Planul nu-cumpara-nimic-primeste-totul. Descopera bucuria de a cheltui mai putin, de a darui mai mult si de a trai generos

Traducere - Mihaela Veronica Busuioc

Ce spun oamenii despre PROIECTUL NU-CUMPARA-NIMIC

„Miscarea Nu-Cumpara-Nimic inseamna: renunta la lucrurile tale si castiga noi prieteni.”
The Washington Post

„Datorita acestui proiect am intalnit o multime de oameni minunati, care s-au dovedit a fi cel mai frumos cadou pe care l-am primit vreodata: prieteni de suflet.”
ALI

„Dragostea si compasiunea pe care le-am primit de la vecinii mei care fac parte din grupul Nu-Cumpara-Nimic imi sunt nepretuite. Daruri oferite de bunavoie. Daruri oferite cu dra¬goste si in mod intentionat. Daruri care sper sa ma inspire sa daruiesc mai departe.”
JILL

„O economie bazata pe daruri inseamna mai mult decat Reci¬clare si Reutilizare. Este mai mult decat un mod de gandire sau un obicei. Proiectul Nu-Cumpara-Nimic nu este doar intruchiparea unei economii bazate pe daruri, ci si clarifica anumite lucruri pe care lumea adeseori le ignora.”
SHANNON

CUPRINS

INTRODUCERE
Cum am ajuns sa cumparam mai putin si sa impartim cu altii mai mult 11

DE CE AR FI BINE SA NU-CUMPARAM-NIMIC 25
Era Plasticului 26
O alternativa ecologica 31
Psihologia consumului in exces 33
Cand ne inecam in lucruri 35
Bucuria neasteptata de a descoperi
ca poti sa-nu-cumperi-nimic 38

O INVITATIE LA A-NU-CUMPARA-NIMIC 42
Accepta provocarea noastra in 7 pasi de a-nu-cumpara-nimic 42
Reguli 44
Exceptii 46

PASUL 1: OFERA 48
Invataturi himalaiene 49
Importanta faptului de a avea ceva de oferit 54
O economie bazata pe daruri 56
Pasul 1: Ofera 59
Cum sa oferi 65
Cateva observatii privind economia bazata pe daruri, femeile, saracia si bogatia 70
Cum sa creezi un grup care practica economia bazata pe daruri 73
Darul pe care ti-l faci tie 77
Te invitam sa oferi 79

PASUL 2: CERE 83
Banii ne despart, pe cand economia bazata pe daruri ne aduce impreuna 85
Am uitat cum sa cerem 88
O nunta in stilul nu-cumpara-nimic 89
Pasul 2: Cere 92
Toate darurile au valoare egala 97
Conexiuni neasteptate 101
Te invitam sa ceri 104

PASUL 3: REFOLOSESTE SI REFUZA 107
Un experiment nu-cumpara-nimic 113
De ce ne simtim bine cand cumparam si de ce ne putem simti si mai bine atunci cand nu-cumparam-nimic 115
Alimente si alte lucruri carora le putem prelungi viata 119
Pasul 3: Refoloseste si refuza 125
50 de lucruri pe care nu le cumparam niciodata 125
Traieste fiecare zi ca pe o ocazie speciala 154
Te invitam sa refolosesti si sa refuzi 158

PASUL 4: REFLECTEAZA 160
Fiorul cumparaturilor 164
Pasul 4: Reflecteaza 167
Te invitam sa reflectezi 175
Intrebari pe care ti le poti adresa inainte de a cumpara ceva 176

PASUL 5: FA SI REPARA 179
Fii producator in loc sa fii consumator 180
Pasul 5: Fa! 182
Repara! 184
50 de lucruri pe care le facem 186
Te invitam sa faci chiar tu si sa repari 212

PASUL 6: IMPARTE, DA SI IA IMPRUMUT 214
Creeaza-ti propria economie partajata 218
Pasul 6: Imparte 221
50 de lucruri pe care le impartim 231
50 de lucruri pe care le dam si le luam imprumut 247
Te invitam sa imparti, sa dai si sa iei imprumut 261

PASUL 7: RECUNOSTIN?A 263
Pasul 7: Recunostinta 264
Darul suprem 266
Te invitam sa-ti exprimi recunostinta 269

ACESTA ESTE DOAR INCEPUTUL: NU-CUMPARA-NIMIC PE TERMEN LUNG, NEDEFINIT 273
Fa-ti cunoscuta experienta 273
Incepe iar si iar si iar 274
Adreseaza-ti provocarea de a-nu-cumpara-nimic o perioada mai indelungata 275
Fii constient cand cumperi 278

O VIZIUNE PENTRU VIITOR 281
Retele de economie bazata pe daruri ce functioneaza ca organizatii umanitare 282
Astfel salvam planeta, daruind, cerand si impartind rand pe rand 286
Impartind in lumea reala 287

Multumim cu recunostinta 290

Anexa 294

Referinte 303

Despre autoare 311

INTRODUCERE (fragment)

Cum am ajuns sa cumparam mai putin si sa impartim cu altii mai mult

Povestea noastra a inceput intr-o zi senina de decembrie, pe o plaja neamenajata aflata nu departe de zona locuita de comunitatea noastra din regiunea Pacificului de Nord-Vest. Sunt rare la noi in plin decembrie momentele de acalmie intre furtunile de iarna.

In lumina galben pal a soarelui, care iarna „coboara” foarte aproape, ne plimbam pe plaja cu copiii, urmarind patru perechi de picioruse goale pasind pe varfuri prin nisip. Desi purtam haine de iarna, era destul de cald, astfel incat copiii si-au lasat incaltarile in masina; era o binevenita eliberare de sosetele de lana si de cizmele de ploaie. Cei mici faceau echilibristica desculti printre bustenii adusi de ape la tarm, o multime de trunchiuri sfaramate de brad Douglas si tuia gigantica, jucandu-se de-a acrobatii de circ. Apa era rece si adanca, formandu-se curenti puternici si valuri inspumate intre noi si conturul vag al dealurilor din Seattle, peste Marea Salica.

Noi, Liesl si Rebecca, ne cunoscuseram de un an la acea vreme, devenind foarte repede bune prietene, iar copiii nostri, cu varste intre patru si sapte ani, erau de nedespartit, petrecand mult timp impreuna in natura. Avantul lor de a explora ne-a adus la tarmul acestei insule salbatice, aflata la o distanta rezonabila de mers cu masina dupa programul de la scoala. Rebecca este blogger si consultant media, provenind dintr-o familie de activisti si politicieni dedicati protectiei mediului. Are doua fiice, Ava si Mira, pe care le creste singura. Liesl este realizatoare de filme documentare stiintifice, surprinzand imagini si evenimente de ultima ora, inclusiv pentru NOVA si National Geographic. Proiectele sale presupun numeroase calatorii de explorare, pe care le face impreuna cu sotul ei, Pete Athans, si cu cei doi copii ai lor, Finn si Cleo.

Impartasind cu totii aceeasi pasiune pentru aventura si iesiri in natura, excursiile pe plaje ca aceasta, inclusiv iarna, erau ceva obisnuit pentru noi. Iar aceasta plimbare era ca oricare alta de pana atunci, pana cand Finn s-a julit la picior. Se mai intampla cand mergi descult pe plaja. Liesl i-a scos repede „spinul cel rau” care l-a intepat, inainte ca Finn sa inceapa sa planga si sa ne strice tuturor buna dispozitie din acea zi. Dar am observat inca ceva ce i se agatase intre degetele de la picioare, ceva nefiresc... mici granule albe de polistiren expandat, mici fasii zdrentuite si tandari de plastic colorat.

Cand ne-am uitat mai indeaproape la nisipul pe care calcam, am descoperit mai multe granule de plastic cu diametrul de circa trei milimetri. Urma sa aflam mai tarziu ca aceste microparticule de plastic reprezinta materia prima pentru toate produsele din plastic. Am observat apoi ca erau enorm de multe astfel de granule pe plaja, alarmant de multe. In vreme ce copiii alergau printre busteni, strigand voiosi ca au inventat un nou joc - sa se fereasca sa calce pe unde vedeau „nisiiip de plaaaastic” -, ne-am exersat privirea sa distingem ce mai era amestecat prin nisip, printre scoici, busteni si alge. Si astfel am gasit resturi de plastic si mai mari, care ne-au indignat si mai tare: seringi, un soldatel verde de jucarie, de care Finn s-a bucurat, urmand sa si-l adauge la colectie, betisoare de amestecat in cafea, o teava din PVC, pixuri (ca cele pe care le avea Cleo acasa), capace de la intrerupatoare electrice, un balon aniversar cu heliu Mylar (ca acela pe care Ava l-a pierdut la aniversarea unui prieten, cu o saptamana in urma, cand i-a scapat printre degete), brichete, o jucarie de plus galben tipator pentru bebelusi (cum isi amintea Mira ca avusese si ea), bare de protectie de la masini, aplicatoare pentru tampoane - obiecte uzuale, toate din plastic, toate esuate pe plaja.

Bineinteles ca toate acestea erau acolo de multa vreme, numai ca nu le vazuseram noi pana atunci. Iar odata ce le-am vazut, ei bine nu puteam pretinde ca nu le-am vazut. Toate aceste resturi, lucruri de care ne-am folosit in viata noastra obisnuita, si-au croit drum spre plajele noastre, nu atat dominand plaja cat devenind parte din ea, nu tocmai ascunse, ci in vazul oricui ar fi vrut sa le vada.

Socotim acea zi ca fiind prima zi din aventura noastra pe care aveam s-o numim planul nu-cumpara-nimic. Aceasta se intampla cu doi ani inainte de a lansa, de la firul ierbii, acest proiect, al carui impact a crescut uimitor, ajungand in prezent sa aiba peste un milion de membri activi si in jur de sase mii de voluntari dedicati. Totul a pornit de la un incident aparent minor petrecut pe o insula. In urma lui insa aveam sa descoperim amploarea si gravitatea unui fenomen global - excesul de deseuri, in special al deseurilor din plastic, cu efect devastator asupra mediului - si sa initiem o miscare sociala.

Ce inseamna sa-nu-cumperi-nimic? Pe intelesul tuturor, este o filosofie potrivit careia solutia pentru o viata fericita, imbelsugata si plina de sens pe o planeta sanatoasa este ca fiecare sa cautam si sa urmam, inainte de a cumpara, orice posibila alternativa pentru a obtine ceea ce avem nevoie sau dorim. Am pus-o in practica prin proiectul nu-cumpara-nimic, promovand economia bazata pe daruri, de la nivelul comunitatilor locale la nivel macroeconomic si, mai mult, la nivel global. Este o alternativa la economia de piata, pe care cei mai multi dintre noi inca se bazeaza in foarte mare masura. In economia bazata pe daruri insa oamenii ofera obiecte, folosite cu grija si mentinute in stare buna si da, intrucatva uzate, in loc sa le distruga si totodata cer lucruri de care au nevoie, in loc sa cumpere neaparat lucruri noi. Membrii grupurilor nu-cumpara-nimic, vecini si nu numai, ofera, cer, recreeaza si remediaza lucruri, schimba lucruri intre ei si numai in ultima instanta cumpara.

Ceea ce a inceput de la revelatia noastra pe plaja, cu cativa ani in urma, a favorizat un fenomen global: in zeci de tari vecinii au intensificat schimburile de obiecte si servicii pe plan local, punandu-si in valoare feluritele talente, stavilind astfel un alt fenomen care ne costa pe toti: consumul in exces.

Dar a-nu-cumpara-nimic inseamna mai mult decat atat.

Cunosti vechea zicala „Gunoiul cuiva este comoara altcuiva”? Am putea fi tentati sa o luam in deradere, dar planul nu-cumpara-nimic presupune sa nu facem asta si sa ne schimbam mentalitatea cu privire la ceea ce zace nefolosit in gospodaria noastra sau la ceea ce suntem pe cale sa aruncam. Putem da multor obiecte, candva pretuite dar acum neglijate sau ramase fara vreo utilitate pentru noi, noi sanse la viata in alte camine in loc sa le condamnam sa stea uitate prin poduri sau garaje sau, mai rau, sa ajunga la groapa de gunoi.

Nu-cumpara-nimic este practic, in multe privinte, o intoarcere voita la modul de viata al bunicilor nostri. Am fi intelepti sa tinem seama de multe din obiceiurile lor de dinainte de era cumparaturilor din cateva clicuri, cand, daca ramaneai fara zahar sau fara benzina pentru cositoare, te duceai sa ceri la vecini.

Multi am devenit greu de satisfacut, dorindu-ne mult mai mult decat avem nevoie, si am uitat de zilele in care nu era doar acceptabil sa porti rochia de mireasa a mamei sau a bunicii, ci pur si simplu asa se facea. Apetitul pentru mai mult ne poate costa o avere, iar asta simtim atat in propriul buzunar, cat si cand ne uitam la mediul inconjurator. Gasind tot acel plastic pe plaja in acea zi a fost pentru noi o trezire la realitate. Am inteles ca era necesar sa actionam, si asta numaidecat, punandu-ne foarte serios problema propriilor obiceiuri de a face cumparaturi. Era si este necesar sa discutam despre asta, sa reducem la minimum posibil acumularea de plastic si poluarea cu plastic, alarmante aproape peste tot pe planeta.

Se poate vedea ca visul nostru de schimbare sociala a dat roade. Am lansat o miscare sociala fara o agenda ascunsa, care s-a extins in zeci de tari, constand in a oferi, a cere, a primi si a imparti, fara restrictii si gratuit. Proiectul nu-cumpara-nimic a prins viata. Si da, are si efecte secundare, pe care le-am vazut manifestandu-se in timp: poate da dependenta. In economia bazata pe daruri, avand o viziune diferita de cea a economiei de piata, toata lumea are de castigat si toata lumea poate participa: minimalistii si maximalistii, strangatorii si risipitorii, fondatorii de organizatii, cat si ecologistii. Programul nostru, prezentat in numeroase publicatii si promovat in general in mass-media - Washington Post, Reteaua Mama Natura (Mother Nature Network), Grist, Yahoo Actualitati (Yahoo News), cotidianul New York Times, Compania Australiana de Radiodifuziune (Australia Broadcasting Company), Compania Japoneza de Radiodifuziune (NHK), reteaua americana de televiziune CBS News, cotidianul South China Morning Post, postul public national de radio (NPR) -, este un model modern si autentic de economie bazata pe daruri, un sistem in care bunurile si serviciile sunt distribuite ca daruri autentice, oferite asadar fara contraprestatie, fara asteptari de daruri echivalente sau de alte recompense, niciodata folosite in sensul de troc, comercializate sau in vreun fel vandute. In acest caz, ceva este realmente oferit si astfel nicio persoana nu are de castigat in detrimentul altora. Fiecare participant dobandeste statut social prin actiunile sale si fiecare culegem ceea ce semanam.

Poate ca ai adoptat deja stilul de viata nu-cumpara-nimic sau faci parte dintr-una dintre tot mai numeroasele „economii partajate” („sharing economies”), ale caror baze au fost puse de companii ca Uber, Lyft, Airbnb si Vrbo. Oameni de peste tot de pe planeta folosesc in comun, simultan sau alternativ, locuinte, masini, construiesc uneori ei insisi casute de vacanta sau chiar de locuit permanent, pentru ei si familiile lor sau pentru turisti, imprumuta de la biblioteca municipala sau din diversele colectii de obiecte disponibile in comunitatea lor, intr-un cuvant gasesc modalitati de a imparti cu altii resursele proprii. Mare parte dintre aceste „economii partajate” functioneaza in cadrul economiei de piata, ca de exemplu Uber si Airbnb, care primesc bani in schimbul unei calatorii cu Uber sau in schimbul inchirierii caselor de vacanta prin intermediul Airbnb, de exemplu. Planul nu-cumpara-nimic iti ofera sansa de a extinde acest mod de gandire si actiune de asa natura incat sa se ajunga in ultima instanta la a da si a primi aproape totul, cheltuind foarte putini bani sau deloc.

Cartea de fata reprezinta o invitatie sa ni te alaturi, indiferent de modul in care percepi in prezent ideea de a-nu-cumpara-nimic, cultivand aceasta idee si transpunand-o in modul tau de viata. Noi credem ca putem aduce mai multa fericire in viata noastra personala, ca putem creste rezilienta la nivelul propriilor comunitati si ca putem veghea la sanatatea planetei noastre oferind, impartind si refolosind in mod creativ ceea ce avem din abundenta. Si expunem aici pasii pe care iti recomandam si tie sa-i urmezi. Nu ai nevoie decat de bunavointa si de dorinta, profund omeneasca si sanatoasa, de a te conecta cu oamenii din viata ta. Pentru a te inspira, am inclus in cuprinsul cartii povesti ale multor oameni despre ce si cum au oferit si au primit de la altii si despre bucuria si multumirea de care au avut parte in acele imprejurari. Toate sunt intamplari adevarate. Au fost schimbate insa numele catorva persoane si denumirile catorva localitati, pentru a le proteja identitatea.

Haideti sa nu mai cumparam, ci sa incercam sa impartim mai mult si sa folosim mai multe lucruri in comun. Aceasta carte propune un plan pentru a face exact acest lucru, avand drept scop sa te ajute sa consumi mai putine bunuri de curand fabricate, respectiv „in trend”, si sa te bucuri de bogatia de lucruri care exista deja in jurul tau. Cunoastem cu totii cei trei R ai consumului rational: Redu, Refoloseste, Recicleaza. In viziunea noastra, lipseste un al patrulea R, la fel de important: Refuza.