Santierul Naval Constanta. File de istorie, oameni si fapte (1862-1892-2017)
Autor: Nicolae Orac
Editura: A.G.I.R.
Seria: Repere istorice
Format: 18x25 cm
Nr. pagini: 552 color
Coperta: legata
ISBN: 978-973-720-749-4
Anul aparitiei: 2020
PREFATA
In istoria de 125 de ani a S. N. Constanta, prima aniversare sarbatorita s-a petrecut abia in anul 1982 cand santierul a implinit 90 de ani de activitate. Atunci, evenimentul a fost stimulat de o publicatie a cercetatorilor de la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, care au prezentat documentele ce atestau ca primul atelier naval din portul Constanta a fost infiintat in anul 1892, acesta fiind nucleul S. N. Constanta.
In anul 1982, fara sa fie elaborata o monografie, sarbatorirea a constat in ridicarea unui mic monument (cu inscriptia „1892-1982”) in fata cladirii administrative, editarea unui pliant cu momentele istorice si realizarile santierului, organizarea unei adunari festive la Clubul S. N. Constanta si acordarea de diplome jubiliare.
In vara anului 1996, echipa manageriala a S. N. Constanta, condusa de managerul general Ing. Aurel Daraban, mi-a propus sa scriu aceasta Monografie - album, in vederea sarbatoririi in 1997 a 105 ani de activitate atestata documentar pentru S. N. Constanta.
Am acceptat propunerea cu placere, considerand ca imi indeplinesc o datorie de onoare fata de Intreprinderea pe care o cunosteam bine de 4 decenii si in care am lucrat cu continuitate pana la pensionare. Marturisesc cititorilor ca incepand din 1958, anul repartizarii si angajarii la S. N. Constanta, m-am incadrat intr-un colectiv vrednic si inventiv, fiind partas si martor la cele mai mari dezvoltari si realizari care au facut din S. N. Constanta, cea mai mare intreprindere industriala din Judetul Constanta, o unitate reprezentativa in Romania, pentru constructia si reparatia navelor de mare tonaj.
Am inceput sa scriu aceasta lucrare cu dorinta ca multitudinea de date selectate si prezentate cititorilor sa constituie o modesta contributie la cunoasterea istoriei santierului naval si rodul muncii a 4 generatii care au lucrat la aceasta intreprindere centenara.
Pentru redarea veridica a istoriei de peste 100 de ani a S. N. Constanta am folosit mai multe izvoare de documentare, abordand o ampla bibliografie gasita in arhivele, biblotecile si muzeele civile dar si ale Marinei Militare Romane din Constanta, Galati si Bucuresti.
Am cercetat si studiat sute de dosare arhivate, presa si microfilme, din care am selectat si extras articole, interviuri, proiecte, schite, scrisori, inventare, statistici, nomenclatoare de personal, indicatori de plan si investitii, procese verbale de receptie, decizii, Hotarari ale CM si Decrete de Stat, Monitoare Oficiale, fotografii originale (cladiri, grupe de oameni, constructii si reparatii de nave) etc., edificatoare pentru evolutia santierului in fiecare etapa istorica.
Am introdus in Monografia - album astfel de documente si fotografii extrase din dosarele existente la Arhivele Nationale Bucuresti si Constanta, Biblioteca Academiei Romane, Muzeul Marinei Romane din Constanta, Biblioteca Judeteana Constanta, Arhiva DPM Constanta, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, Biblioteca si Arhiva S. N. Constanta etc., dar si din publicatiile presei centrale si locale, inainte si dupa 1989.
Am studiat si selectat, de asemenea, publicatii tehnice, rapoarte si comunicari ce contineau lucrari de specialitate in domeniul naval, aparute inainte si dupa anul 1900 si variante de proiecte propuse pentru infiintarea santierului naval din portul Constanta.
Interpunerea in paginile monografiei a unei palete largi de documente originale si fotografii ale timpului motiveaza denumirea lucrarii de Monografie-album. Am considerat ca aceasta structura de text face lectura mai atractiva si interesanta, totodata documentele si fotografiile expuse excluzand orice nota de subiectivism. Am dat explicatii pentru continutul fiecarui document si fotografie expusa.
In prima etapa de culegeri de date, in anul 1996, am aprofundat cercetarile si studiile documentelor istorice din perioadele anterioare anului 1892 privind constructiile si activitatea industriala de inceput, in portul Constanta. Prin datele vremii, Monografia - album prezinta pe capitole in succesiune, etapele istorice de dezvoltare a S. N. Constanta. Asfel, in”Buletinul Societatii Politehnice” nr. 3, partea tehnica, din luna Martie 1913, am gasit dovezi inedite care atesta ca pe actualul teritoriu al S. N. Constanta, in capatul de Vest al bazinului Salvamar, in anul 1862 functiona o cala pentru construirea si repararea corabiilor de 40 tone greutate si lungi de 20 m. Cala (“planul inclinat”) fusese construita de compania engleza”Danube and Black Sea Railway Company”, condusa de Barclay, care in 1860 construise si depoul CFR Port din apropiere. Pe aceasta cala s-au executat si reparat instalatiile plutitoare pentru constructia portului Constanta, navele de servitute precum gabare si remorchere, portile plutitoare ale bazinului de petrol etc. In anul 1958, cand m-am angajat in S. N. Constanta, am vazut aceasta cala (probabil reparata pe parcurs) care a fost demolata in anul 1965 cand hala sectiei Mecanice a fost extinsa spre Nord, in bazinul Salvamar.
Referitor la amplasamentul pentru constructia santierului naval din portul Constanta, istoria ne demonstreaza ca toate proiectele intocmite de specialistii romani si straini la sfarsitul Sec. XIX au prevazut teritoriul si acvatoriul santierului naval in partea de Vest, intr-o zona mai adapostita a portului. In acea zona rezervata pentru santierul naval (exact amplasamentul de astazi), proiectantii de atunci au prevazut urmatoarele dotari:
- in anul 1881, proiectul lui A. Hartlley (fost Ing. Sef al Comisiei Europene a Dunarii), prevedea un bazin de radub;
- in anul 1886, proiectul lui Voisin Bey (fost Director al Companiei Universale a Canalului de Suez si Inspector General al Cailor de Comunicatii Franceze) prevedea o cala de mari dimensiuni;
- in anul 1890, Ing. B. Cantacuzino (fost Director al Directiei de Studii si Constructii a portului Constanta), cu consultarea Ing. Guerard (Directorul portului Marsilia) prevedea un bazin de radub si o cala;
- in anul 1899, proiectul ilustrului inginer Anghel Saligny cuprindea in prima etapa un doc plutitor de 2500 - 5500 t;
- in anul 1908, proiectul inginerului I. Pasla prevedea doua forme de radub si o cala.
Din proiectele specialistilor, in primele 3 decenii ale Sec. XX s-au realizat foarte putine (datorita crizelor financiare si primului razboi mondial) constructii hidrotehnice pe actualul amplasament al S. N. Constanta. Doar Ing. A. Saligny, in perioada 1906-1908, a construit cala de halaj de 1000 t cu 2 sanii. De asemenea Ing. Anghel Saligny, a dezvoltat atelierele navale infiintate in 1892, care se aflau la o distanta de 1,5 km fata de cala de 1000 tone (fiind amplasate in coltul de NV al portului).
In anul 1909, cand Regele Carol I a participat la solemnitatea de inaugurare a constructiei portului Constanta,atelierele de reparatii infiintate in 1892 erau deja organizate si aveau 250 lucratori, functionand cu toate sectiile si atelierele specifice santierelor navale (fierarie, turnatorie, strungarie, cazangerie, aramarie, lacatuserie, dulgherie, tamplarie, scularie).
Constructia atelierelor navale in 1892 (instalate in baraci din lemn pe o suprafata de 25000 mp), dezvoltarea lor de catre Ing. A. Saligny in perioada 1899- 2009, precum si construirea, tot de catre acesta, a calei de 1000 t, pe actualul teritoriu al santierului, constituie prima etapa istorica de dezvoltare a S. N. Constanta.
Istoria dezvoltarii si sistematizarii S. N. Constanta a fost legata si conditionata in mod direct, de-a lungul timpului, de evolutia si stadiul lucrarilor de constructii si extindere spre Sud (pe uscat dar si in mare), a portului Constanta.
In primul razboi mondial, Atelierele navale si cala de 1000 t au fost grav avariate si jefuite. In perioada 1919 - 1924, la cele 12 sectii ale Atelierelor navale refacute dupa razboi, lucrau 571 lucratori. Reparatiile la nave cu deplasamentul mai mare decat capacitatea calei de 1000 t, nu se puteau face la Constanta decat la opera moarta (deasupra liniei de plutire), pentru opera vie, Serviciul Maritim Roman (SMR) si Marina Regala trebuind sa plateasca andocarile la Istambul, Alexandria, Napoli etc. In acea perioada, Atelierele navale executau de regula reparatii pentru 17 nave ale SMR, 31 nave de servitute ale portului, 18 nave ale Marinei Regale si interventii la opera moarta pentru nave straine.
In 1920 s-a infiintat Scoala Industriala de Ucenici care functiona la Atelierele navale.
Dupa 1923 au inceput sa fie amenajate unele dane ale portului iar pentru armarea cu masini si caldari a navelor, la dana 24 a fost instalata macaraua de 40 t „Titan”. Fluxul tehnologic pentru reparatia navelor era foarte greoi, atelierele navale aflandu-se la o distanta de 1,5 km de cala construita de Anghel Saligny pe actualul amplasament al S. N. Constanta.
In anul 1927, la conducerea Atelierelor de reparatii nave a fost numit ilustrul inginer Gh. Rizescu, care timp de 20 de ani si-a adus o contributie hotaratoare in proiectarea, realizarea si receptia constructiilor noului Santier Naval Constanta. Acesta a detinut si functiile de Sef Serviciu si Ing. Sef la Serviciul Porturilor Maritime Constanta iar din 1936 a fost numit Director tehnic si Subdirector General al PCA Bucuresti.
In anul 1932, o comisie mixta formata din delegatia Regiei Autonome a Porturilor si Cailor de Comunicatie pe Apa (PCA) si delegatia Marinei Regale de Razboi, a hotarat dotarea de urgenta a tarii cu instalatii de andocare pentru reparatia navelor SMR, a Marinei Regale si a celor straine. Tot atunci s-a hotarat mutarea Atelierelor navale infiintate in 1892, in zona calei de 1000 t (locul stabilit pentru santierul naval, cu peste 50 de ani in urma).
In 1935, revista „Romania de la mare”, justificand necesitatea dotarii santierului naval cu un doc plutitor pentru interventii rapide la navele proprii si a celor care frecventau portul Constanta (in acel an peste 1600 nave), consemna urmatoarele „socotim ca rentabilitatea instalatiei de andocare este indubitabila, iar necesitatea un imperativ categoric.... Interesul nostru este ca prin avantagiile ce oferim navelor straine, Constanta sa ramana in adevar un port terminus al tuturor liniilor de navigatie. Caci, a prelungi acest punct terminus mai spre Nord-Est, ar insemna sa deschidem calea concurentei sovietice, ceea ce nu ar fi in interesul nostru. Surprizele vremei rasplatesc totdeauna cu regrete amare si tardive. Aceasta nu trebuie sa uitam”.
In perioada 1936-1945, sub conducerea inginerilor Gh. Rizescu si Sever Popa s-a construit noul Santier Naval Constanta pe o suprafata de 6,5 ha. La data de 5 martie 1943, Ing. Gh. Rizescu a prezentat spre aprobare la Consiliul de Ministri si variantele „definitiva” si „dezvoltare maxima” pentru S. N. Constanta, ce urmau a fi realizate esalonat dupa 2-3 ani (din motive financiare). In aceste 2 variante de dezvoltare ulterioara, se prevedeau 2 cale de constructii de cate 120 m lungime pentru nave de 7000 tdw, 5000 tdw si 3000 tdw, precum si constructia halelor de tubulatura, turnatorie si inca un pavilion administrativ. Din cauza razboiului aceste 2 variante nu s-au executat. In perioada 1936-1938 s-a construit bazinul docului plutitor de 8000 t, doc importat din Germania si dat in exploatare in 1938. In perioada 1938-1945 s-au construit halele moderne pentru sectiile Navala, Mecanica, Tamplarie si Depozitul de materiale, Lacatuseria, Electrica si Scularie, Statia de aer comprimat, apa calda, energie electrica si pavilionul administrativ. Aceasta a fost varianta de proiect numita de Ing. Gh. Rizescu”provizorie” si singura realizata in conditii grele (al 2-lea razboi mondial).
Perioada 1936-1945 (constructia halelor moderne si dotarea santierului naval cu docul plutitor de 8.000 tone) a fost a 2-a etapa istorica de dezvoltare a S. N. Constanta.
In timpul celui de al 2-lea razboi mondial numarul muncitorilor la S. N. Constanta a atins 2500 oameni din care peste 500 erau detasati de la santierele navale din Turnu Severin, Galati, Braila si Giurgiu. In cei 4 ani de razboi au fost andocate si reparate 191 nave romanesti si 183 germane, ponderea fiind nave militare. In perioada 1 Oct. 1945 - 1 Oct. 1954, santierul a fost preluat de Sovromtransport si apoi de Sovromnaval, directorii fiind sovietici (s-au perindat 9 directori sovietici). Au fost reparate atunci 58 nave sovietice grav avariate in timpul razboiului. In 1955 la S. N. Constanta lucrau 1400 salariati din care 1100 muncitori. Din 1958, in santier s-au organizat cursuri de recalificare a nituitorilor in sudori electrici. In perioada 1955-1965, pe langa reparatiile de nave santierul a executat si constructii noi (pontoane dormitor de 20 si 42 locuri, salupe de 45, 65 si 150 CP, salande de 200 mc, rezervoare metalice, constructii metalice pentru hale industriale (C. S. Hunedoara, fabrica de zahar Bucecea) precum si pentru export (rafinaria India si fabrica de zahar „Jose Merceron” de la Santiago de Cuba etc). In perioada 1954-1963, director la S. N. Constanta a fost Ing. Boris Zaicenco.
Ideea aplicarii unui proiect cu solutia de”varianta maxima”, propusa in 1943 de Ing. Gh. Rizescu pentru dezvoltarea S. N. Constanta, a fost reluata la o scara mai mare de conducerea tarii in anul 1961, cand Gh. Gheorghiu Dej a facut o vizita (neanuntata!) in santier. Promovand o politica justa de industrializare a Romaniei si intelegand importanta nationala a deschiderii la Marea Neagra, Gh.Gheorghiu Dej a hotarat dezvoltarea maxima a S. N. Constanta prin extinderea in bazinul de petrol si realizarea docurilor uscate pentru constructia navelor de 50.000 tdw, dotarea cu docuri plutitoare de1200 t, 5000 t si 8000 t pentru reparatii nave si realizarea a 2230 ml cheuri. La data de 24 Mai 1962, proiectul a fost aprobat de Consiliul de Ministri prin semnatura presedintelui Ion Gheorghe Maurer. Acest proiect nu s-a executat dar, peste 10 ani, tema va fi reluata si dezvoltarea se va realiza de o anvergura mai mare. Din anul 1963, Ing. Dumitru Fuiorea a fost numit Director la S. N. Constanta in locul inginerului B. Zaicenco.
Dupa 1965, in paralel cu masurile de organizare a productiei mixte de reparatii si constructii de nave, a crescut nivelul investitiilor si capacitatilor de productie. Personal, apreciez ca perioada 1965-1972, prin dotari, organizare si realizarile tehnice originale, va ramane in istoria santierului ca etapa de pregatire a dezvoltarii maxime a S. N. Constanta ce se va realiza in perioada 1972-1977.
Astfel, in perioada 1965-1968, s-a extins hala sectiei Mecanice cu 100% si hala sectiei Navale cu 30%. In 1967 s-a dat in functiune docul plutitor de 15.000 t, import R. F. Germania. A fost preluat si amenajat bazinul Salvamar cu 410 ml cheiuri, suprafata santierului ajungand la 16,5 ha. Pana in 1970 s-au construit anexele sociale de la sectiile Mecanica si Navala. In aceasta etapa S. N. Constanta si-a triplat capacitatile de reparatii nave. Numarul de nave din dotarea flotei nationale a crescut continuu prin productia la S. N. Galati a seriilor de 4500 tdw, 7500 tdw, 12000 tdw care inainte de livrare erau in mod obligatoriu andocate la Constanta. In aceasta perioada s-au executat si reparatii capitale pentru navele Navrom (“Mamaia”, „Vrancea”) dar si pentru flota AFDJ si a Marinei Militare (dragoarele de baza si de rada), macaraua plutitoare de 50 t „Titan” etc. In anul 1966 s-a organizat al II-lea profil de fabricatie: constructiile de nave, care incepand cu anul 1970 vor detine ponderea in productia marfa a santierului. Pe baza proiectelor proprii s-au realizat instalatii de lansare la apa originale, construindu-se 24 complete slepuri de 1000 t, export Egipt (pentru navigatia pe Nil) si 15 cargouri maritime de 1920 tdw din care, primele 11 nave livrate la export in URSS si 4 la Navrom Constanta. Proiectele de executie pentru aceste nave au fost intocmite de Icepronav Galati condus in acea perioada de Ing. G. Kahu (Director) si Ing. Gh. Catrinescu (Dir. Tehnic). Din 1968, S. N. Constanta a trecut in subordinea Centralei Industriale Navale Galati. La executia cargourilor maritime de 1920 tdw pentru export in URSS am primit si ajutorul inginerilor St. Drugescu (Dir. Tehn. CIN Galati), Panait Melisaratos (Dir. G-ral CIN Galati) si N. Tudorascu (Dir. Comercial CIN Galati). In 1972 s-a extins Scoala Profesionala a S. N. Constanta cu 12 sali de clasa, ateliere scoala (1200 mp), internat cu 600 locuri si cantina, asigurand anual 400 tineri muncitori calificati, cu pondere lacatusi constructori navali, sudori si mecanici. Numarul inginerilor s-a triplat (de la 30 in 1965 la 91 in 1972).
In 1972, in santier lucrau si 7 subingineri, 10 economisti si 140 tehnicieni, iar numarul de maistri a ajuns la 51 fata de 34 in 1965. Numarul de salariati a ajuns la 2401 din care 2112 muncitori calificati. Avand in vedere extinderile de hale, dotarile tehnice si docul plutitor de 15.000 tone, preluarea bazinului Salvamar si rezultatele productiei la constructii si reparatii de nave, perioada 1965-1972 a fost a 3-a etapa istorica de dezvoltare a S. N. Constanta.
Cu rezultatele din aceasta etapa, Ing D. Fuiorea, directorul S. N. Constanta si echipa sa, ajutata de conducerea Judetului Constanta (Vasile Valcu) si inimosul ministru Ing. I. Avram, a putut sa convinga mai usor conducerea tarii, pe N. Ceausescu, pentru demararea imediata a finantarii si executiei proiectului de dezvoltare maxima a S. N. Constanta, care a fost sistematizat pentru constructia si reparatia navelor de mare tonaj. S-a hotarat ca in paralel cu investitia, santierul sa construiasca si prima nava de mare tonaj, mineralierul de 55.000 tdw.
STE - proiect nr.10464 / 7 Aug. 1971 aprobat prin HCM 483 /1972, pentru dezvoltarea si sistematizarea S. N. Constanta, etapa 1977, cu punerea in functiune a docurilor uscate in 1975, a fost intocmit de IPCM Bucuresti si IPTANA Bucuresti (proiectul tehnic pentru docurile uscate a fost intocmit in URSS). Realizarea constructiilor prevazute in proiectul de dezvoltare a S. N. Constanta a necesitat o extindere in teritoriul si acvatoriul portului de cca. 50 ha si anume: catre Sud-Est, prin preluarea danelor si a bazinului de petrol; catre Sud-Vest, peste zona de rezervoare ale Statiei de Petrol si catre Sud, prin umpluturi in Marea Neagra. Astfel, suprafata actuala a S. N. Constanta este de cca.70 ha. Productia fizica la atingerea indicatorilor proiectati urma sa fie de 1,5 nave/an, mineralier de 50.000 tdw, o nava/an, petrolier de 150.000 tdw si reparatii de nave de 325 milioane lei.
Icepronav Galati (Director Ing. Gelu Kahu) a intocmit proiectul navei de 55.000 tdw si pentru o asistenta permanenta a executiei proiectelor, a infiintat la S. N. Constanta o Filiala a Icepronav.
Icepronav Galati va intocmi proiectele de executie pentru toate navele ce se vor construi la S. N. Constanta, remarcandu-se aportul inginerilor L. Aburel, M. Rubinstein, V. Manea, E. Dima, T. Balais, C. Closca, I. Negrea, V. Papadopol, T. Trandafir, Gh. Lehaceanu, I. Ionescu, Gr. Manea, G. Chitila, I. Rebega si multi altii. Batardoul si docurile uscate au fost executate de ICH Constanta (Director, Ing. L. Tolinghibel) iar halele industriale de TC Ind. Constanta (Director, Ing. Radu
Suman).
In septembrie 1972, S. N. Constanta a fost incadrata ca Intreprindere de gradul I.
Coordonarea lucrarilor de investitii declansate in 1972 (docurile uscate pentru constructii si reparatii, hala de constructii corp cu suprafata de 4,5 ha, hala de tubulatura, macaralele de 16 t, 50 t, 120 t si 480 t, hala de motoare, halele si bazinele de armare, statia de 110 KV, statia de aer comprimat, fabrica de acetilena, depozitul de laminate etc.), precum si executia in paralel cu docurile uscate a mineralierului de 55.000 tdw, a fost incredintata la 2 comandamente, unul militar condus de Generalul N. Palimariu (in perioada 5 Sept. 1972 - 25 Mart.1975 a organizat 61 comandamente de coordonare) si unul civil condus de Ministrul Ing. I. Avram care, in perioada 21 Apr. 1973 - 14 Ian. 1975 a organizat 12 comandamente de coordonare a investitiei si a executiei navei de 55000 tdw.
In perioada 1972-1977 s-a realizat a 4-a etapa de dezvoltare si cea mai mare din istoria S. N. Constanta. Aceasta investitie de mare anvergura a angajat participarea a zeci de intreprinderi industriale si de constructii din Romania, Ministere, Centrale Industriale, Institute de Cercetare si Proiectare, Unitati de Comert Exterior etc., precum si o mare forta de munca militara (tineri militari in termen).
Fundarea si construirea halelor de mari dimensiuni pe umpluturile facute in Marea Neagra si realizarea uriaselor docuri uscate in conditiile existentei unor puternice izvoare subterane au creat dificultati serioase constructorilor. Executia navei de 55000 tdw a fost realizata in paralel cu docul uscat folosind o tehnologie”ocolita”. Debitarea automata a tablelor a inceput la data de 13 Mai 1973. In 1973 S. N. Constanta a executat si constructiile metalice pentru macaralele de 50 t si 120 t. In lipsa utilajelor specifice, tablele pentru blocurile de corp de la pupa si prova au fost sablate si fasonate la S. N. Galati. La 29 Apr. 1975, docul uscat de reparatii (receptionat) a fost inundat si prima nava de mare tonaj, mineralierul de 55.000 tdw nr. 1 „Tomis”, a fost lansat la apa iar la data de 30 Iun. 1975 a fost livrat la Navrom Constanta. In anii 1974 si 1975 principalele obiective de investitii au fost receptionate. Cele 2 macaralele capra de 480 t de la docul uscat de constructii au fost puse in functiune la 29 Iun. 1976 (nr.1) si 2 Iun. 1977 (nr.2).
La data de 29 Dec. 1975 a inceput debitarea tablelor la petrolierul de 150.000 tdw nr. 1 „Independenta”, care a fost lansat la apa pe data de 27 Mai 1977 si livrat la Navrom Constanta in luna Ian. 1978. In perioada 1976-1980, S. N. Constanta a construit si livrat inca 10 mineraliere de 55.000 tdw din care 2 la export, in 1980 (nr. 10 in Japonia si nr. 11 in Hong Kong). In 1979 a fost livrat la Navrom petrolierul de 150.000 tdw nr. 2 „Unirea” si in 1980, mineralierul de 65.000 tdw nr. 1, export in Grecia. In perioada 1978-1981, S. N. Constanta a executat pentru Canalul Dunare - M. Neagra, 30 de dragi absorbant - refulante de 3600 mc si 32 porti metalice pentru ecluzele de la Cernavoda, Agigea, Ovidiu si Midia, iar pentru ICH Constanta, 2 derocatoare pneumatice plutitoare pentru adancirea portului Mangalia. In anul 1981, dupa 19 ani de conducere competenta a S. N. Constanta, Ing. D. Fuiorea a fost inlocuit cu Ing. Gh. Dimoiu (Director G-ral la S. N. Constanta pana in 1990).
In perioada 1981-1984, S. N. Constanta a construit si livrat la Navlomar Constanta petrolierele de 150.000 tdw nr. 3 „Libertatea” si nr. 4 „ Biruinta” iar la Navrom Constanta 11 mineraliere de 65.000 tdw Prin Decretul Consiliului de Stat 152 / 7Mai 1984, in perioada (1984-1990) S. N. Constanta a devenit Intreprinderea de Constructii Navale Constanta (I.C.N.C), prin comasarea cu S. N. „2 Mai” Mangalia, care a devenit a 3-a fabrica a I.C.N. Constanta si anume, Fabrica de Constructii si Reparatii Nave „2 Mai” Mangalia (S. N. Constanta infiintase in 1974 Fabrica de Constructii Nave si in 1978 Fabrica de Reparatii Nave). Conform „Programului Naval”, F.C.R.N. „2Mai” Mangalia avea in planul de productie fizica executia de mineraliere de 25.000 tdw, 65.000 tdw si 100.000 tdw, precum si un plan anual de reparatii nave in valoare de 288 milioane lei. Imediat I.C.N. Constanta a procedat la transferul catre F.C.R.N.”2 Mai” Mangalia a tehnologiilor si SDV-urilor aplicate la Constanta, pentru constructia si reparatia navelor de mare tonaj si a numit Director la F.C.R.N. Mangalia pe Ing. N. Chitic si Contabil Sef pe Ec. Gh. Tutuianu, ambii din S. N. Constanta.
Atunci I.C.N. Constanta avea peste 10.000 muncitori (4000 la Fabr. CN si 2000 la Fabr. RN din Constanta si 4000 la F.C.R.N. „2Mai” Mangalia) si peste 400 ingineri si subingineri.
Incepand cu anul 1984, 60% din programul de constructii navale al tarii se realiza la fabricile de la Constanta si Mangalia din cadrul Intreprinderii de Constructii Navale Constanta.
In perioada 1985-1990, I.C.N. Constanta a coordonat si investitia pentru constructia S. N. Harsova.
In perioada 1984-1986, S. N. Constanta a executat pentru Navrom Galati 30 de barje tip Euro 2, pentru S. N. Midia 2 docuri plutitoare de 10.000 t (pentru ridicarea navelor de pana la 25.000 tdw) si un doc plutitor de 20.000 t (pentru ridicarea navelor de 65.000 tdw) si pentru Navrom Constanta mineralierul de 65.000 tdw nr. 13, petrolierul de 150.000 tdw nr. 5 „Oltenia” si petrolierul de 85.000 tdw nr. 1 „Prahova”.
In perioada 1987-1990, S. N. Constanta a livrat la Petromar Constanta „Sistemul de ancorare al navei si transfer titei in exploatare marina”, a construit si livrat containere de 40 si 20 ft (30 buc./luna) si a livrat la Navrom Constanta ferryboatul de 12.000 tdw nr.1 „Mangalia”, petrolierele de 85000 tdw nr. 2 „Ploiesti” si nr. 3 „Teleajen”, mineralierele de 165.000 tdw nr. 1 „Comanesti” si nr. 2 „Carbunesti”.
In perioada 1984-1990, la F.C.R.N.”2 Mai” Mangalia (fabrica in organigrama I.C.N. Constanta), au fost lansate la apa 9 nave mineralier de 65.000 tdw, din care 7 livrate, 3 nave mineralier de 25.000 tdw, dintre care 2 livrate, un petrolier de 85.000 tdw si o nava mineralier de 100.000 tdw In 1985 s-a finalizat si predat Marinei Militare Romane distrugatorul „Marasesti” si in acelasi an s-a pus in functiune si docul uscat de reparatii nave (cel mai mare din Romania). Prin I.C.N. Constanta, in perioada 1987-1989 a fost finantata proiectarea si executia podului rutier Mangalia - localitatea „2 Mai”.
In perioada 1990-1993, Ing. A. Sabau a detinut functia de Dir. G-ral la S. N. Constanta.
In perioada 1990-1992 S. N. Constanta a livrat la export petrolierul de 150.000 tdw nr. 6 in Hong Kong cu numele de „Black Eagle II” si mineralierul de 165.000 tdw nr. 4 „Ferosa” in Africa de Sud. In anii 1993, 1994, Ing. M. Rusen a exercitat functia de Dir. G-ral la S. N. Constanta.
In perioada 1993-1994, S. N. Constanta a livrat mineralierul de165.000 tdw nr. 3 „22 Dec.1989” la Petromin / Petroclave Norvegia si petrolierul de 85.000 tdw nr. 4 „JPC Lira”, export Cehia.
Dupa 1993, S. N. Constanta s-a confruntat cu multiple greve, lipsa de comenzi, crize manageriale (7 echipe de conducere in perioada 1993-2002) si financiare, numarul de salariati scazand treptat de la 6000 la 4300 in 1996, 3372 in 1998 si 2738 in 2002. Pentru cateva luni, in 1994, Ec. I. Dinu a fost Dir. G-ral la S. N. Constanta dupa care, FPS si Ministerul Industriilor a predat conducerea santierului naval unei firme de brokeraj norvegiene condusa de Henrik Fleischer si director general Sven Akntzen. Dupa cateva luni s-a revenit la o echipa manageriala romaneasca formata din profesionisti si anume: Ing. A. Daraban, Manag. Gen., Ing. P. Hartescu, Manag. Tehn., Ing. Al. Stoian, Manag. Prod., Ing. N. Matei, Manag. Resurse si Ec. N. Badaluta, Manag. Economic. Totusi, in conditii de criza financiara, in perioada 1995-1998 S. N. Constanta a livrat la export 3 mineraliere de 172.000 tdw (“Saldahna” in Africa de Sud, „Mineral Ordaz” in Belgia si”Giuseppe Lemba” in Italia). In anii 1998-1999 Ing. M. Cornea a fost director general la S. N. Constanta iar in perioada 1999-2001 Ing. Alexandru Stoian. In perioada 2001-2002 Ing. E. Beli a fost ultimul director general al S. N. Constanta inainte de privatizare. Schimbarea frecventa a echipelor de conducere, numai din interese politice, nu a putut rezolva problemele economico-financiare din acea perioada, contribuind la haos si destabilizarea S. N. Constanta. Din lipsa de comenzi pentru nave mari, dupa 1997 S. N. Constanta si-a reprofilat activitatea pe constructia de nave mici si pana in 2002 a executat pentru export in Germania, Olanda, Norvegia, Belgia etc. nave precum: portcontainere de 1.100 TEU (corpuri si nave complet echipate), nave LPG de 3700 si 5600 mc, barje de 3000 t, corpuri de remorchere, nave costiere, minibulkere de 7580 tdw etc. Dupa privatizarea din anul 2002, noua echipa de conducere a S. N. Constanta SA, in frunte cu directorul general Ing. Radu Rusen, a efectuat reorganizari si retehnologizari, pregatind santierul pentru reluarea constructiilor de nave de mare tonaj, in paralel cu activitatea de reparatii, conversii si modernizari nave.
In prima etapa s-au facut investitii de peste 7 milioane Euro pentru halele de sablare-vopsire, echipamente de debitare, sudura automata si semiautomata etc. Incepand cu anul 2004, investitiile de retehnologizare si modernizare a S. N. Constanta au continuat si s-a inceput constructia tancurilor chimice de 41.000 tdw. Prima nava, „Histria Perla”, a fost livrata in 2005. Construite dupa proiecte marca „SNC”, in 2006 s-au livrat in continuare „Histria Coral”, „Histria Azure” si „Histria Ivory”. Seria de tancuri chimice de 41.000 tdw construite de S. N. Constanta a ajuns, in anul jubiliar 2012 (aniversarea a 120 de ani), la nr. 19. Clientii tancurilor chimice de 41000 tdw sunt din Germania, Cipru, Italia si Malta.
Bilantul celor 120 de ani de activitate il gasim in jurnalul de evidenta a numerelor de constructie a navelor executate de S. N. Constanta, in care s-au inscris peste 450 nume de nave, insumand cifra impresionanta de peste 4,85 milioane tdw, din care la export au fost livrate peste 60 nave (cca. 2,4 milioane tdw). In toata perioada sa de existenta, pana in anul aniversar 2012, S. N. Constanta a reparat peste 6.000 nave.
La data de 5 Oct. 2012 am participat la festivitatea „SNC & HSM 10/20/120” desfasurata la S. N. Constanta, pentru aniversarea a 120 de ani de activitate si 10 ani de la privatizarea santierului, precum si 20 de ani de activitate a Histria Shipmanagement. La solemnitate a participat Presedintele Romaniei, Traian Basescu, care a fost insotit de Presedintele AGA, Gheorghe Bosinceanu si Directorul General al S. N. Constanta, Ing. Radu Rusen. La deschiderea manifestatiei, arhiepiscolul Tomisului, Teodosie a oficiat o ceremonie religioasa de binecuvantare, pe care a incheiat-o cu urarea „Multi ani sa traiasca toti cei ce se ostenesc in S. N. Constanta”. Directorul general al santierului Ing. Radu Rusen a prezentat realizarile in 120 de ani de activitate, parcurgand etapele istorice de dezvoltare a S. N. Constanta descrise in aceasta Monografie. Momentul solemn l-a constituit prezentarea Decretului prezidential de decorare a S. N. Constanta: „Cu prilejul aniversarii a 120 de ani de existenta, in semn de inalta apreciere pentru contributia deosebita la dezvoltarea economica si cresterea prestigiului Romaniei in domeniul constructiei, intretinerii si exportului de nave, se confera Ordinul „Meritul Industrial si Comercial, in grad de Mare Ofiter, S. N. Constanta”.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu a inmanat decoratia Directorului G-ral al S. N. Constanta, Ing. Radu Rusen. In cadrul festivitatii, in prezenta Presedintelui Romaniei, Traian Basescu si al Presedintelui AGA, Gheorghe Bosinceanu, Directorul G-ral al S. N. Constanta, Ing. Radu Rusen, a acordat Medalia jubiliara „SNC 120 de ani si HSM 20 de ani”, fostilor conducatori ai S. N. Constanta, prezenti la eveniment, precum: Ing. A. Sabau, Ec. D. Muhcina, Ing. G. Vizireanu, Ing. C. Buzatu, Ing. N. Matei, Ec. I. Dinu, Ing. N. Orac, Ec. C. Matei, Ec. I. Musat, Ing. P. Hartescu si altii, dar si unor lucratori de baza cu vechime in santier de peste 39 de ani. In cuvantul sau, Gheorghe Bosinceanu a declarat urmatoarele: „Este o mare sarbatoare pentru noi toti, cei care ne-am legat destinele de S. N. Constanta si operatorul de nave maritime Histria Shipmanagement, doua societati care si-au impus numele pe piata navala nationala si internationala. Vorbind despre munca fostilor conducatori ai S. N. Constanta prezenti la festivitate, Gheorghe Bosinceanu le-a multumit si a apreciat ca: „acestia, prin devotamentul fata de santier ne-au dat noua, celor de azi, sansa sa continuam traditia de constructori de nave maritime”.
Presedintele Romaniei Traian Basescu a vorbit de legaturile sale mai vechi cu S. N. Constanta, de unde in anul 1984, a preluat in calitate de comandant, petrolierul de 150.000 tdw „Biruinta”. A apreciat activitatea santierului si in final a spus: „Scoala vietii asa cum am deprins-o comandand aceasta nava, este extrem de utila si astazi. Viata pe mare a adaugat capacitatea de a nu te considera infrant niciodata. Aceasta parte a vietii mele a facut din mine un politician greu de omorat”. Participantii s-au amuzat aplaudandu-l. La aceasta aniversare am reintalnit fosti colegi de serviciu, pesionari (Ec. D. Muhcina, Ing. A. Sabau, Ing. G. Vizireanu, Ing. C. Buzatu, Ing. N. Matei, Ec. I. Dinu si altii) dar si ingineri inca activi, precum: E. Tiron, P. Hartescu, M. Cornea, Sorin si V. Putinei, N. Cosma, N. Chitic, C. Tarcuta, C. Trofin, T. Halmageanu, D. Ionescu, E. Ionescu, D. Popa, V. Bucur, A. Neicu, E. Alexandrescu, I. Vasiliu, J. Bentaru si altii, precum si maistri, tehnicieni si muncitori cu care am lucrat in santier. Ne-am reamintit de momentele traite impreuna la executia navelor de mare tonaj si am regretat disparitia unor colegi precum: Ing. A. Daraban, Ing. M. Rusen, Ing. C. Constantinescu, Ing. V. Placinta, Ing. C. Tau, Ing. I. Amira, Ing. I. Girigan, Ing. V. Secota, Ing. D. Nicolescu, Ing. V. Daghie, Ing. I. Voineagu, Ing. M. Gheorghe, Ing. V. Dumitrescu, Ing. F. Ilias, Ing. Al. Dinu, Ing. M. Tudor etc., care, „acolo sus, construiesc nave cosmice”. Dumnezeu sa-i ocroteasca!
In conditiile de criza prelungita pe plan mondial, in constructiile navale, pentru anul 2013 conducerea santierului a fost nevoita sa schimbe structura productiei, reparatiile de nave depasind, ca realizari de plan, constructia de nave. Totusi, la finalul anului 2012 a fost livrat la export in Italia tancul chimic de 41.000 tdw nr. 20 „Zefirea”, iar la sfarsitul lunii mai 2013, a fost livrata armatorului „Arada Shipping” si ultima nava din serie, tancul chimic de 41.000 tdw nr. 21 „Histria Ambra”. Tot in anul 2013 santierul a construit si livrat Companiei „Nibulon” din Ucraina o macara plutitoare de 45 tone si a efectuat reparatii la 104 nave, dintre care 71 pentru clienti externi. Anul 2014 a debutat cu un volum sporit de reparatii de nave, bilantul realizarilor pe semestrul I fiind cel mai bun din ultimii 12 ani. In anii 2015-2016 S. N. Constanta a colaborat cu santierele navale Vard Tulcea si Damen Galati la constructia a 2 nave offshore si a inceput constructia, dupa un proiect romanesc, a tancului petrolier de 9.000 tdw care va fi livrat la export in Franta, in anul 2017. Activitatea de reparatii nave in anul 2015 s-a concretizat in finalizarea a 85 de proiecte de reparatii standard dar si 5 miniconversii in scopul reducerii consumului de combustibil. La data de 19 noiembrie 2015, Santierul Naval Constanta, reprezentat de directorul general Ing. Radu Rusen si Ing. Nicolae Orac (fost angajat cu functii de conducere in activitatea de proiectare si productie, in prezent pensionar SNC), si-a prezentat istoria si activitatea de 120 de ani la Colocviile Constructorilor de Nave, organizate sub egida Anconav si AGIR.
Documentele sunt publicate in Caietele CCN nr. 6 / 2016.
In trim. IV 2016, santierul a inceput constructia a 2 tancuri chimice de 41.000 tdw dupa un proiect nou optimizat, marca „SNC” asa ca la Jubileul „SNC-125 de ani”, structura productiei va fi organizata pe cele 2 activitati, constructii de nave noi si reparatii de nave, cu ponderi aproximativ egale. Este de apreciat efortul si trebuie felicitata echipa de conducere a S. N. Constanta SA, pentru mentinerea in viata, timp de 15 ani si in conditii de criza mondiala, a celor 2 profile de activitate pentru care santierul a fost proiectat. Eu raman optimist si pentru viitor.
Am anexat prezentei Monografii-album tabele cu echipele de conducere, de-a lungul timpului (Directori, Ing. Sefi, Contabili Sefi, Sefi de Servicii, Sefi de Sectii si ateliere etc.), precum si nomenclatorul cu toti salariatii existenti la S. N.
Constanta la data de 1 Iunie 1997. In aceasta Monografie-album am prezentat Istoria S. N. Constanta, marcata in fiecare pagina de oameni si faptele lor. Am evidentiat in text proiectantii si conducatorii vizionari, dar si oamenii de executie a obiectivelor santierului naval si a produselor complexe realizate in activitatea de reparatii si constructii de nave.
Raman recunoscator regretatului Ing. A. Daraban, Inginerilor P. Hartescu, N.Matei, Al. Stoian si Ec. N. Badaluta (in 1996, ei formau echipa manageriala a S. N. Constanta SA), pentru ca au avut incredere in mine si au sustinut elaborarea acestei Monografii-album. De asemenea, multumesc colegilor de santier, Ing. Gh. Cujba, Ing. I. Satrapelea, Ing. S. Putinei, Ing. E. Tiron, Ing. C. Tarcuta, Ing. I. Safta, L. Nicoara si altii, precum si colectivelor de salariati din birourile de organizare a productiei, marketing, plan-programare, personal, ateliere de proiectare si Oficiul de calcul, cu care am avut o colaborare fructuoasa in perioada de documentare privind istoria S. N. Constanta, inainte de privatizare.
Totodata aduc multumiri D-rei Raluca Bliscu din compartimentul Marketing constructii nave, pentru ajutorul dat in pregatirea unor materiale dar si sociologului Ion Tita Calin, fost coleg de santier, astazi gazetar profesionist, cunoscator al problemelor economice si sociale, de la care, prin presa locala, am selectat si prezentat informatii importante privind evenimentele de dupa 1990.
In mod deosebit, multumesc D-lui Ing. Radu Rusen, Director G-ral al S. N. Constanta S.A., pentru fructuoasa colaborare si sprijinul acordat in perioada 2002-2017 pentru finalizarea acestei Monografii-album si hotararea luata privind editarea si publicarea ei.
Multumesc conducerii AGIR Bucuresti si Constanta si specialistilor de la Editura AGIR - Bucuresti, pentru tiparirea acestei lucrari.
Doresc ca aceasta istorie privind dezvoltarea si realizarile S. N. Constanta, timp de 125 de ani, sa intereseze pe cititori, probabil majoritatea dintre ei actuali si urmasi ai constructorilor navali din secolul trecut, pe care i-am prezentat cu nume si fapte, la fiecare etapa de dezvoltare a santierului. Totodata exprim recunostinta fata de toate sugestiile, observatiile si corectarile cu care cei generosi din prezent si viitor, vor onora aceasta lucrare. Urez mult succes navalistilor constanteni si fie ca bunul Dumnezeu sa vegheze ca S. N. Constanta sa dainuiasca in timp.
Cinste si onoare generatiilor de constructori navali constanteni!
Autorul,
Ing. Nicolae ORAC
CUPRINS
1. DATE ISTORICE SI PRIMELE DEZVOLTARI INDUSTRIALE ALE ORASULUI SI PORTULUI CONSTANTA 23
1.1. Scurt istoric al orasului si portului Constanta 23
1.2. Cala de 40 tone („planul inclinat”) construita in anul 1862 pe actualul teritoriu al Santierului Naval Constanta 31
1.3. Traficul navelor in portul Constanta in jurul anului 1900 si dotarea Romaniei cu nave proprii 35
1.4. Infiintarea in anul 1892 a primului atelier de reparatii nave in portul Constanta 38
1.4.1. Separarea activitatii navale de C.F.R. si infiintarea in anul 1892 a primului atelier de reparatii nave 39
1.4.2. Documente care atesta infiintarea in anul 1892 a Atelierului de reparatii nave din portul Constanta, cu gestiune separata (inventar, buget, corespondente etc.) 39
1.5. Primele studii si proiecte efectuate inainte de anul 1900, pentru
constructia instalatiilor de andocare a navelor in portul Constanta 54
1.6. Constructia in anul 1908 de catre ing. Anghel Saligny a calei de 1.000 tone, amplasata in actualul bazin al S.N. Constanta 55
1.7. Dezvoltarea atelierelor de reparatii nave dupa anul 1900 59
1.7.1. Atelierele de reparatii nave in primul razboi mondial 60
2. CONSTRUCTIA UNUI SANTIER NAVAL MODERN LA CONSTANTA 62
2.1. Atelierele de reparatii nave in perioada interbelica (1918-1938) 62
2.2. Proiectele portului Constanta cuprinzand bazinele si cheiurile pentru Santierul Naval Constanta 74
2.3. Studii si proiecte pentru realizarea in portul Constanta a instalatiilor de andocare a navelor 76
2.4. Necesitatea urgenta a dotarii portului Constanta cu instalatii pentru andocarea navelor si darea in exploatare, in anul 1938, a primului doc plutitor cu o capacitate de ridicare de 8.000 tone forta 82
2.5. Proiecte si demersuri pentru constructia noului santier naval Constanta 96
2.6. Constructia halelor moderne de productie, a cladirilor anexa si a pavilionului administrativ la Santierul Naval Constanta. (1936-1945) 108
2.7. Santierul Naval Constanta in perioada celui de al 2-lea razboi mondial si noua forma de organizare, conducere si subordonare a santierului naval 111
2.8. Preluarea santierului naval Constanta de societatea mixta de navigatie sovieto-romana „Sovromtransport” si „Sovromnaval” (1 oct. 1945 - 1 oct. 1954) 122
2.8.1. Conducerea Santierului Naval - SRT si SRN - Constanta in perioada 1945 - 1954. (SRT = „Sovromtransport”, SRN = „Sovromnaval”) (1945- 1953) (1953 -1954) 125
2.8.2. Activitatea de productie a Santierului Naval Constanta in
perioada conducerii Sovromtransport si Sovromnaval (1 Oct. 1945 - 1 Oct. 1954) 132
2.8.3. Asigurarea fortei de munca si dotari social - culturale realizate in perioada 1945 - 1954 138
3. SANTIERUL NAVAL CONSTANTA IN PERIOADA (1955-1972), ETAPA PROIECTELOR DE DEZVOLTARE INDUSTRIALA A ROMANIEI 143
3.1. Studii si proiecte de dezvoltare si profilare a santierului naval Constanta pentru etapa 1965 si perspectiva (1970-1975) 143
3.2. Santierul Naval Constanta in perioada 1955 - 1960, noua conducere si cresterea capacitatii tehnice si de organizare a fortei de munca 150
3.3. Activitatea de productie la Santierul Naval Constanta in perioada 1955-1960 (60-65% reparatii nave si 35-40% constructii metalice si navale) 152
3.4. Activitatea santierului naval Constanta in perioada 1960 - 1965 (55% reparatii nave si 45% constructii metalice si navale). Schimbari in echipa de conducere a S.N. Constanta 158
3.5. Santierul Naval Constanta in perioada (1965 - 1972), cu activitate mixta de reparatii si constructii navale, etapa de pregatire a dezvoltarii maxime a S.N. Constanta 166
3.6. Constructia de nave, al II-lea profil de fabricatie la Santierul Naval Constanta 177
3.6.1. Constructia a 24 complete de slepuri de 1.000 tone - export Egipt, (pentru navigatia pe Nil) 179
3.6.2. Constructia cargourilor maritime de 1.920 tdw, export U.R.S.S 185
3.7. Conducerea colectiva la Santierul Naval Constanta si pregatirile pentru marea dezvoltare 196
4. SANTIERUL NAVAL CONSTANTA IN PERIOADA (1972-1980). MAREA DEZVOLTARE A S.N. CONSTANTA PENTRU CONSTRUCTII SI REPARATII NAVE DE MARE TONAJ (1972-1975-1977) 208
4.1. Vizite si hotarari ale conducerii superioare de stat si elaborarea proiectelor de dezvoltare si sistematizare a Santierului Naval Constanta pentru constructia si reparatia navelor de mare tonaj. Proiectarea navelor de mare tonaj: mineralierul de 55.000 tdw si petrolierul de
15.0000 tdw 208
4.2. Santierul Naval Constanta in perioada (1972-1975) 228
4.3. Santierul Naval Constanta in perioada (1975-1980) 275
5. SANTIERUL NAVAL CONSTANTA IN PERIOADA (1980-1984). INTREPRINDEREA DE CONSTRUCTII NAVALE CONSTANTA IN PERIOADA (1984 - 1990) 301
5.1. Santierul Naval Constanta in perioada (1980-1984) 301
5.1.1. Asigurarea fortei de munca de inalta calificare, intarirea atelierelor de proiectare, perfectionarea organizarii si planificarii productiei la Santierul Naval Constanta, organizarea sectiilor si atelierelor la fabricile de constructii si reparatii nave 301
5.1.2. Tehnologii moderne de fabricatie la Santierul Naval Constanta 314
5.1.3. Schimbarea echipei de conducere de la Santierul Naval Constanta 322
5.1.4. Constructia seriei de nave mineralier de 65.000 tdw (nr. 2 ... 13). Constructia navelor petrolier de 150.000 tdw nr. 3, 4. Constructia docurilor plutitoare de 10.000 t (2 buc.) si 20.000 t (1 buc.) 325
5.2. Intreprinderea de Constructii Navale Constanta (1 mai 1984 - 22 dec.
1989) 343
5.2.1. Comasarea Santierului Naval Constanta cu Santierul Naval „2 Mai” - Mangalia (Decretul Consiliului de Stat nr. 152 / 7 Mai 1984, publicat in M.O. nr. 40 / 16 Mai 1984) 343
5.2.2. Conducerea Intreprinderii de Constructii Navale Constanta 349
5.2.3. Activitatea de productie la I.C.N. Constanta in perioada (1984-1990) 349
5.2.4. Stadiul fizic al navelor in constructie la I.C.N. Constanta, la sfarsitul anului 1989 371
6. SANTIERUL NAVAL CONSTANTA S.A. IN PERIOADA 1990-2002 372
6.1. Santierul Naval Constanta S.A. si noua sa conducere dupa 1989 372
6.2. Activitatea de productie la Santierul Naval Constanta S.A. in perioada 1990-1997. Inceperea perioadei grele de tranzitie, criza manageriala, financiara si sindicala 375
6.3. Declansarea crizei manageriale si afectarea contractelor de export 378
6.4. Preluarea managementului Santierului Naval S.A. Constanta de firma norvegiana „Kopaas Shipping Agency” condusa de Henrik Fleischer 380
6.5. Management romanesc la Santierul Naval Constanta S.A. realizarea navelor de top, mineralierele de 172.000 tdw „Saldahna” (export Africa de Sud) si „Mineral Ordaz” (export Belgia). Activitate intensa la fabrica de reparatii nave 384
6.6. Santierul Naval Constanta S.A. s-a reprofilat pe constructia de nave mici. Noi schimbari de conducere la S.N. Constanta S.A. Actiuni intreprinse pentru privatizarea S.N. Constanta S.A. 407
7. SANTIERUL NAVAL CONSTANTA S.A. IN PERIOADA 2002-2017 432
7.1. 12 aprilie 2002 - privatizarea Santierului Naval Constanta S.A. Noua echipa de conducere, primele masuri de reorganizare si retehnologizare a Santierului Naval Constanta 432
7.2. Activitatea de productie la Santierul Naval Constanta in perioada 2002-2004. Primele investitii pentru retehnologizare depasesc valoarea de 5 milioane $ 440
7.3. Activitatea de productie la Santierul Naval Constanta in perioada 2004-2012. Constructia seriei de tancuri chimice de 41.000 tdw pentru export. Lucrari de reparatii, conversii si modernizari nave 445
7.4. 5 octombrie 2012, tripla festivitate aniversara organizata la Santierul Naval Constanta. „Histria Shipmanagement - Santierul Naval Constanta 10/20/120 - 5 octombrie 2012” 466
7.5. Santierul Naval Constanta S.A. 2012- 2017. Activitatea mixta de constructii si reparatii nave la S.N.C., in conditiile continuarii crizei mondiale in constructiile de nave 478
7.5.1. 19 noiembrie 2015, la Colocviile Constructorilor de Nave, in cadrul ciclului: „Santierele navale romanesti istorie si performante - oameni si fapte”, Santierul Naval Constanta S.A.
si-a prezentat traditia si experienta de peste 120 de ani de activitate. Materialele sunt publicate in Caietele C.C.N. nr. 6/2016. 486
7.5.2. Cu un an inaintea Jubileului „S.N.C. - 125 ani de activitate si 15 ani de privatizare”, Santierul Naval Constanta S.A. incepe constructia celei de a 2-a generatii de tancuri chimice de 41.000 tdw, dupa un proiect modernizat 505
EPILOG 509
BIBLIOGRAFIE 511
ANEXE 515
Anexa 1 515
Anexa 2 531
DESPRE AUTOR
Ing. Nicolae Orac s-a nascut la data de 24ianuarie 1934 in satul Odaia Manolache, Comuna Vanatori, Judetul Galati. Este absolvent al liceului „Vasile Alecsandri” din Galati si al Institutului Politehnic Galati, Facultatea de Mecanica, sectia Nave si instalatii de bord, promotia de ingineri din anul 1958. A fost repartizat la Santierul Naval Constanta, unde a lucrat din anul 1958 pana in anul 1997. Si-a inceput activitatea de inginer stagiar la sectia Navala, ocupand timp de un an functia de maistru. A fost promovat ca inginer proiectant, inginer proiectant principal si sef al Serviciului de Proiectare. In perioada 1964-1972 a facut parte din echipa de conducere a Santierului Naval Constanta, ocupand functia de inginer-sef adjunct, coordonator al activitatii de constructii noi. In perioada 1972-1973 a fost sef al Sectiei Navale, dupa care o etapa de aproape 15 ani (1973-1987) a fost seful Atelierului de Proiectare Tehnologii Constructii Noi si Autoutilari. A mai ocupat functiile de sef Serviciu Plan-dezvoltare (2 ani) si sef Serviciul Organizarea Productiei (3 ani), inginer proiectant gr II si inginer la biroul Marketing.
Realizari deosebite: ca inginer stagiar, a trasat la sala planul de forme si a coordonat executia salupei de cercetari marine „Emil Racovita”. Ca inginer-sef adjunct al S.N. Constanta, a coordonat activitatea de constructii noi si realizarea completelor de 1000 t pentru navigatia pe Nil si a seriei de cargouri de 1920 tdw pentru export in URSS. Ca sef al Sectiei Navale, a condus lucrarile de executie a constructiilor pentru macaralele de 50 tf si l20 tf, precum si a sectiilor de corp pentru prima nava de mare tonaj, mineralierul de 55000 tdw „Tomis”. Pentru navele de 55000 tdw, a facut o specializare la santierele navale din Gdynia (Gdansk) - Polonia. Ca sef al Atelierului de Proiectare Tehnologii Constructii noi si Autoutilari a coordonat elaborarea tehnologiilor de fabricatie pentru mineralierele de 55.000, 65.000 si 165.000 tdw, petrolierele de 150.000 tdw si 85.000 tdw, ferry boat-urile de 12.000 tdw, docurile plutitoare de 10.000 si 20.000 t, portile ecluzelor pentru Canalul Dunare - M. Neagra etc. Este autor si coautor de inovatii si inventii aplicate in S.N. Constanta. Este casatorit din 1961, fara copii. Pasiuni calatoriile in tara si in strainatate. A vizitat in excursii peste 40 de tari din Europa, Asia, Africa, America de Nord si America de Sud. E-mail nicu.orac@yahoo.com