Satul stravechi Cincis si celelalte sate de pe valea Cernei hunedorene
Autor: Victor Vaida
Editura: A.G.I.R.
Seria: Oameni si locuri
Format: 17,5x24,5 cm
Nr. pagini: 936 color
Coperta: legata
ISBN: 978-973-720-817-0
Anul aparitiei: 2020
CUPRINS
1. INTRODUCERE 1
1.1. Satul romanesc si taranul roman in istorie 2
1.1.1. Satul romanesc in istorie 2
1.1.2. Cultura traditionala 7
1.1.2.1. Subsistemul culturii rulare 8
1.1.2.2. Folclor 9
1.1.3. Taranul roman in istorie 12
Partea I. SATELE SI CATUNELE DE PE VALEA CERNEI HUNEDORENE, DELIMITARE, DEZVOLTARE SI ORGANIZARE
2. DELIMITAREA SATELOR SI CATUNELOR DE PE VALEA CERNEI HUNEDORENE 17
2.1. Delimitarea satelor si catunelor de pe Valea Cernei, din punct de vedere geografic 17
2.2. Delimitarea satelor de pe Valea Cernei din punct de vedere etnografic 18
3. ETAPELE DE DEZVOLTARE SI ORGANIZARE A SATELOR SI CATUNELOR DE PE VALEA CERNEI DE LA ATESTARE PANA IN PREZENT 33
3.1. Introducere 33
3.2. Etapa de organizare veche romaneasca si de trecere la cea feudala 35
3.2.1. Etapa de organizare veche romaneasca si de trecere la cea feudala in Transilvania 35
3.2.1.1. Cucerirea Transilvaniei de catre unguri 36
3.2.1.2. Colonizarea Transilvaniei cu populatie maghiara, saseasca
si secuiasca si formarea feudalilor (nobililor) 39
3.2.1.3. Crearea „uniunii fratesti” si a „uniunii celor trei natiuni” si preluarea intregii puteri de catre cele trei natiuni 41
3.2.1.4. Represiunea impotriva romanilor: „eliminati ca stare” si „schismatici” 42
3.2.1.5. Lupta antiotomana a Transilvaniei 43
3.2.1.5.1. Introducere 43
3.2.1.5.2. Etapa Corvinilor in lupta antiotomana 44
3.2.2. Etapa de organizare veche romaneasca si de trecere la cea feudala in satele si catunele de pe Valea Cernei 48
3.3. Etapa feudala 56
3.3.1. Etapa feudala in Transilvania 56
3.3.1.1. Introducere 56
3.3.1.2. Transilvania in epoca principatului (1541-1688) 57
3.3.1.2.1. Introducere 57
3.3.1.2.2. Prima Unire a Tarilor Romane si Voievodul Mihai Viteazu 57
3.3.1.2.3. Transilvania dupa Mihai Viteazu 62
3.3.2. Etapa feudala in satele si catunele de pe Valea Cernei 63
3.4. Etapa moderna 66
3.4.1. Transilvania in secolele XVIII - XIX 66
3.4.1.1. Starea Transilvaniei in secolele XVIII - XIX 66
3.4.1.2. Administratia habsburgica in Transilvania 69
3.4.1.2.1. Transilvania in timpul administratiei habsburgice 69
3.4.1.2.2. Rascoala lui Horia, Closca si Crisan 72
3.4.1.2.2.1. Desfasurarea Rascoalei lui Horia, Closca si Crisan 72
3.4.1.2.2.2. Comemorarea lui Horia, Closca si Crisan - martiri „eroi ai natiunii“ 75
3.4.1.3. Transilvania in a doua parte a secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea 81
3.4.1.3.1. Lupta de emancipare nationala a romanilor 81
3.4.1.3.1.1. Introducere 81
3.4.1.3.1.2. Unirea cu biserica Romei 82
3.4.1.3.1.3. Lupta clerului si a credinciosilor din Transilvania pentru apararea ortodoxiei 82
3.4.1.3.1.4. Suplex-urile in Transilvania 85
3.4.1.3.1.5. Iluminismul militant - Scoala Ardeleana 87
3.4.1.3.2. Revolutia de la 1848 - 1849 din Transilvania 91
3.4.1.3.2.1. Cadrul general European 91
3.4.1.3.2.2. Adunarile Nationale Romanesti de la Blaj (aprilie, mai, septembrie 1848) 92
3.4.1.3.2.3. Razboiul civil din Transilvania (septembrie 1848 - august 1949) 102
3.4.1.3.3. Transilvania intre 1849 si 1918 117
3.4.1.3.3.1. Transilvania intre 1849 si 1867 117
3.4.1.3.3.2. Transilvania intre 1867 si 1918 118
3.4.1.3.4. Starea economica si sociala a Transilvaniei in perioada 1850-1914 119
3.4.1.3.5. Activitatea si realizarile elitelor intelectuale dupa revolutia de la 1848-1849 124
3.4.1.3.6. Regimul neoabsolutist in Transilvania (1849-1860) 126
3.4.1.3.7. Regimul federalist-liberal (1860-1867) 127
3.4.1.3.8. Regimul dualist austro-ungar (1867-1918) 127
3.4.2. Etapa moderna in satele si catunele de pe Valea Cernei 130
3.5. Etapa interbelica (1918-1945) 137
3.5.1. Perioada interbelica in Transilvania 137
3.5.2. Perioada interbelica in satele si catunele de pe Valea Cernei 146
3.6. Etapa socialista in Romania (1945-1989) 137
3.6.1. Etapa socialista in Romania 149
3.6.2. Etapa socialista (1945-1989), pe Valea Cernei, Tara Hategului si Tinutul Padurenilor 150
3.6.2.1. Stramutarea satului Cincis si a satelor si catunelor invecinate 151
3.6.2.1.1. Hotararea de stramutare 151
3.6.2.1.2. Realizarea satului Cincis-Cerna pe amplasamentul padurea Iuba 152
3.7. Etapa postsocialista (1990-2018) 155
3.7.1. Introducere 155
3.7.2. Etapa postsocialista in Transilvania (1990-2018) 157
3.7.3. Etapa postsocialista in satele si catunele de pe valea Cernei hunedorene (1990-2018) 159
3.8. Concluzii 160
Partea a II-a. SATELE SI CATUNELE STRAMUTATE
DE PE VALEA CERNEI HUNEDORENE
4. PREZENTAREA SATELOR SI CATUNELOR STRAMUTATE DE PE VALEA CERNEI 177
4.1. Prezentarea satului Cincis 177
4.1.1. Satul natal un „loc de neuitat” 177
4.1.2. Scurta istorie a satului Cincis 181
4.1.2.1. Numele satului „Cincis” 181
4.1.2.2. Satul Cincis o asezare milenara 183
4.1.2.3. Legaturi de rudenie intre familia Corvinestilor si satul Cincis 188
4.1.3. Prezentarea satului Cincis 192
4.1.3.1. Satul Cincis in anul stramutarii (1962) 192
4.1.3.2. Biserica „Pogorarea Duhului Sfant” Cincis 229
4.1.3.2.1. Scurt istoric 229
4.1.3.2.2. Amintiri despre Biserica Ortodoxa „Pogorarea Duhului Sfant” din satul Cincis 239
4.1.3.3. Scoala in satul Cincis 241
4.1.3.3.1. Etapele de dezvoltare a invatamantului in satul Cincis 242
4.1.3.3.1.1. Invatamantul de la inceput pana in anul 1895 242
4.1.3.3.1.2. Invatamantul dupa anul 1895 246
4.1.3.4. Ocupatia cincisenilor 256
4.1.3.5. Folclor si obiceiuri 267
4.1.3.6. Nunta 285
4.1.4. Silvicultura la Cincis 292
4.1.4.1. Introducere 292
4.1.4.2. Elemente generale privind cadrul natural 293
4.2. Prezentarea satului Cerna (1962) 297
4.2.1. Introducere 297
4.2.2. Satul Cerna in anul stramutarii (1962) 297
4.2.3. Biserica „Pogorarea Duhului Sfant” Cerna 307
4.2.4. Ocupatia 308
4.2.5. Folclor si obiceiuri 309
4.2.6. Scoala in satul Cerna 311
4.2.7. Catunele Tataus, Ochiavu, Valea Talharii 314
4.3. Prezentarea satului Valea Plostii 328
4.3.1. Introducere 328
4.3.2. Satul Valea Plostii in anul stramutarii (1962) 329
4.3.3. Ocupatia 335
4.3.4. Scoala in satul Valea Plostii 335
4.3.5. Folclor si obiceiuri 336
4.4. Prezentarea catunului Moara Ungurului 339
4.4.1. Introducere 339
4.4.2. Catunul Moara Ungurului in anul stramutarii (1962) 339
4.4.3. Ocupatia 342
4.5. Prezentarea catunului Balana 342
4.5.1. Introducere 342
4.5.2. Catunul Balana in anul stramutarii (1962) 343
4.5.3. Ocupatia 346
4.6. Prezentarea satului Baia lui Crai 346
4.6.1. Introducere 346
4.6.2. Satul Baia lui Crai in anul stramutarii (1962) 347
4.6.3. Scoala in satul Baia lui Crai 350
4.6.4. Biserica 350
4.6.5. Ocupatia 352
4.6.6. Catunul Ciuleni din cadrul satului Baia lui Crai 353
4.6.7. Folclor si obiceiuri 354
Partea a III-a. COMUNELE DE PE VALEA CERNEI HUNEDORENE
5. COMUNA TELIUCU INFERIOR 357
5.1. Introducere 357
5.2. Elemente de biogeografie 359
5.3. Invatamantul 362
5.4. Sanatate 363
5.5. Folclor si obiceiuri 363
5.6. Satele componente ale comunei Teliucu Inferior 365
5.6.1. Satul Teliucu Inferior - centrul comunei 365
5.6.1.1. Introducere 365
5.6.1.2. Scurt istoric al satului Teliucu Inferior 368
5.6.1.3. Ocupatia 371
5.6.1.4. Folclor si obiceiuri 375
5.6.1.5. Istoricul extragerii fierului la Teliucu Inferior 376
5.6.1.5.1. Introducere 376
5.6.1.5.2. Istoricul extragerii fierului 377
5.6.1.5.3. Activitati desfasurate 377
5.6.1.5.3.1. Generalitati 377
5.6.1.5.3.2. Extractia minereurilor de fier 378
5.6.1.5.3.3. Prepararea minereurilor de fier 379
5.6.1.5.3.4. Alimentarea cu apa, efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare a apelor pluviale 382
5.6.1.5.3.5. Alimentarea cu energie electrica 383
5.6.1.5.3.6. Alimentarea cu aer comprimat 384
5.6.1.5.3.7. Lucrarile de inchidere si ecologizare a perimetrului minier Teliucu Inferior 384
5.6.1.6. Istoricul extragerii fierului la Ghelar 385
5.6.1.6.1. Introducere 385
5.6.1.6.2. Activitati desfasurate 390
5.6.1.6.2.1. Generalitati 390
5.6.1.6.2.2. Extractia minereurilor de fier 390
5.6.1.6.2.3. Alimentarea cu apa, efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare a apelor pluviale 391
5.6.1.6.2.4. Alimentarea cu energie electrica 392
5.6.1.6.2.5. Alimentarea cu aer comprimat 392
5.6.1.7. Conducerea Intreprinderii Miniere Teliucu Inferior 392
5.6.1.8. Scoala la Teliucu Inferior 400
5.6.1.8.1. Scoala de 7 ani Teliucu Inferior 400
5.6.1.8.2. Scoala de 8 ani Teliucu Inferior 404
5.6.1.9. Biserica ortodoxa „Sfantul Mare Mucenic Gheorghe” din Teliucu Inferior 405
5.6.1.10. Biserica romano-catolica 412
5.6.1.11. Activitatea sportiva in Teliucu Inferior (1960-1980) 412
5.6.1.12. Absolventi de invatamant superior 414
5.6.1.13. Oameni de seama ai satului Teliucu Inferior 415
5.6.1.14. Personalitati ale satului Teliucu Inferior 420
5.6.2. Satul Cincis-Cerna 428
5.6.2.1. Introducere 428
5.6.2.2. Prezentarea satului Cincis-Cerna 429
5.6.2.2.1. Scurta istorie a satului Cincis-Cerna 429
5.6.2.2.2. Scoala generala Cincis-Cerna 433
5.6.2.2.3. Activitati culturale 441
5.6.2.2.4. Muzeul satului Cincis-Cerna 442
5.6.2.2.4.1. Muzeul existent la Scoala Cincis-Cerna 442
5.6.2.2.4.2. Viitorul muzeu „Cincis Cerna” al satelor stramutate 445
5.6.2.2.5. Biserica ortodoxa Cincis-Cerna 449
5.6.2.7. Folclor si obiceiuri la Cincis-Cerna 477
5.6.2.8. Amintiri din satul Cincis-Cerna 482
5.6.2.9. Composoratul 483
5.6.2.10. Intelectualii satului Cincis-Cerna 484
5.6.2.11. Oameni de seama ai satului Cincis-Cerna 484
5.6.2.12. Personalitatile satului Cincis-Cerna 491
5.6.2.13. Asociatia „Cincisenii” 553
5.6.2.13.1. Infiintarea Asociatiei „Cincisenii” 553
5.6.2.13.2. Activitatea Asociatiei „Cincisenii” 556
5.6.3. Satul Izvoarele (Lingina) 590
5.6.3.1. Denumirea satului Izvoarele (Lingina) 590
5.6.3.2. Scurt istoric al satului Izvoarele (Lingina) 591
5.6.3.3. Asezarea satului Izvoarele (Lingina) 596
5.6.3.4. Prezentarea satului Izvoarele (Lingina) 599
5.6.3.5. Scoala 602
5.6.3.6. Biserica 603
5.6.3.7. Gospodaria 605
5.6.3.8. Folclor si obiceiuri 609
5.6.3.9. Ocupatia 611
5.6.3.10. Stagiul militar 612
5.6.3.11. Populatia satului Izvoarele (Lingina) 613
5.6.3.11.1. Populatia satului in epoca feudala si prefeudala, sau inainte si dupa venirea ungurilor 613
5.6.3.11.2. Populatia satului in perioada 1900-2018 614
5.6.3.11.3. Religia locuitorilor 615
5.6.3.12. Dorinta lui Horsia Ioan 616
5.6.3.13. Un mare patriot - Ioan Para 616
5.6.3.14. Oameni de seama ai satului Lingina (Izvoarele) 618
5.6.4. Prezentarea satului Teliucu Superior 618
5.6.4.1. Introducere 618
5.6.4.2. Ocupatia 619
5.6.4.3. Biserica 619
5.6.4.4. Colonia Teliucu Superior 620
5.6.4.5. Scoala in Teliucu Superior 621
5.6.4.6. Personalitati ale satului Teliucu Superior 621
6. COMUNA TOPLITA 625
6.1. Introducere 625
6.2. Scurt istoric al comunei Toplita 629
6.3. Ocupatia 632
6.3.1. Agricultura 632
6.3.2. Mineritul, siderurgia si metalurgia pe Valea Cernei 635
6.4. Scoala 638
6.5. Cultura 639
6.6. Dotarea edilitara a comunei 640
6.7. Turismul 640
6.8. Dezvoltarea locala 642
6.8.1. Drumuri locale modernizate prin „Programul National de Dezvoltare Rurala” 642
6.8.2. Centru de agrement sportiv 643
6.9. Folclor si obiceiuri 644
6.10. Satul Toplita 650
6.10.1. Introducere 650
6.10.2. Ocupatia 653
6.10.3. Folclor si obiceiuri 659
6.10.4. Biserica 660
6.10.5. Scoala 664
6.10.6. Viata culturala 666
6.10.7. Activitatea sociala si nivelul de trai 667
6.10.8. Amintiri despre satul natal Toplita - Pr. Schramel Mircea 669
6.11. Satele Dabaca si Hasdau 672
6.11.1. Introducere 672
6.11.2. Ocupatia in satele Dabaca si Hasdau 672
6.11.3. Gospodaria in satele Dabaca si Hasdau 677
6.11.4. Folclor si obiceiuri in satele Dabaca si Hasdau 679
6.11.5. Satul Dabaca 683
6.11.5.1. Introducere 683
6.11.5.2. Scurta istorie a satului Dabaca 685
6.11.5.3. Scoala si Caminul cultural din satul Dabaca 685
6.11.5.4. Biserica din Dabaca 686
6.11.6. Satul Hasdau 688
6.11.6.1. Introducere 688
6.11.6.2. O istorie scurta a satului Hasdau 689
6.11.6.3. Ocupatia in satul Hasdau 690
6.11.6.4. Biserica din satul Hasdau 693
6.11.6.5. Scoala din satul Hasdau 694
6.12. Satul Goles 695
6.12.1. Introducere 695
6.12.2. Ocupatia 696
6.12.3. Scoala 696
6.12.4. Biserica 697
6.12.5. Folclor si obiceiuri 699
6.12.6. Activitatea culturala si sociala 700
6.13. Satul Valari 702
6.13.1. Introducere 702
6.13.2. Ocupatia 703
6.13.3. Biserica 703
6.13.4. Scoala 707
6.14. Satul Dealul Mic (Paroasa) 708
6.14.1. Introducere 708
6.14.2. Ocupatia 711
6.14.3. Scoala 712
6.14.4. Biserica 713
6.14.5. Folclor si obiceiuri 713
6.15. Curpenii Silvasului 713
6.15.1. Introducere 713
6.15.2. Scurta istorie a catunului Curpenii Silvasului (prof. Alimpesc Gheorghe) 715
6.15.3. Ocupatia 720
6.15.4. Scoala 722
6.15.5. Biserica 722
6.15.6. Activitatea sociala si culturala 725
6.16. Catunul Mosoru 725
6.16.1. Introducere 725
6.16.2. Ocupatia 726
6.16.3. Biserica 728
6.16.4. Scoala 728
6.17. Catunul Manu 728
6.17.1. Introducere 728
6.17.2. Ocupatia 728
6.18. Absolventii de invatamant superior din comuna Toplita 729
6.19. Oameni de seama ai comunei Toplita 729
6.20. Personalitatile comunei Toplita 732
7. COMUNA LUNCA CERNEI DE JOS 747
7.1. Introducere 747
7.2. Satele comunei Lunca Cernii de Jos 749
7.2.1. Lunca Cernii de Jos si Lunca Cernii de Sus 749
7.2.1.1. Scurt istoric al satelor Lunca Cernii de Jos si Lunca Cernii de Sus 749
7.2.1.2. Ocupatia locuitorilor din satele Lunca Cernii de Jos si Lunca Cernii de Sus 757
7.2.1.3. Biserica 764
7.2.1.4. Scoala 768
7.2.1.5. Folclor si obiceiuri 770
7.2.1.6. Activitatea culturala si artistica 777
7.2.2. Meria 778
7.2.2.1. Introducere 778
7.2.2.2. Scurt istoric al satului Meria 779
7.2.2.3. Ocupatia 781
7.2.2.4. Catunele satului Meria 785
7.2.2.5. Eroii satului Meria si a catunelor apartinatoare 788
7.2.2.6. Colectivizarea 789
7.2.2.7. Folclor si obiceiuri 789
7.2.2.8. Biserica 804
7.2.2.9. Scoala 804
7.2.2.10. Amintiri despre satul Meria 808
7.2.3. Negoiu 812
7.2.3.1. Introducere 812
7.2.3.2. Scurt istoric 813
7.2.3.3. Biserica 813
7.2.3.4. Scoala 814
7.2.3.5. Ocupatia 814
7.2.4. Catunele Ciumita, Fintina, Valea Babei Lunca Cernii si satul Gura Bordului 816
7.3. Clima in comuna Lunca Cernii de Jos 818
7.4. Elemente hidrografice 818
7.5. Solurile 819
7.6. Vegetatia 819
7.7. Legaturi cu exteriorul 819
7.8. Dotari social-culturale ale comunei Lunca Cernii de Jos 819
7.9. Folclor si obiceiuri 820
7.10. Absolventii cu studii superioare din comuna Lunca Cernii de Jos 821
7.11. Oameni de seama 823
7.12. Personalitati ale comunei Lunca Cernii de Jos 834
Partea a IV-a. VALEA CERNEI HUNEDORENE
8. VALEA CERNEI 849
8.1. Introducere 849
8.2. Reteaua hidrografica 850
8.3. Raul Cerna 850
8.3.1. Raul Cerna de la izvoare pana la lacul de acumulare Cincis 851
8.3.2. Lacul de acumulare Cincis 854
8.3.2.1. Bazinului de retentie 855
8.3.2.2. Caracterizarea morfologica a bazinului de retentie 855
8.3.2.3. Caracterizarea geologica a bazinului de retentie 855
8.3.2.4. Gradul de cunoastere hidrologica 856
8.3.2.5. Amplasarea barajului 856
8.3.2.6. Folosintele initiale de apa in bazinul raului Cerna 860
8.3.3. Raul Cerna de la lacul de acumulare Cincis la varsarea in Mures 861
8.3.3.1. Sursele de alimentare ale raului Cerna 861
8.3.3.2. Clasificarea surselor de alimentare ale raului Cerna 862
8.3.3.3. Scurgerea lichida in bazinul Cernei 862
8.3.3.4. Bilantul apelor in bazinul raului Cerna 873
8.3.3.5. Concluzii finale privind Bazinul Hidrologic al raului Cerna 875
8.4. Valea Govajdiei 878
8.5. Turismul pe Valea Cernei si Valea Govajdiei 883
BIBLIOGRAFIE 897
DESPRE AUTOR
Prof. dr. ing. Victor VAIDA, s-a nascut in satul Cincis, comuna Teliuc, judetul Hunedoara, la data de 13 septembrie 1945. A urmat cursurile Facultatii de Electrotehnica din Timisoara, Sectia Electroenergetica, pe care le-a absolvit in anul 1968.
Activitate profesionala. A inceput activitatea in anul 1968, ca inginer stagiar la Trustul Energomontaj Bucuresti, Santierul Termocentrala Mintia-Deva, unde a participat la construirea si punerea in functiune a primei etape a termocentralei Mintia, formata din patru grupuri de 210 MW, pana la 1 ianuarie 1972.
In perioada 1972-1974 a facut o specializare la firma Siemens - Germania, pentru punerea in functiune a centralelor electrice si nucleare, fiind inginer de punere in functiune la Centrala Termoelectrica EMDEM si Nucleara Biblis (2 grupuri, de 1200 si 1300 MW, cele mai mari din lume la acel moment) din R.F. Germania. Intors in tara a participat la montarea, punerea in functiune si exploatarea centralelor termoelectrice Rovinari (4 grupuri de 330 MW), Turceni (8 grupuri de 330 MW) si Mintia (6 grupuri de 210 MW), in perioada 1975-1989, in calitate de director general si director tehnic.
Dupa 1989 a fost viceprimar la Primaria Judetului Hunedoara, deputat in Parlamentul Romaniei, Camera Deputatilor (1990-1992), vicepresedinte cu probleme de Productie, Transport si Distributie la RENEL Bucuresti (1991-1993), presedinte - director general la RENEL Bucuresti (1993-1995), director general (1995-2005) si director tehnic (2005-2008) la S.C. Electrocentrale Deva, prefect al judetului Hunedoara (octombrie 2004 - martie 2005). Dupa 2008, a fost presedinte la S.C. TMP Bucuresti S.A. si presedinte - director general la S.C. Power Plant Fagaras.
Activitate didactica. A inceput activitatea didactica in anul 1997, in calitate de conferentiar universitar la Facultatea de Energetica, Universitatea din Oradea (1997-2001), apoi profesor universitar (2001-2016), predand cursul „Bazele energeticii si conversia energiei”. Din anul 2007 este profesor universitar asociat la Facultatea de Inginerie Mecanica si Electrica (Sectia Energetica), Universitatea din Petrosani, predand cursurile: „Partea electrica a centralelor electrice” si „Piata de energie electrica”. In perioada 2005-2010 a fost profesor universitar asociat la Facultatea de Inginerie din Hunedoara, Universitatea Politehnica din Timisoara, masterat energetic, predand cursul „Probleme speciale ale consumatorilor de energie electrica”.
Activitate stiintifica si culturala. Activitatea stiintifica s-a materializat in 22 carti (autor sau coautor) si peste 200 de articole si conferinte in domeniul energetic, in tara si in strainatate. A fost coordonator, autor sau colaborator la peste 100 de proiecte de cercetare-dezvoltare, pe baza de contract/grant sau lucrari de cercetare/dezvoltare/modernizare in domeniul energetic si studii in domeniul energetic. Ca presedinte al Comitetului Membru Roman al Consiliului Mondial al Energiei si presedinte RENEL, a fost organizator al Conferintei Nationale de Energie - Neptun (1994). In calitate de presedinte al Societatii Inginerilor Energeticieni din Romania - SIER si al Institutului Roman de Energie - IRE, este organizator al Conferintei Nationale de Energetica, Simpozionului de Siguranta in Functionare a Sistemelor Energetice si de Informatica in Energetica, in perioada 1991-2015. Este consultant pentru firme din tara si din strainatate, pentru probleme din domeniul energetic: studii de solutie si fezabilitate pentru investitii de centrale termoelectrice moderne, de mare putere, cu parametri ultra-supracritici; centrale cu ciclu combinat cu gaze naturale, cu performanta ridicata; centrale de cogenerare pe gaze; centrale pe resurse regenerabile etc. Este membru al colectivului de specialisti pentru realizarea Studiului, „Energetica in Tranzitie” in cadrul EUREL - Bruxelles (Asociatia Societatilor Inginerilor Electrotehnicieni, Energeticieni si din Telecomunicatii).
In cadrul activitatii culturale, ca presedinte al Asociatiei „Cincisenii” (Cincis - judetul Hunedoara) a fost organizator al Festivalurilor de Muzica Populara, „Floare mandra de Cincis”, Concursuri de colinzi etc.
Activitate manageriala, internationala si sociala. In cadrul activitatii mana¬geriale a fost: presedinte - director general sau vicepresedinte al RENEL; director general sau director tehnic la centralele electrice Mintia, Rovinari, Turceni; seful grupului parlamentar ecologist-social democrat; membru al comisiilor economice si de mediu ale Adunarii Deputatilor; vicepresedinte al comitetului interparlamentar Romania - China; secretar al comitetului interparlamentar Romania - Germania; secretar al comitetului interparlamentar Romania - Argentina; membru al Comitetului de Directie al UNIPEDE (Uniunea Internationala a Producatorilor si Distribuitorilor de Energie Electrica) - Paris; seful delegatiei romane la Comisia Europeana - Bruxelles, pentru negocierea „Cartei Europene a Energiei”; membru al Comisiei de Energetica a Academiei Romane; presedinte al Comitetului Membru Roman al Consiliului Mondial al Energiei; presedintele Consiliului de Conducere al Patronatului ELPEGA (Petrol, Gaze, Energie); vicepresedintele Patronatului CONPIROM (Industrie); presedintele ARIST (Asociatia Romana pentru Istoria Stiintei si Tehnicii) si membru fondator; presedinte si prim-vicepresedinte al SIER (Societatea Inginerilor Energeticieni din Romania); membru al Comisiei „Eficienta XXI” - ONU, Geneva; membru al Asociatiei de Promovare a Calitatii; membru de onoare al Comitetului Facultatii de Energetica Bucuresti; membru al Comitetului Bussiness, Area Generation Eurelectric - Bruxelles; membru de Onoare a MEE - Societatea Inginerilor Electrotehnicieni si de Telecomunicatii din Ungaria; membru si membru onorific AGIR; membru al Adunarii Generale a EUREL - Bruxelles (Asociatia Societatilor Inginerilor Electrotehnicieni, Energeticieni si din Telecomunicatii) (2002-2015), membru al Comitetului Executiv (2008-2015), presedinte executiv (2011-2013) vicepresedinte (2014-2015), presedinte (2015-2016).