Poarta 3. Masina cu nume de tara - DACIA

DIN DACIA, DESPRE DACIA

Subtitlul cartii (Masina cu nume de tara, DACIA) explica in parte titlul randurilor de fata, cealalta parte subliniaza caracterul autobiografic al scrierii: autorul („cocos de foc, datat 18 septembrie 1957, asadar, fecioara” - dupa cum isi incepe autoprezentarea din Cronica 2008 a Clubului de Cultura din Curtea de Arges, de acum un deceniu deci...) a trait (ar fi prea putin spus ca doar a lucrat-scris) decenii bune in si pentru Uzinele Dacia, ba chiar si liceul l-a facut la scoala cu acelasi nume, din Stefanesti-Pitesti.

Scrie din interior, cu dragoste si luciditate, critic-acid uneori, cu umor si intelegere totdeauna, cu eleganta, precizie si acribie. Lucruri vazute, personaje intalnite atunci, la timpul povestirii, unele revazute ulterior, mai aproape de timpul scrierii, informatii fisate probabil sau aflate de curand, prin documentare. As putea ilustra toate aceste aprecieri, las cititorului placerea de a face acest lucru, cu convingerea ca va parcurge cartea „dintr-o rasuflare”. Nu e o exagerare-figura de stil. Chiar daca specializat (tot la Pitesti, la facultatea de profil a Universitatii locale) in automobile, deci tehnica, ba chiar a lucrat o vreme la CTC, Nicolae Badiu este - parafrazez o „sentinta” clasica celebra - scriitor, scriitor in toata puterea cuvantului. Cu experienta, ba chiar performante, in gazetarie si, mai ales, in activitatea de presa la nivel de PR, cum se spune acum, de relatii publice de mare intreprindere, in contextul „vietii de piata”, al capitalismului concurential (sa pun ghilimele si aici?...), unde imaginea conteaza enorm - iar Dacia a beneficiat din plin de pe urma priceperii-flerului-tenacitatii cocosului de foc in discutie! (Iarasi, ilustratii din plin pot fi gasite in paginile ce urmeaza.)

Cartea incepe de la... Dacia istorica si cucerirea ei de catre romani si ajunge pana la „cucerirea” Daciei pe patru roti, de catre Renault, in 1999. Trecand prin „preistoria” constructiei de masini in Romania (vagoane, locomotive, avioane, primul automobil Malaxa), aducerea la Colibasi a fabricii IAR Brasov (Ion Antonescu, 1940), „era ruseasca” de dupa Al Doilea Razboi Mondial, inceputurile, cu vremea cand „meseria se fura”, intrarea in scena a lui Ceausescu, cu deciziile lui, multe bune, multe rele (de la numirile de directori la forma unor caroserii...) - suntem deja in miezul istoriei fabricarii de autoturisme in Romania: Dacia, ARO, Oltcit, Daewoo si inca altele. Daciile mai vechi, modelele mai noi, succese, improvizatii, partidul si Securitatea, exportul, furtul de piese, relatia cu partenerul francez, boom-ul Logan...

Si multe, foarte multe personalitati-personaje (amintesc doar patru, dintre „cei mari”: Simion Sapunaru, Constantin Stroe, Constantin Nicolescu, Gheorghe Badea), cei mai multi din elita uzinei de la Colibasi-Mioveni, directori, ingineri-sefi, ingineri pur si simplu, secretare, sindicalisti, dar si oameni de la planseta si, in fundal, lucratorii de rand, 28.000 la un moment dat, cei care intrau si ieseau zilnic pe Poarta 3, „din dreptul Pavilionului Administrativ Central”, (spune undeva autorul) „ca o poarta prin care Romania a intrat in economia de piata la modul real”.

Continui citatul - „o carte-reportaj, de la chinul facerii la cel al refacerii DACIA” - oarecum pentru a-l contrazice, prin completare: reportaj, dar si memorii, file de istorie, consideratii eseistice, dezvaluiri, pagini de literatura (personaje puternice si pitoresti, portretizate pregnant, din cateva linii expresive, picanterii - mai mult sugerate, intamplari savuroase - amintesc doar episodul „chiftele”, dar se pot adauga multe altele), plus un remarcabil „decupaj cinematografic” (sectiuni scurte, cu mai multe „fire ale actiunii” intrepatrunse, cu reveniri si, mai ales, amanari-carlig: „despre asta, vorbim mai tarziu/intr-un capitol separat”, cu tensiune si suspans adesea - a se urmari relatia cu liderul sindical Costescu). Si mai este si Revolutia din Decembrie 1989, „etapa locala”, pe uzina, cu semnificative detalii. Pe ultimele pagini, consideratii mai generale, „teoretice”, despre socialism-centralizare si capitalism-piata libera, despre „cat de nefasta a fost economia socialista”, dar si despre „praduirea” economiei din ultimele decenii. Peste toate si in primul rand, cartea este un omagiu adus Uzinei Dacia si oamenilor ei, o declaratie de dragoste, nostalgiclucida, o invitatie (explicita, la finalul Cuvantului inainte) la a rasfoi impreuna cu autorul albumul sau de fotografii.

Iar acum, in anul Centenarului Marii Uniri, demersul dlui. Nicolae Badiu parca are si o semnificatie mai profunda, trimitand la vorba veche: nasc si pe aici oameni, adaugandu-i: s-au adunat si pe aici multe fapte de isprava, oameni si fapte care trebuie sa ne fie pilda si indemn!...

Acad. Gheorghe Paun
Curtea de Arges, aprilie 2018

ADEVARUL COSTA

Constient ca adevarul costa, am decis sa spun lucrurilor pe nume.

Probabil ca niciunul dintre fostii directori romani de la Uzina Dacia nu ar putea accepta cu usurinta paradigma in care am pus eu Uzina.

Veti gasi intamplarile diverse, amuzante sau nu, legate de evenimente de fabricatie sau doar referitoare la temperamente, caractere, personalitati, feluri de a fi, profiluri psihologice diverse etc.

Cartea de fata nu este decat in mica parte o monografie.

Intalniti mai degraba pasaje de memorialistica, povestiri, reportaje si cateodata eseuri, in mozaic.

Oamenii sunt asezati laolalta cu faptele lor, secvential.

Exista si capitole tratate distinct, cum ar fi CERCETAREA sau EXPORTUL.

Nu este de mirare prezenta unei doze de subiectivism.

O parere e o parere si atat, nu este o decizie a unei instante.

Pana la urma, ramane povestea! O poveste e cu atat mai atractiva, cu cat conflictul din ea e mai mare! Istoria Dacia nu este lipsita de conflicte.

Pe oricare dintre cele 8 porti ale uzinei, se intra si se iese. Azi, ca si ieri, ca si maine.

Poarta 3 a fost si a ramas poarta principala, din dreptul „Pavilionului Administrativ Central”.

Prin Poarta 3, se ajunge la „Anexa zero”, unde se afla biroul directorului general al uzinei!
Poftiti, va rog, in tunelul timpului Dacia, prin Poarta 3!

Nicolae BADIU

CUPRINS

Din Dacia, despre Dacia 7
Adevarul costa 10
Traditii industriale 13
Maresalul Antonescu a decis 15
Colibasi, colt de „Rai” industrial 16
Era ruseasca 17
Piesele se carau cu roaba 19
Tuica de la Colibasi 20
Ilie Dumitru 22
Meseria se fura 23
Halele pe coduri 24
Primii directori 25
„Vasile Tudose”, un nume compromis 25
Managementul socialist 26
Mihai Dumitru 28
Ceausescu avea ambitii mari 30
Inginerul Gheorghe Zotta 31
Victor Naghi 31
Ideea pleaca de la Campulung! 32
Ceausescu a ales 32
Numele si sigla 34
16 septembrie 1966 35
Echipa 1966 36
Pamantul si Partidul 36
1966 / Marin Mitrache 37
LICM, fabrica de succese! 38
Dogaru Badea 41
Nicolae Salan 41
Patania lui Tunduc 44
6340034/ Gheorghe Copaescu 46
Emotia DACIA, fenomen social 47
Scara in spirala 48
Aurel Ilea 48
Blocul 22 - Primii ingineri 49
Nicolae Andreev 50
De Gaulle la Micesti 51
1968/ 2008 51
1968, intr-o sambata 51
Soseaua cu patru benzi 52
1969 53
Dacia 1300 53
„Merge si asa” 54
Cultura, mentalitati 56
Picanterii. Secretare 59
Fuseraie 61
Pavilionul, un nou oftat 63
Radu Amuza, omul care scria cu gauri 65
Biroul lui Mihai 66
Mihai Dumitru versus Victor Naghi 68
„0-3” pe portfuzete 69
Se fura cu pisica 70
Metrul cub de bani 73
Integrarea in ciuda francezilor 74
Ion Giuvelca 76
Regasirea la Cristian 79
Forme de organizare, denumiri 82
Centrala Industriala de Autoturisme Pitesti (CIAP) 84
Gheorghe Paleru 85
Geta lui Paleru 87
1978 87
Citroen la Craiova 89
Ion Craciun 91
Unchiul lui Dumitru Prunariu 93
1972, DACIA LUX 94
Comercializarea pana in 1990 94
Urme grele 98
CTC militarizat 99
Cum a plecat Mihai Dumitru 101
Simion Sapunaru 102
Gheorghe Badea 107
Destituirea lui Simion Sapunaru 108
Ce chiftele! 110
Constantin Nicolescu 111
Gheorghe Potincu 114
Tunduc la Uzina 114
Noiembrie 1987/ Constantin Stroe 116
Nicolae Matea 121
Tanchistul 122
Partidul 123
„Eliberarea” lui Nicolae Matea 124
Rapoartele din chilotii secretarelor 125
Marian Nastase 126
Marin Mitrache 128
Constantin Gorun 129
Lucica Vasilescu 130
Fane Teodorescu 130
Iacob Lidia 130
Lache Tatiana 131
Constantin Ivan 132
Gheorghe Popa 132
Viorel Aciobanitei 132
Constantin Draghici 133
Tudor Vasile 133
Constantin Munteanu 133
MIOVENI 134
Din Pitesti, la Mioveni 135
Mioveni in arc de timp 137
1989 decembrie/ Casa de Cultura a Sindicatelor 139
Revolutia 139
1992, NU Renault! 143
1993 pe profit! 144
Vasile Costescu 146
La Stroe pe via Costescu 149
Ziarul Autoturism 150
Andrei Siminel! 151
La Gabriel Sicoe 152
Ziarul INFO DACIA 152
Din nou Sicoe 154
Evenimentul Muscelean 155
Inapoi 156
F.C. ARGES 157
Iar Sicoe 159
Pe var 159
Masa de sfarsit de an, Toma Dutei 161
Comercializarea dupa 1990 163
Biroul si anticamera 169
Operativa de luni 171
Presa 171
Ziaristii 174
Traian Basescu, nervos pe Stroe 178
Premiile Flacara 179
Cum era Constantin Stroe 182
Manager „maidanez” 185
Cercetarea 187
„Buze rosii, farduri pe obraz” 188
CN2/R523/Dacia Nova 194
Dacia Speranta/Nova 196
29 mai 1995/ ora 13.42.00 198
Renault by Hyundai 200
Privatizarea 202
Exportul 204
1998 217
Masina de cinci mii de euro! 217
Sindicatul si privatizarea 218
2 iulie 1999 219
Greva din 2003 222
François Fourmont 223
2 iunie 2004 225
2008 225
14 februarie 2009 227
Jerome Olive 228
Nicolas Maure 228
Yves Caracatzanis 230
Antoine Doucerain 231
Disparitia lui Constantin Stroe 231
LA FINAL 235
Echipa 1998 239
Facsimile diverse 241

DESPRE AUTOR

Nicolae Badiu este certificat postuniversitar al SNSPA Bucuresti, prin Institutul Roman de Management, in “Managementul Relatiilor Publice si al Imaginii de Firma” (1999)

Este atestat membru al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania (UZPR)

Volume publicate:

„Ziceri gazetaresti”, Euro Press, 2003, publicistica, prefata de prof. univ. dr. Petre Popa, decanul Facultatii de Istorie, Filosofie, Jurnalism, Universitatea din Pitesti;

„Convorbiri la vama vremii”, Euro Press, 2004, publicistica, prefata de prof.univ. dr. Nicolae Barbu, decanul Facultatii de Stiinte Economice, Juridice si Administrative, Universitatea din Pitesti;

„O Romanie in sah etern”, Euro Press, 2007, publicistica, prefata de Mircea Diaconu

„Romania care conteaza”, Euro Press, 2012, tablete si reflectii, prefatata de scriitorul Augustin Doman, redactor sef al revistei literare „Arges” si de criticul si istoricul literar Alex Stefanescu. Cartea a fost lansata cu mare succes, inclusiv la Washington si Chicago (Vezi arhiva RTN TV Chicago!)

Concepe, realizeaza si editeaza albume, brosuri, monografii.

Activitate redactionala: Saptamanalul Concret, redactor; saptamanalul Imposibil, secretar general de redactie; Info Dacia, ziar uzinal, S.C. Automobile Dacia S.A., redactor sef, fondator; Info Autoturism, idem; bisaptamanalul Evenimentul muscelean, director, fondator; saptamanalul Jurnal puls (Pulsul Argesului), director, fondator; cotidianul Ziarul de azi, director; Radio Televiziunea Alpha Pitesti, director, producator, realizator; Alpha Motor-emisiune TV, producator, realizator, fondator;

A publicat in Argesul, Adevarul, Romania libera, Dreptatea, Miovenii, Informatia Pitestiului, Curierul zilei, Societatea Argeseana, Tribuna Chicago, etc. Realizator TV TELE 7 Muscel; Realizator TV Absolut TV, Muscel TV, fondator al formatului TV- LA VAMA VREMII - Canal
privat YouTube.