Studiu de bioclimatologie umana in arealele urbane mari din Romania

DESPRE CARTE

Am ales sa scriu aceasta lucrare din dorinta de a intelege si de a evidentia influenta pe care o au conditiile atmosferice asupra starii noastre de sanatate. Intr-un context global in care efectele schimbarilor climatice devin din ce in ce mai vizibile, consider ca este esential sa privim mediul inconjurator ca pe un factor activ si determinant al bunastarii noastre fizice si psihice.

Lucrarea de fata este rezultatul unei cercetari aplicate in cateva dintre cele mai importante orase din Romania, unde am analizat impactul conditiilor meteo-climatice extreme asupra organismului uman. Valurile de caldura, noptile tropicale sau variatiile bruste de temperatura nu mai pot fi tratate ca simple fenomene/elemente meteorologice - ele au devenit provocari reale pentru organismul uman.

Mi-am dorit ca rezultatele obtinute sa nu ramana doar intr-un cadru teoretic, ci sa contribuie efectiv la constientizarea si pregatirea comunitatilor pentru adaptare si preventie. Aceasta cercetare are o valoare practica importanta: poate sta la baza unor politici publice locale si nationale, poate fi un instrument util pentru administratiile locale, cadrele medicale, dar si pentru populatia generala. Printr-o mai buna informare si prin identificarea categoriilor de risc, putem construi orase reziliente si comunitati mai bine pregatite.

Andreea-Sabina Scripca

INTRODUCERE

Sanatatea si bunastarea umana sunt influentate de conditiile mediului inconjurator.

Dintre factorii naturali, cei atmosferici si indeosebi influenta lor asupra organismului uman au manifestat interes pentru oamenii de stiinta din intreaga lume.

Repercusiunile vremii si climei, ce se resimt in mod direct si indirect asupra organismului uman (atat ca efecte pozitive, cat si negative), au dat posibilitatea cercetatorilor sa studieze in detaliu aceste consecinte. La nivel global, temele stiintifice din domeniul bioclimatologiei umane sunt de mare actualitate, aceste studii capatand o atentie deosebita, mai ales in ultimele decenii, din cauza intensificarii si cresterii frecventei de aparitie si manifestare a fenomenelor meteo-climatice extreme (valurile de caldura, cresterea numarului de zile si de nopti tropicale in detrimentul scaderii zilelor si noptilor reci etc.) (Societatea Internationala de Biometeorologie - SIB - www.biometeorology.org; Organizatia Mondiala a Sanatatii [OMS], 2012; Kouis si altii, 2019).

Multe surse afirma ca schimbarile climatice sunt considerate una dintre cele mai importante amenintari pentru sanatatea umana (Havenith si Fiala, 2015; Wong si altii, 2017; Gasparrini, 2018; Vicedo-Cabrera si altii, 2019, Cheng, 2020; Matzarakis si altii, 2020; Tobias si altii, 2021; Zhou, 2021; Wen si altii 2022; Intergovernmental Panel on Climate Change [IPCC], 2022).

Prezenta lucrare de cercetare este utila pentru informarea locuitorilor din arealele urbane analizate, despre efectele negative pe care unele conditii climatice extreme le pot manifesta asupra sanatatii si starii lor de bine. In plus, rezultatele prezentate completeaza cercetarea stiintifica de la nivel national si se pot constitui intr-un instrument important pentru autoritatile locale si nationale in implementarea unui sistem eficient de avertizare a fenomenelor meteorologice extreme cu impact asupra sanatatii umane.

In contextul schimbarilor climatice actuale, rezultatele prezentei lucrari pot suscita interesul, mai ales pentru domeniul sanitar. In acest sens, ca o consecinta imediata, informatiile furnizate in lucrare pot fi utile personalului medical, pentru ca pot contribui la realizarea unui plan de interventie pentru prioritizarea acordarii ingrijirii persoanelor cu diferite afectiuni, atunci cand sunt prognozate conditii climatice nefavorabile. De asemenea, o mai buna intelegere a efectelor mediului asupra sanatatii populatiei si starii lor de bine, poate permite cercetatorilor sa imbunatateasca, sa identifice noi tratamente sau masuri medicale mai eficiente.

In plus, in functie de prezentele rezultate, administratia locala poate lua masuri pentru imbunatatirea conditiilor de trai in cartierele rezidentiale, prin elaborarea unor strategii de adaptare a populatiei la schimbarile climatice si la situatii de vreme severa, prin incurajarea intretinerii si extinderii zonelor cu spatii verzi, elaborarea de reglementari specifice pentru constructii eficiente sub aspect energetic etc. In aceeasi masura, concluziile actualei cercetari pot prezenta interes si pentru dezvoltarea domeniului turismului, pentru planificarea vacantelor in aer liber, a activitatilor sportive si recreative, precum si a evenimentelor culturale desfasurate in aer liber sau pentru luarea unor masuri de preventie pentru personalul care desfasoara activitati profesionale in mediul exterior.

CUPRINS

INTRODUCERE 9

1. RETROSPECTIVA ASUPRA CERCETARILOR STIINTIFICE RELEVANTE PENTRU TEMA ABORDATA 11
1.1. Stadiul actual al cercetarii la nivel international 11
1.2. Stadiul actual al cercetarii la nivel national 17
1.3. Scopul prezentei cercetari 19

2. DATELE UTILIZATE SI METODOLOGIA CERCETARII 20
2.1. Motivatia alegerii temei si arealului de studiu 20
2.2. Datele utilizate 22
2.2.1. Datele climatice 22
2.2.2. Datele geodemografice 24
2.2.3. Datele din ancheta sociologica 25
2.2.4. Alte tipuri de date 26
2.3. Controlul calitatii datelor 27
2.4. Metodele utilizate 28
2.4.1. Trasaturile geo-demografice 28
2.4.2. Analiza caracteristicilor climatice generale 29
2.4.3. Indicii bioclimatici 31
2.4.3.1. Indicii bioclimatici simpli 31
2.4.3.2. Indicii bioclimatici complecsi 33
2.4.4. Corelatiile dintre indicii bioclimatici complecsi si valurile de caldura si valurile de frig 43
2.4.5. Mortalitatea si dependenta ei de stresul termic 44
2.4.6. Perceptia conditiilor meteorologice de catre pacientii cu patologie reumatica degenerativa 48
2.4.7. Detectarea tendintei de evolutie a indicatorilor bioclimatici 51
2.4.8. Vizualizarea rezultatelor 51
2.5. Limitele studiului actual 52

3.INDIVIDUALITATEA GEOGRAFICA A AREALULUI STUDIAT IMPLICATIILE IN ASPECTELE BIOCLIMATULUI URBAN 53
3.1. Trasaturile fizico-geografice definitorii pentru arealele studiate 53
3.2. Trasaturile geo-demografice definitorii pentru arealele analizate 54
3.2.1. Aspecte legate de populatie 54
3.2.2. Aspecte legate de sistemul medical, nivelul de trai si educatie a populatiei 62

4. CARACTERISTICILE CLIMATICE GENERALE 66

5. REZULTATE SI DISCUTII 74
5.1. Analiza conditiilor bioclimatice in arealele urbane analizate 74
5.1.1. Analiza indicatorilor bioclimatici simpli 74
5.1.1.1. Analiza indicatorilor bioclimatici calculati pe baza pragurilor relative 74
5.1.1.2. Analiza valurilor de caldura/perioadelor calde si valurilor de frig/perioadelor reci 78
5.1.2. Analiza indicatorilor bioclimatici complecsi 82
5.1.2.1. Analiza indicatorului UTCI 82
5.1.2.2. Analiza indicatorului H 90
5.1.2.3. Analiza indicatorului TE 97
5.1.2.4. Analiza indicatorului TEK 102
5.1.3. Relatiile dintre indicii bioclimatici complecsi (UTCI, H, TE, TEK) si valurile de caldura/perioadele calde si valurile de frig/perioadele reci 110
5.2. Analiza conditiilor termice extreme asupra mortalitatii naturale 123
5.2.1. Analiza generala a datelor de mortalitate 123
5.2.2. Analiza relatiilor existente intre indicii bioclimatici simpli si complecsi si mortalitatea 130
5.2.3. Analiza riscului relativ al mortalitatii calculat pentru temperaturile extreme 138
5.3. Perceptia bolnavilor cu afectiuni reumatismale cronice a impactului conditiilor climatice asupra intensitatii durerilor reumatismale 145
5.3.1. Analiza demografica si a informatiilor clinice aferente subiectilor 145
5.3.2. Perceptia durerii reumatice si relationarea ei cu modificarile vremii 147
5.3.3. Analiza corelatiilor 155

CONCLUZII 157

MULTUMIRI 160

ANEXE 161

BIBLIOGRAFIE 171