Reflectii despre reforma. Eseuri.
Autor: Gheorghe Indre
Editura: A.G.I.R.
Seria: Repere istorice
Format: 14x21 cm
Nr. pagini: 246
Coperta: brosata
ISBN: 978-973-720-845-3
Anul aparitiei: 2021
PREFATA
Domnul dr. ing. Gheorghe Indre, autorul acestei selectii de eseuri socio-profesionale, ne pune fata in fata cu istoria la care, sub diverse forme, am luat cu totii parte, fiind istoria a cel mult doua generatii de profesionisti, din care una in plina perioada de afirmare si desavarsire, iar cealalta in curs de formare si de afirmare.
Autorul are beneficiul foarte bunei cunoasteri a mai multor limbi straine de larga circulatie internationala si al spiritului sau mereu cautator si setos de informatii ceea ce i-au permis si ii permit sa se mentina permanent la zi cu ceea ce se petrece pe mapamond in domeniul cel mai drag si de interes al domniei sale, sectorul energetic.
Dar domnul Gheorghe Indre ma scuteste si de efortul de a-l prezenta ca om si ca profesionist deoarece ca om se prezinta singur prin modul sincer si frust in care isi foloseste verbul si forma de transmitere a propriilor fatete, iar ca profesionist o face tot domnia sa in debutul a doua eseuri din doua capitole diferite.
Asa stand lucrurile, sarcina mea devine una usoara, limitandu-se la a va spune de ce este interesanta aceasta carte si de ce nu numai ca merita, dar inclin sa spun ca este aproape musai sa fie citita, bogatia de informatii si de opinii ce se degaja din fiecare pagina si fiecare paragraf fiindu-va mai mult decat instructiva, fiindu-va necesara.
Unele supozitii (vezi Pretul reformei), o spune chiar autorul, sunt strict personale si, adaug eu, tocmai de aceea remarcabile, fie si numai ca noi baze de discutii. Aspect dublat de etalarea imediata a unor cunostinte despre care marea majoritate a cititorilor, mai putin interesati, pana la citirea acestei carti nu aveau cunostinta (vezi „husismul”).
Angrenat in actiuni incipiente de organizare si reorganizare, dupa 1989, a sectorului energetic, Gheorghe Indre este, poate, unul din cei mai autorizati sa vorbeasca despre „bucataria” interna de transformari si deveniri ale acestui sector - motor de viata si sustinere a tuturor activitatilor sociale si economice a intregii societati.
Cartea in sine poate constitui, cel putin in prima ei parte, o foarte interesanta si utila istorie, care a marcat profund Romania in primii ani de dupa evenimentele din decembrie 1989, istoria energiei, sub diversele ei forme de materializare fiind, am putea spune, anvelopa sau plapuma sub care s-a produs schimbarea istoriei intregii societati romanesti.
In ce ma priveste, citind cartea, am urmarit cu mare atentie scurta istorie a transformarilor istorice petrecute in sectorul energetic national romanesc dupa anul 1989 (ceea ce inseamna, implicit, transformarile petrecute la nivelul intregii tari) si am constatat cu o nedisimulata intrigare ca toate planurile, studiile si programele de viitor ale Romaniei au fost intocmite si furnizate spre aplicare de „echipe de specialisti” si institutii de consultanta si de directivare din afara tarii. Sunt astfel incantat sa vad, in expunerile domnului Indre, ca si domnia sa, desi participant activ la multe din programele despre care vorbeste in cunostinta de cauza in eseurile primului si celui de al doilea capitol al cartii, manifesta aceeasi contrarietate si personala nemultumire interioara.
Intrebarea recurenta imediata pe care, involuntar, mi-am pus-o si mi-o pun a fost aceea daca acesti „specialisti” neutri cunosteau sau erau interesati de necesitatile cetatenilor romani, sau ei erau purtatorii si aparatorii obiectivi (in subconstientul lor) al intereselor tarilor lor de origine? Nu explicitez cele ce doreste sa exprime aceasta intrebare, lasandu-l pe cititorul cartii sa-si raspunda singur, dupa lecturarea si a ultimei pagini.
Ca o curiozitate, cel putin pentru punctul personal de vedere, a fost faptul ca, din primul guvern de dupa 1989, guvern la carma caruia fusese desemnat un cadru didactic universitar in energetica, singurul minister care a disparut din structura a fost, ati ghicit, Ministerul Energiei Electrice, cel ce pastorea domeniul de activitate care sta, in orice societate moderna, la baza oricarei activitati, fie ea industriala, agrara, de cultura si invatamant sau de sanatate. Sa fi fost asta oare semnalul neimplinirilor ce au urmat, semnal pe care atunci, in euforia revoluta, a scapat ratiunilor?!
Foarte implicat in procesele de reforma ale sectorului energetic, autorul culegerii de eseuri stranse sub titlul „Reflectii despre reforma”, domnul Gheorghe Indre, se dovedeste si un fin observator al transformarilor intime ale intregii societati, remarcand cu osebire „constientizarea sentimentului libertatii personale de a decide asupra modului in care ne organizam existenta si ne hotaram drumul de parcurs, dar si stratificarea rapida, din punctul de vedere al averii personale acumulate, nu intotdeauna prin mijloace si cai demonstrabile.
Autorul desprinde intre obligatiile si indatoririle impuse si subintelese de reforma, ca cea mai importanta, cunoasterea legilor si a modului de organizare si de functionare a statului de drept. Viata a demonstrat, insa, ca cel mai mult rau a produs sentimentul de libertate, in masura in care acesta a fost vaduvit sau sufocat de lipsa de educatie cetateneasca, fapt ce a permis plenar indepartarea de preceptele religioase ale cinstei si al iubirii aproapelui, al chivernisirii avutiei eliberati de poftele desarte de acumulare, al acumularilor pamantene ce depasesc si prisosesc traiului decent al propriei persoane si al tuturor celor in mijlocul carora vietuim si pe sprijinul carora, la nevoie, ne bizuim, ca mesageri si intruchipare a binelui ce ni-l harazeste Demiurgul nostru parinte comun.
In finalul primului capitol al lucrarii autorul isi exprima increderea ca eforturile depuse in procesul de reforma au condus la realizarea premiselor pentru sustinerea sperantelor de mai bine pentru societatea romaneasca. M-ar interesa sa stiu care ar fi raspunsul domniei sale azi, la doua decenii distanta. Poate il vom afla la o viitoare carte, la un viitor capitol de analiza istorica desi, daca vom citi si capitolele al doilea si al treilea, chiar ale acestui volum, ne vom da deja seama de impactul trecerii anilor asupra supozitiilor domnului Gheorghe Indre.
O altfel de istorie scrie si ne propune autorul in ciclul de eseuri din capitolul al doilea al cartii, inserand cu subiectivismul impus de realitatea vietii traite si percepute in anii post 1989. Aceasta istorie, o analiza de bilant la douazeci de ani distanta de iesirea de sub tutela partidului unic, pare a avea nuante critice si nostalgice in acelasi timp.
In ce ma priveste am perceput intreaga analiza ca pe o relatare a unuia care, chiar daca nu a facut istorie, a participat la ea, a trecut prin ea si nu a ramas nicio clipa indiferent la mersul si la rezultatele ei, fie ele de parcurs, fie ele generalizante.
Vorbind, in limite filozofice, despre rezultatele reformei, autorul ataca deschis prioritizarile verbelor „a fi” si „a avea”. Tratarea laborioasa a subiectului face, poate, mai putin clara pentru cititor, pentru mine in orice caz, meandrele acestei dinamici, pe care eu o vad, o simt mai simplu prin trecerea periodica si din considerente mai mult politice, impletite cu lacomia si dorinta de inavutire rapida „fara justa cauza”, de la „a fi”, la „a avea” de la o epoca la alta, de la o oportunitate la alta.
Analiza asupra rezultatelor reformei este una profunda, incercand chiar a fi atotcuprinzatoare, cuprinzand, in mod particular, toate planurile tehnice, organizatorice si sociale ajungand pana la impactul acesteia asupra individului, a omului, a lucratorului din cadrul sectorului energetic, privit ca persoana concreta, precis definita si caracterizata de o serie de obiective personale, de sperante si de asteptari, deziluzii si impliniri, bucurii si tristeti.
Personal, ajungand cu lectura la aceste eseuri efectiv socio-filosofice, mi-am adus aminte de eforturile depuse la inceputul anilor 2000 pentru obtinerea, in beneficiul acestor oameni, a unei cote gratuite de energie electrica. Multele, prea multele obstacole de care sau peste care a trebuit sa trecem, ne-au dus pana in cabinetul ministrului finantelor publice (Tanasescu?!), un cabinet elegant, confortabil si imbietor prin racoarea oferita ambientului dupa arsita de cuptor suportata stoic in strada asteptand aprobarile de a ajunge la ... mila mariei sale pentru un scurt si neobositor schimb de opinii si de argumente. Cuprins de o subita nostalgie l-am intrebat pe ministru, dupa ce i-am admirat ambianta si conditiile locului sau de munca, daca are cunostinta cum de toate acestea sunt cu putinta, indiferent de conditiile vremii si ale capriciilor fenomenelor naturale exterioare si daca domnia sa stie si intelege cum de este posibil ca, ignorand toate aceste vicisitudini (arsita sau ger, furtuni sau acalmii plictisitoare, secete sau inundatii si multe altele) la nivelul cabinetului domniei sale sa ajunga, totusi, doua fire prin care agentul acela invizibil caruia domnia sa si noi toti ii spune si ii spunem electricitate, curent electric pentru a-i mentine starea sa de bine?
Daca nu si-a pus vreodata intrebarea cine si cum au „plantat” prin vai, prin lunci, peste dealuri si varf de munte acei ciclopi care sustin caile de transmitere de la producator pana la nivelul prajitorului domniei sale de paine acelasi curent electric. Ei bine, domnule ministru, i-am spus in final, pentru toate aceste beneficii de care va bucurati si dumneavoastra trudesc cu pricepere, cu abnegatie, cu eforturi si, nu de putine ori, cu victime niste oameni, oameni pe care domnia sa nu-i vede, dar pe care trebuie sa-i constientizeze chiar si in conditiile ambientale si de confort ale cabinetului de ministru. Ei bine, pentru o neinsemnata recunoastere si in beneficiul acestora ne aflam noi acolo, in cabinetul ministerial. Si, spre cinstea domniei sale, ministrul le-a constientizat...
Acum, citind analiza domnului Gheorghe Indre, om dedicat meseriei sale si impatimit sustinator al lucrului bine facut dar si al muncii corect apreciate si corespunzator compensate, imi spun ca, pentru sanatatea societatii noastre, aceasta carte trebuie citita si pastrata la indemana pentru repetate recitiri de toti cei care, prin miracolul vremurilor, ajung sa ocupe locuri si posturi de analiza si de decizie si, in cunostinta de cauza, sa priveasca cu ochi de proprietar roman intreaga infrastructura a sistemului energetic romanesc si cu sentimente de pretuire si sprijin pe lucratorii din acest sistem, de la linior sau turbinist, pana la cercetator sau proiectant or inovatorul/inventatorul aplecat spre perfectionarea fiecarui element din multitudinea de elemente ce compun lantul lung si complicat al ceea ce numim indeobste sistemul energetic national al Romaniei.
Autorul nu se jeneaza sa vorbeasca, chiar daca nu cu ton critic-acuzator de naruirea lenta (dar sigura) a cercetarii stiintifice romanesti in fata valului si atractiei catre zone mai putin ortodoxe dar care, din pacate, caracterizeaza firea existentialista a omului. Astfel, domnul Indre spune, la un moment dat, vorbind despre acest aspect al reformei, citez „Vraja si forta de atractie a comisioanelor, a vizitelor de informare si de documentare acasa la companiile producatoare, accesul la foarte multa documentatie, participarea la simpozioane si conferinte internationale, toate se constituiau in premise ale renuntarii la competentele si posibilitatile industriei romanesti si a fortelor [romanesti] de cercetare chemate sa o sustina. Am incheiat citatul.
Eseurile din capitolul patru al lucrarii s-ar putea sa-l surprinda pe cititor dar, din punctul subsemnatului de vedere, in realitate, autorul nu se poate desprinde de rigorile Eu-lui sau de om cu simtul dreptatii adanc inradacinat in sufletul lui de taran cu frica lui Dumnezeu. Si tocmai de aceea vede, in curgerea anilor si mersul evenimentelor destinul confiscat al devenirii Romaniei, dezastrul care ne paste ca tara si ca popor, amarul generalizandu-se si coplesindu-ne. Tristetea este ca nu am intrevazut in toata analiza, destul de minutioasa, facuta de un om erudit, bun si fin observator al mersului societatii romanesti in ansamblul ei planetar, un om superior calificat si indestructibil atasat meseriei, profesiunii careia i s-a dedicat si domeniului sau de competenta, nu intrevede si nu ne spune una, macar una din caile de iesire din marasmul ce ne asteapta. Sau, poate nu a sosit, pentru domnia sa, momentul de a ni le impartasi...
Victor Vernescu
ARGUMENT
Motto:
„Cel ce facuse lumea, Yehova sau Satan
Nu prevazuse mintea si-n minte un dusman”
Tudor Arghezi - „La stele”
La jumatatea drumului vietii mele - „Nel mezzo del Camin de Nostra Vita”, cum incepe Dante Alligheri Divina Comedie -, pe cand aveam un an peste 35, curgerea uniforma a acesteia s-a intrerupt brusc, cauzata de schimbarea radicala a sistemului politic si social, urmare a sangeroaselor evenimente din decembrie 1989. Peste noapte tot ceea ce era considerat pana atunci bun, corect si normal din punctul de vedere al regulilor, legilor si principiilor pe care functiona societatea, a devenit rau, de neacceptat, incorect, anormal. Totul trebuia revazut, prioritatile trebuiau regandite, a inceput atunci un amplu proces de reformare a societatii, de schimbare a cadrului legislativ, de la Constitutie si pana la ultimul act din componenta sistemului de drept pozitiv romanesc, a inceput reconstructia si redefinirea tuturor institutiilor si a tuturor mecanismelor de organizare si de functionare a societatii.
Imediat dupa 1989 am inceput sa activez in domeniul managementului Regiei Autonome de Electricitate - RENEL si am fost activ implicat in procesele de restructurare si reforma, mai intai in Directia Generala de transport si Distributie a Energiei Electrice, mai apoi in conducerea centrala a RENEL, in cadrul Directiei de Strategie si Dezvoltare Economica. A fost o perioada fierbinte de reorganizari succesive in scopul adaptarii activitatilor de producere a energiei electrice si a energiei termice, de transport al acestor forme de energie, de distributie si comercializare, tinand cont de cerintele economiei de piata bazata pe proprietatea privata si pe concurenta, pe diminuarea rolului pe care statul urma sa il aiba in economia de piata.
Atunci am realizat cat de folositoare erau pentru mine eforturile depuse in scoala si dupa intrarea in productie de a-mi imbunatati permanent cunostintele de limba engleza, limba franceza precum si incercarile de a studia limba germana pe cont propriu. Am folosit aceste cunostinte pentru o documentare neintrerupta si pentru relationarea cu specialisti din Europa, SUA, Coreea de Sud si din alte parti ale lumii. Deschiderea spre lume a fost neasteptat de mare, am putut sa valorific entuziasmul si curiozitatea varstei, am fost implicat permanent in procesele de restructurare si reforma, in proiectele de innoire a modalitatilor de organizare si desfasurare a afacerilor, in efortul constant de asimilare a noilor tehnologii, activitate pe care am avut posibilitatea si oarecum privilegiul de a o continua pana in ultima zi de lucru, inainte de pensionare.
In tot acest parcurs am calatorit cu barca mintii pe valurile de ocean ale reformei, entuziasmat si plin de speranta si de asteptari la inceput si din ce in ce mai critic si dezamagit, pe masura ce constatam ca rezultatele acestor actiuni si decizii, de cele mai multe ori bine intentionate, au condus la realitatea neincurajatoare a zilelor noastre, departe de idealurile de inceput de noua epoca. Idealizarile initiale ale promotorilor reformei, promisiunile si, de ce nu, convingerile lor erau bazate pe cinste si corectitudine, nu au intrevazut, din pacate, coruptia, minciuna si continua manipulare aduse de jocul de interese personale si de grup ale multora dintre cei care au profitat si s-au imbogatit prin orice mijloace si au actionat nu spre prosperitatea si progresul tarii, nu pentru cresterea bunastarii generale, nu spre cresterea gradului de cultura si civilizatie, ci pentru sporirea fara limita a averilor proprii, spre cresterea discrepantelor intre cei bogati si cei saraci (sau saraciti), spre instituirea unor comportamente ale celor putini si puternici marcate de aroganta, dispret si nepasare fata de problemele oamenilor de rand.
Din observarea acestor aspecte si fenomene sociale s-au alimentat reflectiile si meditatiile personale cuprinse in eseurile publicate in acest volum. Mintea lucida si bine intentionata poate insa sa ramana dusmanul cel mai de temut al acestor dezvoltari nesanatoase si sa produca, cu toate riscurile, o rascoala epocala de dimensiunea celei invocate de marele poet patriot Tudor Arghezi in profundul poem „La stele” din care am preluat motoul sub semnul caruia am redactat acest Argument.
Gheorghe Indre
2 iunie 2021
CUPRINS
Partea 1. EDITORIALE SI ARTICOLE PUBLICATE IN REVISTA IMPULS INTRE 1997 si 2000 19
1.1. Asupra compatibilitatii poporului roman cu procesul de reforma a sectorului energiei electrice 21
1.2. Reflectii asupra procesului de restructurare si reforma 27
1.3. Pretul reformei 31
1.4. Ritmurile reformei (I) 37
1.5. Ritmurile reformei (II) 43
1.6. Primaverile reformei 49
1.7. Descoperirile reformei 55
1.8. Oamenii reformei 61
1.9. Invariantii reformei 65
1.10. Asteptarile reformei 71
Partea 2. ARTICOLE PUBLICATE IN REVISTA PATRONAT E 75
2.1. Reflectii actuale asupra proceselor de restructurare si reforma a sectorului energiei 77
2.2. Reforma si Politica Energetica 83
2.3. Forma, model si reforma - Triada importanta in dezvoltarile reformei 89
2.4. Rezultatele reformei. Dupa 20 de ani 94
2.5. Valorile reformei 105
2.6. Rezultatele reformei. Invatamantul de specialitate si reforma 113
2.7. Rezultatele reformei . Auxiliarele reformei 121
2.8. Rezultatele reformei. Institutiile reformei 129
2.9. Rezultatele reformei. Parcurs prin nisipurile miscatoare ale reformei 135
2.10. Rezultatele reformei. Personaje cheie ale reformei 141
2.11. Rezultatele reformei. Personaje cheie ale reformei: politicianul 151
2.12. Rezultatele reformei. Justitie si reforma 157
Partea 3. EDITORIALE SI ARTICOLE PUBLICATE IN REVISTA GANDUL ANONIMULUI 163
3.1. Noi si Europa 165
3.2. Satul romanesc intre disparitie si disperare 172
3.3. CU GANDUL PRIN REALITATILE VREMII 180
3.4. Darurile si amarurile vremurilor pe care le traim 186
3.5. Energetica romaneasca dupa 30 de ani de democratie 194
3.6. Otravirea ierbii 204
Partea 4. EDITORIALE SI ARTICOLE PUBLICATE IN MESAGERUL ENERGETIC 211
4.1. Energie, resurse si mediu 213
4.2. Omul si pamantul 219
Partea 5. ARTICOLE PUBLICATE IN REVISTA IMPULS TRANSELECTRICA INTRE 2006 si 2016 223
5.1. Loredan si Catalina - Vizita la Rosiori 225
5.2. Dimensiunea sociala a energiei electrice 231
Partea 6. ARTICOL PUBLICAT IN BULETINUL SOCIETATII INGINERILOR DE PETROL SI GAZE (SIPG) 237
6.1. Statul national si globalizarea. Inceputurile dezvoltarilor politice globale 239
DESPRE AUTOR
Gheorghe Indre a publicat, de-a lungul vremii, articole de reflectie asupra realitatilor lumii romanesti de dupa 1989 si a transformarilor aduse de procesele de restructurare si reforma in societate si, cu precadere, in importantul sector al energiei. Acestea au fost publicate in periodice ca Buletinul Impuls, editat de RENEL si, mai apoi, de CONEL, revista Electrica.ro si revista Foi pentru mintea si sufletul nostru, editate de SC Electrica SA, in revista PatronatE a Patronatelor din energie, in Buletinul Mesagerul energetic al CNR - CME. Incepand cu anul 2006, a fondat impreuna cu Ion Mazere Luneanu si, mai apoi si cu Gheorghe Vaduva, publicatia independenta pentru cultura si informare GANDUL ANONIMULUI, cu aparitie trimestriala neintrerupta. A intemeiat, impreuna cu Nicolae Vasile, Cenaclul Literar ing din cadrul AGIR si a functionat, o perioada, ca redactor al publicatiei Literar ing, supliment al publicatiei periodice a AGIR, Univers ingineresc. A participat la sedintele mai multor cenacluri literare din Bucuresti, unde a citit creatii proprii de proza si poezie.
* * *
Gheorghe Indre, inainte de a fi un autor daruit din plin cu talent, este un facator de publicatii, un infocat sustinator al fenomenului cultural romanesc, un roman adevarat, din legendara comuna Luna, pentru care recursul la istorie a devenit un exercitiu de patriotism. I-am purtat si-i port admiratie si recunostinta pentru merituoasa sa activitate.
Alexandru Mihaila
Scriitor