Plata electronica

INTRODUCERE

O buna perioada de timp dupa cel de-al doilea razboi mondial, platile automatizate, iar apoi informatizate, au reprezentat doar o optimizare a serviciilor bancare, destinate profesionistilor avizati ai domeniului. Sfarsitul mileniului doi al timpurilor noastre a adus cu el si generalizarea informatizarii platilor, avand drept consecinta imediata deschiderea catre publicul larg a unei piete globale accesibile instant. Astfel, initial, problemele de reglementare au fost preponderent de natura interna, la nivel bancar, insa au devenit ulterior un fenomen global, in urma permiterii accesului la serviciile de plati informatizate a altor utilizatori, companii sau persoane fizice - consumatori finali. Ecuatia generata de acest fenomen economic, complicata de dezvoltarea tehnologica continua, este, din punct de vedere legislativ, in permanenta rezolvare, modificarile tehnologice fiind cu greu urmate de normele legale.

Activitatea de reglementare a activitatilor de plati informatizate, intr-o perioada timpurie a tehnologizarii economiei financiare, respectiv, de plati informatice sau electronice, astazi, este extrem de discutata, atat datorita terminologiei specifice, cat, mai ales, diferitelor modele de abordare, american sau european. Sistemul american, mai liberal si bazat pe principiul neutralitatii tehnologice, permite un nivel de autoreglementare suficient pentru a incuraja inovatia si imbunatatirea tehnologiei utilizate, in timp ce legislatia europeana este mult mai stricta in ce priveste posibilitatile actorilor de a-si stabili autonom limitele jocului, desi sustine aplicarea aceluiasi principiu. Cu titlu de exemplu, putem face referire aici la modalitatea de identificare a persoanei in mediul electronic, necesara in tehnologia semnaturii electronice: in cazul europenilor aceasta se reduce doar la utilizarea codurilor criptografice, in timp ce, pe continentul american, este permisa si identificarea biometrica, cel putin la fel de sigura.

Legislatia romaneasca in domeniu este creata prin preluarea tale-quale a reglementarilor existente la nivelul Uniunii Europene, lipsind o corelare necesara atat cu normele legale generale, cat si cu normele specifice unor domenii precum cel fiscal sau penal. Acest fenomen se datoreaza si tratarii neunitare la nivelul doctrinei juridice a aspectelor legale ale platilor electronice, existentei unor intelesuri diferite pentru aceiasi termeni utilizati in context juridic si, nu in ultimul rand, timiditatii manifestate de juristi fata de apropierea de tehnica informatica si comunicationala.

Obiectivul general al lucrarii a fost stabilit pornind de la aceste aspecte juridice, astfel incat sa poata raspunde intr-un mod cat mai corect la intrebarea „ce sunt platile electronice si cum trebuie ele reglementate?”.

Obiectivele specifice care ne conduc la atingerea obiectivului general au fost identificate dupa cum urmeaza:

1) Plata si instrumentele de plata:
- definirea mediului electronic drept premisa a existentei platilor electronice;
- stabilirea cadrului juridic general al platii, definirea acestei notiuni ca mijloc de stingere a obligatiilor, definirea transferului electronic de fonduri si a principiului libertatii platilor;
- clasificarea mijloacelor si a instrumentelor de plata si analizarea acestora raportat la mediul electronic;

2) Infrastructura si sistemele de plati:
- analizarea semnaturii si a inscrisului realizate pe cale electronica, elemente tehnice fara de care platile electronice nu s-ar putea realiza;
- analizarea sistemelor de plata utilizate pe plan intern si international, precum si a relatiilor dintre acestea si utilizatorii lor, furnizori de servicii de plata electronica sau beneficiari;

3) Raspunderea juridica in materia platilor electronice:
- identificarea mecanismelor raspunderii juridice a actorilor din domeniul serviciilor de plati electronice, dintr-o tripla perspectiva: civila, administrativa si penala.

Conceptul de plati electronice este relativ nou, atat la nivel mondial, unde a fost definit in ultimii cincizeci de ani, cat mai ales in Romania, unde a aparut acum doisprezece ani. Abordarea este necesar sa se realizeze multidisciplinar, pornind de la o realitate economica si tehnica ce impune cercetarea unor surse bibliografice diverse, atat interne, cat mai ales din tari cu o mai bogata experienta in domeniu. Multidisciplinaritatea conceptului de plati electronice presupune nu doar aprofundarea materiei obligatiilor civile, ci si consultarea doctrinei specifice din dreptul bancar, informatic, penal, administrativ sau fiscal. Inexistenta unor frontiere in cazul mediului electronic ridica probleme specifice dreptului international, atat public, cat si privat.

Pe de alta parte, intreaga documentare trebuie sa aiba in vedere legislatia interna, chiar in conditiile in care aceasta este implementarea reglementarilor europene sau internationale in domeniu, pentru a identifica erorile inerente stabilirii unor reguli simple si clare intr-un domeniu greu reglementabil.

Daca putem afla relativ simplu ce sunt platile electronice, ne este mult mai greu sa aflam cum ar trebui ele reglementate, avand in vedere toate premisele problemei date. Consideram, insa, ca aplicarea, ca piatra de temelie, a principiului neutralitatii tehnologice in demersul nostru de cercetare, ne va conduce la un rezultat corect si asteptat, acela de a putea realiza anumite propuneri de lege ferenda, care sa incerce sa limpezeasca reglementarea actuala.

CUPRINS

LISTA DE ABREVIERI / 11

INTRODUCERE / 14

CAPITOLUL I. PLATA SI INSTRUMENTELE DE PLATA ELECTRONICA / 17
1.1. Mediul electronic, premisa existentei platilor electronice / 17
1.1.1. Societatea informationala / 17
1.1.2. Reglementare sau autoreglementare? / 19
1.1.3. Afacerile si tehnologia informatiei / 22
1.1.4. Comertul electronic / 24
1.1.4.1. Notiune / 24
1.1.4.2. Caracterele comertului electronic / 29
1.1.5. Administratia electronica / 30
1.1.5.1. Modernizarea administrarii publice locale / 30
1.1.5.2. Conceptul de e-guvernare / 33
1.1.5.3. Sistemul Electronic National / 35
1.1.5.4. E-justitia / 37
1.1.5.5. Efecte si beneficii ale informatizarii administrative / 40
1.1.6. Notiunea de serviciu al societatii informationale / 41
1.2. Cadrul juridic general al platii / 43
1.2.1. Particularitatile platii / 43
1.2.1.1. Notiunea de plata / 43
1.2.1.2. Natura juridica a platii / 44
1.2.1.3. Categorii de plati / 45
1.2.1.4. Circumstantele platii / 45
1.2.1.5. Imputatia platii / 47
1.2.1.6. Momentul efectuarii platii / 47
1.2.2. Platile si transferurile electronice de fonduri / 48
1.2.2.1. Moduri de plata / 48
1.2.2.2. Clasificarea transferurilor electronice de fonduri / 50
1.2.3. Principiul libertatii platilor / 52
1.2.3.1. Redactarea si interpretarea principiului / 52
1.2.3.2. Exceptii de la principiul libertatii platilor / 53
1.2.3.3. Zona unica de plati in euro (SEPA) / 54
1.3. Mijloace de plata / 57
1.3.1. Notiune / 57
1.3.2. Banul - mijloc universal de plata / 58
1.3.2.1. Ce este moneda? / 58
1.3.2.2. Functiile banilor / 59
1.3.2.3. Moneda - mijloc de plata / 61
1.3.3. Moneda fiduciara / 62
1.3.4. Moneda scripturala / 62
1.3.5. Moneda electronica / 63
1.3.5.1. Preliminarii / 63
1.3.5.2. Notiunea de moneda electronica / 64
1.3.5.3. Principiile desfasurarii activitatii de emitere a monedei electronice / 66
1.3.5.4. Contractul de servicii privind emiterea monedei electronice / 68
1.3.5.5. Forma contractului de servicii de emitere a monedei electronice / 70
1.4. Instrumente de plata / 71
1.4.1. Instrumente de plata clasice si moderne / 71
1.4.2. Efecte de comert. Consecintele informatizarii / 71
1.4.2.1. Consideratii introductive / 71
1.4.2.2. Sistemul francez al efectelor de comert informatizate 74 1.4.2.3. Cambia informatica / 78
1.4.2.4. Modernizarea dreptului cambial roman / 81
1.4.3. Cecul si forma cecului electronic / 84
1.4.3.1. Notiune / 84
1.4.3.2. Natura juridica a cecului / 84
1.4.3.3. Elementele cecului / 85
1.4.3.4. Functiile si mecanismul cecului / 87
1.4.3.5. Informatizarea cecului / 88
1.4.4. Viramentul / 89
1.4.4.1. Notiune / 89
1.4.4.2. Mecanismul viramentului / 89
1.4.4.3. Viramentul prin reteaua SWIFT / 90
1.4.4.4. Platile prin Internet / 91
1.4.5. Cardurile de plati / 115
1.4.5.1. Notiune / 115
1.4.5.2. Scurt istoric / 116
1.4.5.3. Definitie / 117
1.4.5.4. Clasificarea cardurilor / 119
1.4.5.5. Regimul juridic al cardurilor de plati / 119
1.4.6. Alte instrumente de plata / 127
1.4.6.1. Incasso-ul documentar / 127
1.4.6.2. Acreditivul documentar / 130
1.5. Concluzii / 135

CAPITOLUL 2. INFRASTRUCTURA SI OPERATORII SERVICIILOR DE PLATI ELECTRONICE / 137
2.1. Semnatura electronica / 137
2.1.1. Notiune / 137
2.1.1.1. Definitia semnaturii / 137
2.1.1.2. Conceptul de semnatura electronica / 138
2.1.2. Tipuri de semnaturi electronice / 139
2.1.2.1. Semnatura electronica simpla / 139
2.1.2.2. Semnatura electronica extinsa / 140
2.1.2.3. Semnatura electronica certificata / 144
2.1.3. Protectia datelor personale / 147
2.1.3.1. Dreptul la protectia datelor personale - drept fundamental al omului / 147
2.1.3.2. Continutul dreptului la protectia datelor personale in societatea informationala / 149
2.1.3.3. Semnatura electronica si respectarea dreptului la viata privata / 153
2.2. Inscrisul electronic / 154
2.2.1. Notiunea de inscris electronic / 154
2.2.1.1. Preliminarii / 154
2.2.1.2. Conceptul european si international / 155
2.2.1.3. Conceptul romanesc. Definitie / 157
2.2.1.4. Continutul inscrisurilor electronice / 158
2.2.2. Actele notariale electronice / 161
2.2.2.1. Notiune / 161
2.2.2.2. Conceptul de act autentic / 162
2.2.2.3. Act autentic notarial electronic / 163
2.2.3. Documente fiscale electronice / 163
2.2.3.1. Cadru legal / 163
2.2.3.2. Facturarea electronica / 164
2.2.4. Valoarea probatorie a inscrisurilor electronice / 166
2.2.4.1. Notiunea de dovada / 166
2.2.4.2. Valoarea probatorie a elementelor inscrisului electronic / 173
2.2.4.3. Datarea inscrisului electronic / 173
2.2.4.4. Dovada locului unde s-a intocmit inscrisul / 175
2.2.4.5. Inscrisul original electronic / 175
2.2.4.6. Sarcina probei / 176
2.2.4.7. Arhivarea inscrisurilor electronice / 179
2.3. Sisteme de plata / 184
2.3.1. Consideratii introductive / 184
2.3.1.1. Preliminarii / 184
2.3.1.2. Notiune / 185
2.3.1.3. Libertatea de acces a furnizorilor de servicii de plata la sistemele de plati / 186
2.3.2. Sisteme de plati din S.U.A / 187
2.3.2.1. Sistemele de plati FEDWIRE si ACH (Automated Clearing House) / 187
2.3.2.2. Sistemul de plati CHIPS / 188
2.3.3. Sistemul european de plati TARGET2 / 189
2.3.3.1. Notiune / 189
2.3.3.2. Structura si functionarea sistemului TARGET2 / 190
2.3.3.3. Participantii la sistemul de plati / 192
2.3.3.4. Aplicarea sistemului TARGET2 in Romania / 192
2.3.4. Sistemul TRANSFOND / 193
2.4. Furnizorii de servicii de plata electronica / 194
2.4.1. Furnizori de servicii financiare / 194
2.4.1.1. Notiune si clasificare / 194
2.4.1.2. Serviciile de plata / 195
2.4.2. Institutii de credit / 195
2.4.2.1. Cadrul legal / 195
2.4.2.2. Institutiile de credit si activitatile bancare / 196
2.4.2.3. Conditii minime de autorizare a institutiilor de credit / 197
2.4.2.4. Despre functionarea institutiilor de credit / 199
2.4.3. Institutii de emitere de moneda electronica / 200
2.4.3.1. Cadrul legal / 200
2.4.3.2. Categorii de emitenti de moneda electronica / 201
2.4.3.3. Autorizarea institutiilor emitente de moneda electronica / 203
2.4.3.4. Conditiile de autorizare initiala / 205
2.4.3.5. Conditii de functionare / 205
2.4.4. Institutii de plata / 206
2.4.4.1. Cadrul legal / 206
2.4.4.2. Categorii ale institutiilor de plata / 207
2.4.4.3. Activitatea institutiilor de plata / 207
2.4.4.4. Autorizarea si functionarea institutiilor de plata / 208
2.5. Concluzii / 209

CAPITOLUL 3. TEORIA GENERALA A RASPUNDERII JURIDICE IN DOMENIUL TRANSFERURILOR ELECTRONICE DE FONDURI / 212
3.1. Raspunderea juridica in spatiul electronic / 212
3.1.1. Preliminarii / 212
3.1.2. Sediul materiei / 213
3.1.3. Raspunderea juridica in cazul transferurilor electronice de fonduri / 214
3.2. Raspunderea civila / 215
3.2.1. Discutie asupra naturii juridice a raspunderii civile in cazul transferurilor electronice de fonduri / 215
3.2.2. Conditiile / generale / ale / raspunderii civile in cazul transferurilor electronice de fonduri / 217
3.2.2.1. Particularitati / 217
3.2.2.2. Prima conditie: existenta faptei ilicite / 217
3.2.2.3. Prejudiciul / 218
3.2.2.4. Raportul de cauzalitate / 219
3.2.2.5. Culpa / 220
3.2.3. Raspunderea civila a operatorilor sistemelor de transferuri electronice de fonduri in cazul prejudicierii tertilor / 221
3.2.4. Raspunderea juridica a Bancii Nationale a Romaniei / 224
3.2.5. Raspunderea civila specifica in cazul viramentelor electronice / 227
3.2.6. Raspunderea civila in cazul transferurilor electronice de fonduri realizate cu ajutorul cardului / 229
3.3. Raspunderea penala / 235
3.3.1. Preliminarii / 235
3.3.2. Aspecte / comune infractiunilor referitoare la platile electronice / 236
3.3.2.1. Cadrul legal / 236
3.3.2.2. Criminalitatea financiara in spatiul electronic / 237
3.3.3. Infractiuni relative la transferul de fonduri electronice / 238
3.3.3.1. Frauda informatica / 238
3.3.3.2. Efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos / 242
3.3.3.3. Acceptarea operatiunilor financiare efectuate in mod fraudulos / 247
3.4. Concluzii / 249

CONCLUZII FINALE SI PROPUNERI DE LEGE FERENDA / 251

BIBLIOGRAFIE / 255
Tratate, monografii, cursuri universitare / 255
Studii, articole / 267
E-bibliografie / 273