Tratat de stiinta si ingineria materialelor metalice. Vol.5. Tehnologii de procesare finala a materialelor metalice - PRET REDUS!

Autor: Coordonare generala: Prof.univ.dr.ing.Rami Saban | Prof.univ.dr.ing.Constantin Dumitrescu
Editura: A.G.I.R.
Format: 17x24 cm
Nr. pagini: 1282
Coperta: legata
ISBN: 978-973-720-391-5
Anul aparitiei: 2012
Pret redus 130,04 lei - Pret vechi 90 lei
Responsabil volum V: Prof.univ.dr.ing. Mihai Cojocaru
Volumul cu numarul cinci al Tratatului de Stiinta si Ingineria Materialelor completeaza seria volumelor precedente aparute in decursul a peste sase ani, incepand cu volumul unu „Bazele Stiintei Materialelor” (2006) si continuand cu volumul doi „Bazele teoretice si ingineria obtinerii materialelor metalice” (2007), volumul trei „Metale, aliaje, materiale speciale, materiale compozite” (2009) si volumul patru „Tehnologii de procesare primara ale materialelor metalice” (2010).
Prezentul volum, asa cum v-am obisnuit, constituie o lucrare originala prin continut si mod de prezentare, o sinteza a cunostintelor teoretice si a experientei tehnologice dobandite de cadrele universitare si cercetatorii din domeniul materialelor metalice ai Facultatii de Stiinta si Ingineria Materialelor.
Cele cinci volume ale acestei vaste lucrari reprezinta o continuare a traditiei instituite de publicarea, in anul 1977, de catre cadrele universitare ale facultatii noastre, a Manualului Inginerului Metalurg (2 volume) si, in acelasi timp, o provocare pentru generatiile viitoare.
Aparitia acestui volum a fost posibila datorita eforturilor unui numar mare de cadre universitare ale Facultatii de Stiinta si Ingineria Materialelor din Universitatea „Politehnica” Bucuresti, precum si a unor cadre universitare de renume din centre universitare cu traditie din tara.
Pentru efortul sustinut si dezinteresat de a redacta paginile acestui volum in care regasim competenta conferita de intreaga lor activitate didactica si stiintifica anterioara aducem, pe aceasta cale, tuturor autorilor cele mai sincere multumiri.
In acelasi timp dorim sa precizam ca aparitia prezentului volum, ca de altfel a intregii lucrari, a fost posibila datorita sprijinului logistic si financiar acordat de institutii abilitate in promovarea culturii tehnice, dar si de catre societati cu profil ingineresc sau persoane fizice din domeniul ingineriei materialelor.
Multumirile noastre si intreaga recunostinta se indreapta acum spre cei care ne-au sprijinit eforturile pentru ca idealurile noastre sa devina realitate:
Universitatea „Politehnica” Bucuresti
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului
Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica
Academia de Stiinte Tehnice din Romania
Asociatia Generala a Inginerilor din Romania
Editura AGIR
Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti
S.C. Duroterm S.A., Bucuresti
In preajma aparitiei volumului cinci al „Tratatului de Stiinta si Ingineria Materialelor Metalice”, intregul colectiv de autori multumim Bunului Dumnezeu ca ne-a dat sanatate, minte si putere pe parcursul acestor peste sase ani sa putem realiza aceasta profunda, ampla si moderna lucrare, o modesta contributie la universal cunoasterii materialelor metalice.
Unterried, Germania
August 2011
Coordonatorii lucrarii
Prof. univ. dr. ing. Rami SABAN
Decan al Facultatii Stiinta si Ingineria Materialelor
Universitatea „Politehnica” Bucuresti
Prof. univ. dr. ing. Constantin DUMITRESCU
Membru titular al Academiei de Stiinte din Romania
PREFATA
Tratatul de Stiinta si Ingineria Materialelor Metalice, lucrare ampla, profunda si complexa, inceputa in urma cu peste sase ani, este cumulul cunostintelor si experientei cadrelor universitare din Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor, Universitatea „Politehnica” Bucuresti si a colegilor din centre universitare de prestigiu din tara.
Lucrarea, tiparita cu sprijinul unor institutii de prestigiu din sfera literaturii tehnice metalurgice, se afla astazi in pragul aparitiei volumului cu numarul cinci, intitulat „Tehnologii de procesare finala ale materialelor metalice”.
Acest volum, ca si precedentele, se prezinta ca o lucrare originala prin continut si mod de prezentare, care se adreseaza inginerilor si cercetatorilor din toate sectoarele de activitate aferente industriei de materiale metalice, precum si doctoranzilor si cadrelor didactice din universitatile cu profil tehnic.
Evolutiile rapide din domeniile calculatoarelor, aviatiei si industriei aerospatiale, componentelor din electronica si microelectronica, energiilor nucleare necesita noi materiale metalice cu proprietati spectaculoase, care pot fi obtinute si procesate doar cu ajutorul unor tehnologii moderne, neconventionale.
O contributie importanta, la modernizarea tehnologiilor traditionale de procesare finala ale produselor metalice, dar in acelasi timp si la realizarea de noi tehnologii, au avut-o dascalii nostrii care si-au dedicat intreaga activitate dezvoltarii metalurgiei in Rominia: Titi DULAMITA, Emil FLORIAN, Georgeta GORAS, Lucica CINCA, Neculai MURGULET, Niculae POPESCU. Dorim sa amintim aici contributia si dedicarea profesionala pentru o perioada, din pacate, nu prea indelungata a colegului nostru Danil BUNEA. Lor le datoram in mare masura dezvoltarea cunostintelor fundamentale, dar si a celor aplicative in domeniul procesarilor finale
ale materialelor metalice.
Generatia de azi, prin acest tratat, si-a indeplinit o datorie de onoare, aceea de a continua traditia inaintasilor si de a contribui la imbogatirea cunostintelor teoretice si tehnologice in domeniul obtinerii, procesarii si caracterizarii materialelor metalice.
In acest volum, cinci, sunt prezentate atat tehnologii traditionale, cat si ultimele noutati tehnologice din sfera tratamentelor termice preliminare si finale, a tratamentelor termochimice, a obtinerii produselor prin metalurgia pulberilor, a procesarii materialelor compozite cu matrice metalica sau cu elemente de ranforsare metalice, a realizarii materialelor nanostructurate.
Tehnologiile actuale necesita instalatii, utilaje, aparatura si sisteme de automatizare moderne, care sa respecte riguros normele de mediu impuse de Uniunea Europeana.
De asemenea calitatea produselor metalice trebuie sa fie certificata de cele mai noi metode de analiza si control impuse de organisme internationale abilitate.
La momentul aparitiei volumului cinci al seriei de lucrari care se constituie intr-un „Tratat de Stiinta si Ingineria Materialelor”, intregul colectiv de autori isi exprima gratitudinea fata de toti cei care au contribuit la materializarea aspiratiilor unei generatii.
Unterried, Germania
August, 2011
Prof. univ. dr. ing. Rami SABAN
Prof. univ. dr. ing. Mihai COJOCARU
CUPRINSUL VOLUMULUI 5
Capitolul 1 - TRATAMENTELE TERMICE ALE MATERIALELOR METALICE
(in memoriam Prof. univ. dr. ing. Titi DULAMITA)
1.1. Definirea, clasificarea si caracterizarea tratamentelor termice
(Conf. univ. dr. ing. Ioana GHERGHESCU, Conf. univ. dr. ing. Sorin CIUCA)
1.1.1. Rolul si importanta tratamentelor termice
1.1.2. Notiuni generale privind tratamentele termice
1.1.3. Clasificarea tratamentelor termice
1.2. Caracterizarea materialelor metalice supuse tratamentelor termice
(Conf. univ. dr. ing. Ioana GHERGHESCU, Conf. univ. dr. ing. Sorin CIUCA)
1.2.1. Consideratii generale
1.2.2. Caracteristicile structurale
1.2.3. Caracteristicile tehnologice
1.2.3.1. Deformabilitatea la rece
1.2.3.2. Prelucrabilitatea prin aschiere
1.2.3.3. Caracteristici tehnologice de tratament termice
1.3. Parametrii tehnologici ai tratamentelor termice
( Prof. univ. dr. ing. Constantin DUMITRESCU, Dr. ing. Constantin TRANTE, S. l. dr. ing. Octavian TRANTE, Ing. Diana Gabriela TRANTE)
1.3.1. Temperatura de incalzire
1.3.2. Durata de incalzire
1.3.3. Tensiuni interne la incalzire
1.4. Tehnologia recoacerilor ( Prof. univ. dr. ing. Constantin DUMITRESCU, Dr. ing. Constantin TRANTE, S. l. dr. ing. Octavian TRANTE, Ing. Diana Gabriela TRANTE)
1.4.1. Generalitati
1.4.2. Recoacerea pentru omogenizare
1.4.3. Recoacerea pentru regenerarea structurii
1.4.4. Recoacerea pentru recristalizare dupa deformarea plastica la rece
1.4.5. Recoacerea pentru detensionare
1.4.6. Recoacerea pentru imbunatatirea prelucrabilitatii prin aschiere a otelurilor
1.4.7. Recoacerea pentru maleabilizarea fontelor albe
1.5. Tehnologia calirii si revenirii
( Prof. univ. dr. ing. Constantin DUMITRESCU, Prof. univ. dr. ing. Petru MOLDOVAN, Dr. ing. Constantin TRANTE, S. l. dr. ing. Octavian TRANTE, Ing. Diana Gabriela TRANTE)
1.5.1. Notiuni generale
1.5.2. Calirea otelurilor
1.5.2.1. Conditii de baza la calire
1.5.2.2. Determinarea calibilitatii
1.5.2.3. Medii de calire
1.5.2.4. Tensiuni interne la calire
1.5.2.5. Deformarea otelurilor la tratamentul termic
1.5.2.6. Procedee de calire
1.5.2.7. Calirea superficiala
1.5.2.7.1. Generalitati
1.5.2.7.2. Calirea superficiala prin incalzire cu flacara
1.5.2.7.3. Calirea superficiala cu incalzire prin curenti de inalta frecventa (CIF)
1.5.2.7.4. Calirea superficiala in electrolit
1.5.3. Revenirea otelurilor
1.5.4. Calirea si revenirea fontelor cenusii
1.5.5. Calirea si imbatranirea aliajelor neferoase
1.5.5.1. Aliaje cu baza de aluminiu
1.5.5.2. Aliaje cu baza de cupru
1.5.5.3. Tratamentul termic aplicat titanului si aliajelor sale
1.6. Tehnologia tratamentelor termice aplicate pieselor reprezentative pentru constructia de masini (Prof. univ. dr. ing.Rami SABAN, Prof. univ. dr. ing. Marin BANE, Prof. univ. dr. ing. Cornel SERBAN, S. l. dr. ing. Octavian TRANTE)
1.6.1. Tratamente termice aplicate organelor de masini fixe
1.6.1.1. Tratamente aplicate batiurilor si carcaselor
1.6.1.1.1. Batiuri si carcase turnate din otel
1.6.1.1.2. Batiuri si carcase turnate din fonta
1.6.1.2. Tratamente termice aplicate cilindrilor
1.6.1.3. Tratamente termice aplicate recipientelor
1.6.1.4. Tratamente termice aplicate ghidajelor
1.6.1.5. Tratamente termice aplicate rulmentilor
1.6.1.5.1. Oteluri si tratamente termice specifice fabricatiei rulmentilor mici
1.6.1.5.2. Oteluri si tratamente termice specifice fabricatiei rulmentilor mari
1.6.2. Tratamente termice aplicate organelor de asamblare
1.6.2.1. Tratamente termice aplicate imbinarilor sudate
1.6.2.2. Tratamente termice aplicate organelor de asamblare demontabile
1.6.2.2.1. Organe de asamblare demontabile executate prin deformare plastica la rece
1.6.2.2.2. Organe de asamblare demontabile executate prin aschiere
1.6.2.3. Tratamente termice aplicate organelor de asamblare elastice
1.6.3. Tratamente termice aplicate organelor de masini in miscare
1.6.3.1. Tratamente termice aplicate osiilor si axelor
1.6.3.2. Tratamentele termice aplicate arborilor cotiti
1.6.3.3. Tratamentele termice aplicate arborilor cu came
1.6.3.4. Tratamente termice aplicate rotilor dintate, coroanelor, pinioanelor si axelor canelate
1.6.3.5. Tratamente termice aplicate pistoanelor
1.6.3.6. Tratamente termice aplicate supapelor
1.7. Tehnologia tratamentelor termice aplicate sculelor (Prof. univ. dr. ing. Rami SABAN, S. l. dr. ing. Gabriel GRIGORESCU, Dr. ing. Constantin TRANTE)
1.7.1. Tratamente termice aplicate sculelor aschietoare
1.7.1.1. Tratamente termice aplicate sculelor aschietoare care lucreaza in conditii de solicitare usoare si moderate
1.7.1.2. Tratamente termice aplicate sculelor aschietoare care lucreaza in conditii grele de aschiere
1.7.2. Tratamente termice aplicate sculelor pentru prelucrarea la rece a materialelor metalice prin deformarea plastica si taiere
1.7.2.1. Tratamente termice aplicate sculelor puternic solicitate la uzare prin frecare si presare, fara socuri mecanice
1.7.2.2. Tratamente termice aplicate sculelor solicitate la presiuni specifice si socuri mecanice medii (moderate)
1.7.2.3. Tratamente termice aplicate sculelor puternic solicitate la socuri mecanice
1.7.3. Tratamente termice aplicate sculelor pentru prelucrarea la cald a materialelor metalice
1.7.3.1. Tratamente termice aplicate matritelor pentru ciocane de forjare
1.7.3.2. Tratamente termice aplicate matritelor pentru presare si cilindrilor pentru laminare
1.7.3.3. Tratamente termice aplicate sculelor pentru taiere la cald
1.7.3.4. Tratamente termice aplicate sculelor pentru turnarea sub presiune
1.7.4. Tratamente termice aplicate sculelor si instrumentelor pentru masurat si verificat
1.7.5. Tratamente termice aplicate sculelor pentru prelucrarea materialelor nemetalice
1.7.5.1. Tratamente termice aplicate sculelor utilizate la prelucrarea lemnului
1.7.5.2. Tratamente termice aplicate sculelor utilizate la prelucrarea materialelor plastice
1.7.5.3. Tratamente termice aplicate sculelor utilizate pentru minerit
1.8. Utilaje, instalatii si automatizari pentru tratamente termice (Prof. univ. dr. ing. Adrian DIMA, Prof. univ. dr. ing. Sorin DIMITRIU, Conf. univ. dr. ing. Alina MINEA, Dr. ing. Constantin TRANTE)
1.8.1. Utilaje si instalatii de tratament termic
1.8.1.1. Consideratii generale
1.8.1.2. Clasificarea instalatiilor de incalzire pentru tratamente termice
1.8.1.3. Consideratii privind transferul termic in instalatiile de incalzire
1.8.1.4. Cuptoare cu combustie
1.8.1.4.1. Cuptoare cu combustie, tip camera
1.8.1.4.2. Cuptoare cu vatra mobila
1.8.1.4.3. Cuptor tip elevator
1.8.1.4.4. Cuptoare tip clopot
1.8.1.4.5. Cuptoare verticale
1.8.1.4.6. Cuptoare continue
1.8.1.4.7. Cuptoare cu trecere continua
1.8.1.4.8. Cuptoare cu vatra pasitoare
1.8.1.4.9. Cuptoare cu carucior pasitor
1.8.1.4.10. Cuptoare cu pod de role
1.8.1.5. Cuptoare electrice
1.8.1.6. Bai de saruri
1.8.1.7. Cuptoare si instalatii de tratamente termice in pat fluidizat
1.8.1.8. Cuptoare cu vid
1.8.1.9. Cuptoare speciale de tratament termic
1.8.1.10. Instalatii de tratament termic cu incalzire prin inductie
1.8.1.11. Instalatii criogenice de tratament termic
1.8.2. Instalatii speciale de curatare
1.8.3. Instalatii pentru mecanizarea cuptoarelor de tratament termic
1.8.3.1. Instalatii pentru mecanizarea cuptoarelor discontinue de tratament termic
1.8.3.2. Instalatii pentru mecanizarea cuptoarelor continue de tratament termic
1.8.3.3. Echipamente de mecanizare a bailor de calire
1.8.4. Automatizarea utilajelor si instalatiilor de tratament termic
1.8.4.1. Consideratii generale
1.8.4.2. Automatizarea cuptoarelor tip camera cu combustie
1.8.4.3. Automatizarea cuptoarelor electrice tip camera
1.8.4.3.1. Metodele de reglare a temperaturii in cuptoarele cu rezistoare
1.8.4.3.2. Scheme de conectare a elementelor de incalzire
1.8.4.4. Controlul temperaturii si atmosferei la automatizarea cuptoarelor
1.8.4.4.1. Controlul temperaturii
1.8.4.4.2. Controlul atmosferei cuptorului
1.8.5. Exploatarea rationala a utilajelor de tratament termic
1.8.5.1. Cuptoare moderne de tratament termic si exploatarea acestora
1.8.5.2. Intretinerea cuptoarelor
1.8.5.3. Siguranta in exploatare a cuptoarelor de tratament termic
Bibliografie
Capitolul 2 - PROCESAREA PRIN TRATAMENTE TERMOCHIMICE A PRODUSELOR METALICE
(In memoriam Prof. univ. dr. ing. T. DULAMITA, Prof. univ. dr. ing. E. FLORIAN)
2.1. Aspecte teoretice fundamentale (Prof. univ. dr. ing. Mihai COJOCARU)
2.2. Particularitati teoretice si practice ale variantelor de tratamente termochimice (Prof. univ. dr. ing. Mihai COJOCARU)
2.2.1. Carburarea
2.2.1.1. Activitatea mediilor utilizate la carburare
2.2.1.2. Particularitati tehnologice ale tratamentului termochimic de carburare
2.2.2. Carbonitrurarea
2.2.2.1. Carbonitrurarea de temperatura inalta
2.2.2.2. Carbonitrurarea de temperatura medie
2.2.2.3. Carbonitrurarea de temperatura joasa (nitrocarburarea)
2.2.3. Nitrurarea
2.2.3.1. Analiza echilibrului in sistemul Fe-N
2.2.3.2. Interactiunea elementelor de aliere cu azotul
2.2.3.3. Mecanisme ale adsorbtiei azotului la nitrurare
2.2.3.4. Nitrurarea in gaz a otelurilor
2.2.3.5. Nitrurarea ionica
2.2.3.6. Nitrurarea in mediu lichid
2.2.3.7. Nitrurarea in mediu solid
2.2.3.8. Particularitati ale nitrurarii fontelor, metalelor si aliajelor refractare
2.2.4. Saturarea prin difuzie a aliajelor cu metale si nemetale (bor, siliciu)
2.2.4.1. Generalitati
2.2.4.2. Aluminizarea (Alitarea)
2.2.4.3. Silicizarea
2.2.4.4. Cromizarea
2.2.4.5. Borizarea
2.2.4.6. Titanizarea
2.2.4.7. Saturarea superficiala prin difuzie cu mangan, lantanide (ceriu) sau metale refractare (V, Nb, Mo, W)
2.2.4.8. Straturi policomponente realizate prin difuzie
2.3. Producerea atmosferei controlate utilizate la tratamente termochimice (Prof. univ. dr. ing. L. DRUGA)
2.3.1. Definitii si clasificare
2.3.2. Interactiunea mediului gazos cu suprafetele metalice incalzite
2.3.2.1. Oxidarea si reducerea
2.3.2.2. Decarburarea si carburarea
2.3.3. Producerea atmosferelor controlate din hidrocarburi
2.3.3.1. Producerea atmosferelor endoterme
2.3.3.2. Producerea atmosferelor exoterme
2.3.4. Atmosfere monocomponente
2.3.4.1. Hidrogenul
2.3.4.2. Azotul
2.3.4.3. Transportul si stocarea gazelor pure
2.4. Instalatii pentru tratamente termochimice (Prof. univ. dr. ing. L. DRUGA)
2.4.1. Cuptoarele de tratamente termochimice. Clasificare
2.4.2. Cuptoare discontinue
2.4.2.1. Cuptoare camera
2.4.2.2. Cuptoare cu antecamera si bazin integrat
2.4.2.3. Cuptoare verticale
2.4.3. Cuptoare bai de saruri
2.4.4. Cuptoare continue de tratament termochimic
2.4.4.1. Cuptoare cu propulsie
2.4.4.2. Cuptoare cu banda transportoare
2.4.4.3. Cuptoare cu vatra pulsatorie
2.4.5. Agregate complete pentru tratamente termochimice
2.4.6. Controlul parametrilor de proces la carburare
2.4.6.1. Controlul potentialului de carbon
Bibliografie
Capitolul 3 - PROCESAREA MATERIALELOR METALICE PRIN METALURGIA PULBERILOR
3.1. Generalitati (Prof. univ. dr. ing. Mihai COJOCARU)
3.2. Pulberi metalice (Prof. univ. dr. ing. Mihai COJOCARU)
3.2.1. Obtinerea pulberilor metalice
3.2.2. Caracteristicile pulberilor metalice si metodele de determinare a acestora
3.2.2.1. Proprietati fundamentale ale pulberilor
3.2.2.2. Proprietati tehnologice
3.2.2.3. Caracteristicile chimice ale pulberilor
3.3. Formarea produselor din pulberi metalice (Prof. univ. dr. ing. Mihai COJOCARU)
3.3.1. Formarea in prezenta unui efort extern
3.3.2. Criterii de alegere si proiectare a matritelor
3.3.3. Variante ale procesului de comprimare
3.3.4. Formarea in absenta unui efort extern
3.3.4.1. Formarea prin injectie
3.3.4.2. Formarea prin turnare in forme de ipsos (slip-casting)
3.3.4.3. Formarea prin turnare
3.4. Sinterizarea (Prof. univ. dr. ing. Mihai COJOCARU)
3.4.1. Stadiile procesului de sinterizare in faza solida
3.4.2. Sinterizare activata
3.4.3. Sinterizare in prezenta fazei lichide
3.4.4. Tehnici de activare a sinterizarii in prezenta fazei lichide
3.4.4.1. Sinterizare cu topire partiala. Sinterizarea supersolidus (supersolidus liquid-phase-sintering)
3.4.4.2. Sinterizare in prezenta fazei lichide infiltrate, fara sau cu adaosuri de activatori
solizi ai densificarii
3.4.4.3. Sinterizare in prezenta lichidelor transiente
3.4.5. Particularitati ale tratamentelor termice si termochimice aplicate produselor
din pulberi
3.4.6. Produse ale metalurgiei pulberilor si domenii de utilizare ale acestora
3.4.7. Practica sinterizarii
3.4.7.1. Medii gazoase utilizate pentru protectie
3.4.7.2. Materiale solide pulverulente utilizate pentru protectie
3.5. Echipamente de incalzire utilizate pentru sinterizare (Prof. univ. dr. ing. Leontin DRUGA)
3.5.1. Clasificarea cuptoarelor de sinterizare
3.5.2. Cuptoare cu functionare continua
3.5.2.1. Caracteristicile cuptoarelor cu functionare continua
3.5.2.2. Cuptoare continue cu banda transportoare
3.5.2.3. Cuptoare continue cu banda inclinata la intrare si la evacuare
3.5.2.4. Cuptoare continue cu impingator
3.5.2.5. Cuptoare cu vatra cu role
3.5.2.6. Elemente constructive ale cuptoarelor continue cu banda
3.5.3. Cuptoare verticale tip camera
3.5.4. Cuptoare de sinterizare in vid
3.5.4.1. Cuptoare de vid cu pereti calzi
3.5.4.2. Cuptoare de vid cu pereti reci
3.5.4.3. Cuptoare verticale de vid cu pereti reci
3.5.4.4. Cuptoare de vid cu camera orizontala
3.5.4.5. Agregate de vid cu functionare continua
3.5.4.5. Elemente constructive ale cuptoarelor de vid
Bibliografie
Capitolul 4 - PROCESAREA MATERIALELOR COMPOZITE DIN TOPITURI METALICE (Prof. univ. dr. ing. Petru MOLDOVAN, Prof. univ. dr. ing. Sorin DIMITRIU, Prof. univ. dr. ing. Gabriela POPESCU, Prof. univ. dr. ing. Ion CIUCA)
4.1. Consideratii generale
4.2. Tehnici de amestecare a particulelor in matricea metalica
4.3. Tehnici de infiltrare a matricei lichide in preforma
4.3.1. Procese de infiltrare
4.3.2. Fabricarea preformelor
4.3.3. Forjare in stare lichida (Squeeze Casting)
4.3.4. Infiltrare sub presiune de gaze
4.3.5. Infiltrare in vid
4.3.6. Procedee de infiltrare fara presiune
4.4. Tehnici de producere in-situ
4.4.1. Metode cu reactanti lichizi, solizi sau gazosi
4.4.3. Infiltrare reactiva
7.7.3. Solidificare unidirectionala a aliajelor eutectice
Bibliografie selectiva
Capitolul 5 - PROCESAREA NANOMATERIALELOR METALICE
5.1. Introducere in domeniul nanometric (Prof. univ. dr. ing. Gabriela POPESCU, Prof. univ. dr. ing. Zorica BACINSCHI)
5.2. Termodinamica sistemelor nanometrice (Prof. univ. dr. doc. ing. Florea OPREA, Prof. univ. dr. ing. Petru MOLDOVAN, Prof. univ. dr. ing. Zorica BACINSCHI)
5.2.1. Tensiunea superficiala a sistemelor binare
5.2.2. Temperaturi de topire a nanoparticulelor
5.3. Clasificarea metodelor de procesare (Prof. univ. dr. doc. ing. Florea OPREA, Prof. univ. dr. ing. Zorica BACINSCHI, Prof. univ. dr. ing. Gabriela POPESCU)
5.3.1. Procesare mecanica
5.3.2. Procesare fizica
5.3.3. Procesare chimica
5.4. Metode de procesare mecanica (Prof. univ. dr. doc. ing. Florea OPREA, Prof. univ. dr. ing. Petru MOLDOVAN, Prof. univ. dr. ing. Gabriela POPESCU, Prof. univ. dr. ing. Zorica BACINSCHI)
5.4.1. Formarea nanostructurilor prin aliere mecanica
5.4.2. Echipamente de procesare utilizate pentru obtinerea materialelor nanostructurate
5.4.3. Procesare prin metalurgia pulberilor
5.4.4. Studiul formarii nanostructurii prin procesare mecanica
5.4.4.1. Elemente si compusi intermetalici
5.4.4.2. Solutii solide de neechilibru
5.4.4.3. Nanocompozite obtinute prin mecano-chimie
5.4.4.4. Mecanismul reducerii marimii grauntilor. Relatia nanostructura-proprietati
5.5. Metode de procesare fizica (Prof. univ. dr. ing. Petru MOLDOVAN, Prof. univ. dr. ing. Gabriela POPESCU, Prof. univ. dr. ing. Zorica BACINSCHI)
5.5.1. Procesare prin evaporare-condensare
5.5.2. Acoperire prin pulverizare termica
5.6. Metode de procesare chimica (Prof. univ. dr. doc. ing. Florea OPREA, Prof. univ. dr. ing. Petru MOLDOVAN, Prof. univ. dr. ing. Gabriela POPESCU, Prof. univ. dr. ing. Zorica BACINSCHI)
5.6.1. Cinetica reactiilor chimice
5.6.2. Depunere chimica din stare de vapori si condensare chimica din stare de vapori
5.6.3. Sinteza chimica a pulberilor si filmelor nanocristaline
5.6.3.1. Nucleerea si cresterea particulelor din solutie
5.6.3.2. Stabilitatea particulelor fine impotriva aglomerarii
5.6.3.3. Materiale metalice si intermetalice nanostructurate
5.6.4. metode electrochimice de obtinere a acoperirilor metalice nanostructurate
5.7. Structuri nanometrice dispersate (Prof. univ. dr. doc. ing. Florea OPREA, Prof. univ. dr. ing. Petru MOLDOVAN, Prof. univ. dr. ing. Zorica BACINSCHI)
5.7.1. Sisteme coloidale
5.7.2. Procesarea nanoparticulelor metalice coloidale
5.7.3. Modificarea si pasivarea particulelor coloidale
5.7.4. Coloizi magnetici si ferofluide
5.8. Procedee speciale de procesare (Prof. univ. dr. doc. ing. Florea OPREA, Prof. univ. dr. ing. Zorica BACINSCHI)
5.8.1. Procesarea nanocompozitelor cu matrice metalica
5.8.2. Procesare prin epitaxie
5.8.2.1. Crestere epitaxiala
5.8.2.2. Epitaxie pe substrat preformat
5.8.3. Procesare prin autoasamblare
5.8.4. Procesare atom cu atom
5.8.5. Procesarea materialelor pentru micro si nanoelectronica
5.8.5.1. Litografierea
5.8.5.2. Procesarea materialelor pentru electronica de spin
5.8.5.3. Procesarea micropunctelor metalice prin procedeul Spindt
5.8.5.4. Procesare prin oxidare indusa
5.9. Procesarea nanofibrelor metalice (Prof. univ. dr. doc. ing. Florea OPREA, Prof. univ. dr. ing. Petru MOLDOVAN, Prof. univ. dr. ing. Zorica BACINSCHI)
5.9.1. Procesare cu precursori
5.9.1.1. Procesare cu precursori negativi
5.9.1.2. Procesare cu precursori pozitivi
5.9.1.3. Depunerea electrochimica a nanofibrelor
5.9.2. Procesarea nanofibrelor prin metoda VLS
5.9.3. Metode speciale de procesare a nanofibrelor
5.9.4. Proprietati ale nanofibrelor
5.10. Evaluarea caracteristicilor fizico-mecanice si structurale la procesarea nanomaterialelor (Prof. univ. dr. doc. ing. Florea OPREA, Prof. univ. dr. ing. Petru MOLDOVAN, Prof. univ. dr. ing. Zorica BACINSCHI)
5.10.1. Corelatia structura-proprietati
5.10.2. Tipuri de structuri nanometrice
5.10.2.1. Structuri ultradivizate, dispersate sau autoasamblate
5.10.2.2. Structuri nano sau mezoporoase
5.10.2.3. Materiale compacte nanostructurate (nanofazate)
5.10.3. Metode de evaluare a caracteristicilor nanomaterialelor
Bibliografie
Capitolul 6 - INSTALATII, UTILAJE SI ECHIPAMENTE METALURGICE
(Prof. univ. dr. ing. Ioan VIRCOLACU, Prof. univ. dr. ing. Vasile MIREA,
S.l. dr. ing. Bogdan FLOREA, Conf. univ. dr. ing. Alina Adriana MINEA)
6.1. Echipamentele parcurilor de materii prime si ale instalatiilor de aglomerare
si elaborare a fontei in furnal
6.1.1. Amenajarea si echipamente specifice parcurilor de materii prime in siderurgie
6.1.1.1. Structura parcului de materii prime
6.1.1.2. Masinile de stivuire
6.1.1.3. Masinile de evacuare
6.1.1.4. Masinile de omogenizare
6.1.2. Echipamentele instalatiilor de aglomerare si de peletizare ale minereurilor de fier
6.1.2.1. Solutii constructive ale masinilor de aglomerare
6.1.2.2. Tambur de omogenizare
6.1.2.3. Racitoare pentru aglomerat
6.1.2.4. Peletizoare
6.1.3. Echipamentele instalatiilor de elaborare a fontei
6.1.3.1. Elevatorul cu schipuri
6.1.3.2. Transportoare cu banda
6.1.3.3. Dispozitive de incarcare si etansare la gura furnalului
6.1.3.4. Masini de astupare a orificiilor de evacuare
6.1.3.5. Masini pentru destuparea orificiului de evacuare a fontei
6.2. Echipamentele instalatiilor de elaborare a otelurilor
6.2.1. Echipamente de alimentare cu fier vechi si adaosuri a cuptoarelor electrice
6.2.2. Echipamente de alimentare cu fier vechi si adaosuri a convertizoarelor
6.2.3. Solutii tehnice de alimentare a adaosurilor si feroaliajelor in convertizor
6.2.4. Mecanismele cuptoarelor electrice
6.2.5. Mecanisme specifice convertizoarelor
6.2.6. Echipamente de stripare
6.2.7. Echipamentele instalatiilor de tratare secundara a otelurilor
6.2.8. Instalatii de turnare continua a otelului (Prof. univ. dr. ing. Petru DUMITRASCU,
Prof. univ. dr. ing. Cezar Florent BALESCU)
6.3. Echipamentele instalatiilor de elaborare a metalelor neferoase
6.3.1. Echipamentele instalatiilor de aglomerare, prajire si de elaborare a metalelor neferoase
6.3.2. Echipamentele instalatiilor de elaborare a plumbului, zincului si matei de cupru in cuptoare verticale
6.3.3. Echipamentele instalatiilor de elaborare a matei de cupru in cuptoare cu vatra
6.3.4. Variante de solutii tehnice ale instalatiilor de elaborare a metalelor neferoase grele
6.3.5. Echipamentele instalatiilor de elaborare a aluminiului
6.3.5.1. Elemente generale privind instalatiile si echipamentele de producere a aluminei
6.3.5.2. Variante de solutii tehnice ale instalatiei de electroliza a aluminei cu anozi precopti
6.3.5.3. Dispozitivul de suspendare a anozilor si de coborare a acestora la cuva
de electroliza
6.3.5.4. Masina multifunctionala de deservire a cuvelor de electroliza
6.3.5.5. Echipamente pentru defluorizarea gazelor
6.3.5.6. Echipamentele instalatiei de producere a anozilor precopti
6.3.6. Echipamentele instalatiilor hidrometalurgice de producere a matelor neferoase
6.3.6.1. Echipamente si instalatii de formare a pulpei
6.3.6.2. Echipamente si instalatii de solubilizare a minereurilor
6.3.6.3. Echipamente si instalatii de decantare, ingrosare si limpezire
6.3.6.4. Echipamente si instalatii de filtrare a pulpelor
6.3.7. Echipamente de turnare a metalelor neferoase si a aliajelor acestora
6.4. Echipamentele liniilor de laminare
6.4.1. Cai cu role
6.4.2. Manipulatoare si rasturnatoare
6.4.3. Opritoare
6.4.4. Echipamente de infasurare si de desfasurare
6.4.4.1. Masini de infasurare si de desfasurare pentru banda
6.4.4.2. Masini de infasurare pentru sarma, profile mici si banda ingusta
6.4.5. Foarfece si ferastraie
6.4.5.1. Foarfece stationare cu cutite drepte (paralele)
6.4.5.2. Foarfece stationare cu cutite inclinate
6.4.5.3. Foarfece cu cutite disc
6.4.5.4. Foarfece volante
6.4.5.5. Ferastraie
6.4.6. Echipamente de indreptare a semifabricatelor
6.4.6.1. Prese de indreptare
6.4.6.2. Masini de indreptat cu role pentru table, benzi si profile
6.4.6.3. Masini cu role oblice pentru indreptarea tevilor si barelor rotunde
6.4.6.4. Masini pentru indreptarea tablelor prin intindere
6.4.6.5. Instalatii de indreptare a benzilor prin intindere-incovoiere
6.4.7. Paturi de racire
6.5. Echipamentele instalatiilor de forjare, matritare si extrudare
6.5.1. Linii de forjare libera, matritare si extrudare
6.5.1.1. Linii tehnologice de forjare libera
6.5.1.2. Linii tehnologice de matritare
6.5.1.3. Linii tehnologice de extrudare
6.5.2. Utilaje pentru forjare libera
6.5.2.1. Ciocane de forjare
6.5.2.2. Prese hidraulice
6.5.3. Utilaje pentru matritare
6.5.3.1. Ciocane de matritare cu sabota
6.5.3.2. Ciocane fara sabota
6.5.3.3. Prese cu surub
6.5.3.4. Prese cu excentric
6.5.3.5. Prese hidraulice de matritare
6.5.3.6. Masini de forjat orizontale
6.5.4. Manipulatoare de forjare
6.5.4.1. Manipulatoare cu deplasare pe cai de rulare
6.5.4.2. Manipulatoare cu deplasare pe pneuri sau bandaje de cauciuc
6.5.4.3. Manipulatoare suspendate
6.5.4.4. Solutii tehnice de utilizare a manipulatoarelor
6.5.5. Constructia mecanismelor de actionare a clestelui
6.6. Echipamentele instalatiilor de turnare a materialelor metalice in piese
6.6.1. Echipamente pentru pregatirea componentelor noi ale amestecurilor de formare
6.6.2. Echipamente pentru pregatirea amestecului folosit in vederea recircularii
6.6.3. Echipamente de regenerare a nisipurilor de turnatorie folosite
6.6.4. Echpamente pentru prepararea amestecului de formare
6.6.5. Masini de formare prin presare
6.6.5.1. Masini de formare prin presare la presiuni mici si medii
6.6.5.2. Masini de indesare prin presare la presiuni inalte
6.6.6. Masini de formare prin scuturare si scuturare-presare
6.6.7. Masini de formare prin aruncare
6.6.8. Masini de miezuit
6.6.9. Linii mecanizate si automatizate de realizare a formelor si miezurilor
6.6.10. Echipamente de dezbatere a formelor si miezurilor
6.6.11. Echipamente pentru curatirea pieselor turnate
6.6.11.1. Echipamente de curatire cu jet abraziv
6.6.11.2. Echipamente de curatire mecanica cu alice
6.7. Echipamente de conducere automata, conventionala si complexa a instalatiilor metalurgice
6.7.1. Masurarea automata a variabilelor instalatiilor
6.7.1.1. Compozitia gazelor si a topiturilor
6.7.1.2. Umiditatea aerului si a gazelor
6.7.1.3. Temperatura atmosferelor gazoase, mediilor lichide si a topiturilor
6.7.1.4. pH-ul si caracteristicile solutiilor si pulpelor
6.7.1.5. Debitul de fluide
6.7.1.6. Presiunea (suprapresiunea si depresiunea)
6.7.1.7. Masurarea potentialului de carbon
6.7.1.8. Masurarea punctului de roua
6.7.1.9. Masurarea fortei
6.7.1.10. Masurarea deplasarii
6.7.1.11. Masurarea vitezei
6.7.1.12. Masurarea grosimii tablelor si benziilor
6.7.1.13. Nivelul materialelor in buncare. Dozarea materialelor
6.7.2. Conducerea automata a instalatiilor de prajire in strat fluidizat
6.7.3. Conducerea automata a instalatiilor de aglomerare
6.7.4. Conducerea automata a instalatiilor de elaborare a fontei
6.7.4.1. Automatizarea instalatiei de incarcare
6.7.4.2. Automatizara preincalzitoarelor de aer
6.7.4.3. Reglarea variabilelor aerului suflat
6.7.4.4. Reglarea distributiei incarcaturii pe sectiune
6.7.4.5. Reglarea distributiei debitului de aer suflat intre gurile de vant
6.7.4.6. Reglarea caderii de presiune pe inaltime
6.7.4.7. Reglarea caderii de temperatura pe inaltimea furnalului
6.7.4.8. Reglarea regimului termic al furnalului
6.7.4.9. Conducerea automata complexa a instalatiei de elaborare a fontei
6.7.5. Conducerea automata a instalatiilor de elaborare a otelului
6.7.5.1. Automatizarea cuptoarelor electrice cu arc
6.7.5.2. Automatizarea convertizoarelor
6.7.6. Automatizarea instalatiilor ISP
6.7.7. Automatizarea cuptoarelor cu vatra
6.7.8. Automatizarea convertizoarelor de mata
6.7.9. Elemente de automatizare a instalatiei de producere a aluminului prin electroliza
aluminei cu anozi precopti
6.7.10. Conducera automata a instalatiilor hidrometalurgice
6.7.11. Conducerea automata complexa a instalatiilor de prajire-topire-convertizare pentru obtinerea cuprului brut
6.7.12. Conducerea automata a instalatiilor de turnare continua
6.7.13. Conducerea automata conventionala a instalatiilor termice de incalzire a semifabricatelor
6.7.13.1. Reglarea variabilelor instalatiilor de incalzire cu combustibil
6.7.13.2. Reglarea automata a variabilelor cuptoarelor adanci
6.7.14. Reglarea automata a variabilelor cuptoarelor cu propulsie
6.7.15. Reglarea automata a variabilelor cuptoarelor de tratamente termice
6.7.15.1. Reglarea automata a variabilelor cuptoarelor de incalzire cu combustibil
6.7.15.2. Reglarea temperaturii in instalatiile electrice de incalzire cu rezistoare
6.7.16. Reglari specifice ale instalatiilor de producere a atmosferelor controlate
6.7.17. Echipamente pentru conducerea automata a cajelor de laminare
6.7.17.1. Automatizarea cajelor reversibile
6.7.17.2. Automatizarea cajelor nereversibil
6.7.17.3. Automatizarea cajelor laminoarelor de banda la cald
6.7.17.4. Automatizarea mecanismelor de pozitionare a cilindrilor
6.7.18. Automatizarea principalelor echipamente tehnologice ale liniilor de laminare
6.7.18.1. Automatizarea transfercarului si manipulatoarelor
6.7.18.2. Automatizarea cailor cu role
6.7.18.3. Automatizarea ruloarelor de banda si vartelnitelor
6.7.18.4. Automatizarea foarfecelor
6.7.19. Automatizarea echipamentelor din turnatorii
6.7.19.1. Automatizarea cubilourilor
6.7.19.2. Automatizarea pregatirii amestecurilor de formare
6.7.19.3. Conducerea automata a echipamentelor de formare
6.7.20. Elemente de conducere complexa a instalatiilor
6.7.20.1. Conducerea complexa a instalatiilor de laminoare
6.7.20.2. Conducerea optimala directa a instalatiilor termice
6.8. Fiabilitatea si intretinerea utilajelor din instalatiile metalurgice
6.8.1. Consideratii generale
6.8.2. Uzura utilajelor industriale
6.8.2.1. Notiuni generale
6.8.2.2. Tribosisteme industriale si tipuri de uzura
6.8.3. Fiabilitatea utilajelor si echipamentelor industriale
6.8.3.1. Aspecte generale
6.8.3.2. Indicatori statistici ai fiabilitatii
6.8.3.3. Legi de repartitie a defectelor utilajelor
6.8.3.4. Estimarea si controlul fiabilitatii utilajelor industriale
6.8.3.5. Fiabilitatea sistemelor
6.8.3.6. Mentenabilitatea si disponibiltatea utilajelor
6.8.4. Intretinerea si repararea (mentenanta) utilajelor
6.8.4.1. Clasificarea lucrarilor de intretinere-reparatii
6.8.4.2. Siteme de reparatii
6.8.4.3. Sistemul intretinerii functionale
6.8.4.4. Considerente asupra sistemelor de intretinere si reparatii
6.8.4.5. Ciclu de reparatii. Durata si structura ciclului de reparatii
6.8.4.6. Aplicarea cercetarii operationale in intretinerea-reparatia utilajelor
6.8.4.7. Repararea si reconditionarea pieselor uzate
6.8.4.8. Planificarea lucrarilor de intretinere si reparatii
6.8.4.9. Prelucrarea automata a datelor
6.8.5. Aspecte economice ale activitatii de intretinere
Bibliografie
Capitolul 7 - ELEMENTE DE ECOSOCIOLOGIE METALURGICA
7.1. Obiective ale unui nou model de dezvoltare reprezentate de programele si proiectele ecosociometalurgice (Prof. univ. dr. ing. Avram NICOLAE)
7.1.1. Aspecte cu referire la dezvoltare in societatea modera
7.1.1.1. Generalitati privind dezvoltarea in sistemele ecosocioeconomice
7.1.1.2. Dezvoltarea, ca proces ciclic
7.1.1.3. Dezvoltarea, ca proces de interactionare si interconditionare
7.1.1.4. Necesitatea unui nou model (concept) de dezvoltare
7.1.2. Instrumente de cunoastere a interconditionarilor si interactionarilor de sistem
7.2. Rolul tehnicii, tehnologiei si ingineriei in dezvoltarea ecosociala (Conf. univ. dr. ing. Alina Adriana MINEA)
7.2.1. Consideratii generale
7.2.2. Impactul uman al activitatilor tehnico-tehnologice din industria metalurgica
7.2.3. Potentialul pozitiv al productiei de bunuri industriale in perspectiva dezvoltarii ecosociale
7.2.4. Activitati si actiuni metalurgice incipiente de dezvoltare ecosociala
7.3. Definirea si caracterizarea pe scurt a Ecosociologiei metalurgice (Drd. Bogdan Florin STROE)
7.4. Paradigma si metodologie (Drd. Bogdan Florin STROE)
7.4.1. Consideratii generale
7.4.2. Indicatori si indici pentru analize si evaluari ecosociale
7.4.2.1. Consideratii generale
7.4.2.2. Principalii indicatori si indici folositi in Ecosociologia metalurgica
7.5. Particularitati ale Ecosociologiei metalurgice (Prof. univ. dr. ing. Avram NICOLAE si Drd. Bogdan Florin STROE)
7.5.1. Potentialul activ-reformator al Ecosociologiei metalurgice
7.5.2. Caracterul intensiv al masurilor recomandate de Ecosociologia metalurgica
7.5.2.1. Tehnologii intensive cu implicatii ecosociale
7.5.2.2. Indici de intensitate a evenimentelor
7.5.3. Asigurarea raportului de echilibru in corelatia dezvoltare economica-poluare
7.5.4. Obiective ale Ecosociologiei metalurgice
7.6. Evaluarea impactului ecotehnologic si a impactului ecosocial (Prof. univ. dr. ing. Avram NICOLAE si Prof. univ. dr. ing. Augustin SEMENESCU)
7.6.1. Elemente generale de evaluare a impactului de mediu
7.6.2. Particularitati ale evaluarii impactului ecosocial
7.6.2.1. Unele stari specifice de impact ecosocial
7.6.2.2. Obiective ale EIES
Bibliografie
Capitolul 8 - METODE SI TEHNICI DE CARACTERIZARE A MATERIALELOR
8.1. Microscopie optica calitativa si cantitativa (Conf. univ. dr. ing. Mihai BRANZEI, Conf. univ. dr. ing. Dan GHEORGHE, Prof. univ. dr. ing. Ion CIUCA)
8.1.1. Aspecte privind evolutia metalografiei
8.1.2. Pregatirea probelor metalografice in vederea efectuarii cercetarilor experimentale
8.1.2.1. Etapele pregatirii probelor metalografice
8.1.2.2. Parametrii etapelor de pregatire a probelor metalografice
8.1.3. Metalografie cantitativa computerizata
8.1.3.1. Principiile microscopiei optice cantitative computerizate
8.1.3.2. Operatii generale in analiza de imagini computerizate
8.1.3.3. Distributia particulelor pe clase de dimensiuni
8.1.3.4. Distanta interlamelara
8.1.3.5. Marimea de graunte
8.2. Metode si tehnici instrumentale de analiza elementala a materialelor (Conf. univ. dr. ing. Ion PENCEA)
8.2.1. Analiza elementala a materialelor metalice prin spectrometrie de emisie optica cu excitatie prin scanteie sau arc electric
8.2.1.1. Consideratii generale
8.2.1.2. Evolutia spectroscopiei de emisie optica
8.2.1.3. Bazele fizice ale spectrometriei de emisie optica prin arc si scanteie electrica
8.2.1.4. Surse spectrale specifice spectroscopiei de emisie optica
8.2.1.5. Dispersia radiatiei electromagnetice in substante
8.2.1.6. Detectori utilizati in spectrometria de emisie optica
8.2.1.7. Principiile constructive ale spectrometrelor de emisie optica prin arc si scanteie electrica si echipamente reprezentative
8.2.1.8. Metode de dozare spectrochimica
8.2.1.9. Analiza cantitativa prin spectrometrie de emisie UV-VIZ
8.2.1.10. Asigurarea calitatii incercarilor spectrochimice SDAR - OES
8.2.2. Elemente de analiza elementala a materialelor prin spectrometrie de fluorescenta a radiatiilor X
8.2.2.1. Introducere
8.2.3. Bazele fizice ale spectrometriei de fluorescenta cu radiatii X
8.2.3.1. Consideratii generale
8.2.3.2. Producerea radiatiilor X si caracteristicile acestora
8.2.3.3. Interactiunea radiatiei X cu substanta
8.2.4. Detectorii utilizati in spectrometria XRF
8.2.4.1. Detectori cu gaz
8.2.4.2. Detectori cu scintilatie
8.2.4.3. Detectori cu semiconductori
8.2.5. Metode si tehnici de dispersie a radiatiei X utilizata in spectrometria XRF
8.2.5.1. Consideratii generale
8.2.5.2. Dispersia radiatiei X in functie de lungimea de unda a fotonilor
8.2.5.3. Dispersia radiatiei X in functie de energia fotonilor
8.2.6. Analiza elementala prin sectrometrie XRF
8.2.6.1. Consideratii generale
8.2.6.2. Analiza elementala calitativa si semicantitativa prin spectrometrie de fluorescenta a radiatiilor X
8.2.6.3. Analiza elementala cantitativa prin spectrometrie XRF
8.2.7. Pregatirea probelor pentru incercarea spectrometrica XRF
8.2.7.1. Efectul marimii particulelor
8.2.7.2. Pregatirea probelor sub forma de pelete discuri presate
8.2.7.3. Pregatirea probei sub forma discurilor topite
8.3. Analiza structurala a materialelor prin difractia radiatiilor X (Conf. univ. dr. ing. Ion PENCEA)
8.3.1. Consideratii genreale
8.3.2. Producerea, monocromatizarea si detectia radiatiei X in tehnica difractometrica
8.3.2.1. Producerea radiatiei X in tehnica difractometrica
8.3.2.2. Colimarea si filtrarea radiatiei X
8.3.2.3. Monocromatizarea radiatiei X
8.3.2.4. Metoda monocromatizarii radiatiilor X prin difractie pe cristale
8.3.2.5. Detectia radiatiilor X
8.3.3. Difractia radiatiei X in cristale
8.3.3.1. Consideratii generale
8.3.3.2. Difractia radiatiei X in conceptia von Laue
8.3.3.3. Difractia radiatiilor X in conceptia Bragg
8.3.3.4. Elemente de teoria cinematica a difractiei radiatiei X
8.3.3.5. Elemente de teoria cinematica analitica a difractiei radiatiei X
8.3.4. Metode si tehnici experimentale de difractie
8.3.4.1. Consideratii generale
8.3.4.2. Metoda Laue
8.3.4.3. Metoda cristalului rotitor
8.3.4.4. Metoda pulberilor
8.3.4.5. Metoda si tehnica Debye-Scherrer
8.3.4.6. Metoda difractometrica
8.3.5. Metode de procesare primara si avansata a datelor de difractie a radiatiilor X
8.3.5.1. Consideratii generale
8.3.5.2. Corectii primare ale intensitatilor liniilor de difractie
8.3.5.3. Procesari complexe ale liniilor de difractie
8.3.5.4. Metode avansate de procesare a datelor de difractie
8.3.6. Estimarea continutului de faze al unui material policristalin prin investigatii
difractometrice
8.3.6.1. Analiza calitativa de faza
8.3.6.2. Analiza cantitativa de faza prin investigatii difractometrice cu radiatii X
8.3.7. Estimarea dimensiunilor cristalelor prin investigatii difractometrice cu radiatii X
8.3.7.1. Metoda Stoches-Wilson
8.3.7.2. Metoda Scherrer-Fresnel
8.3.7.3. Varianta Bally a metodei Scherrer-Fresnel
8.3.8. Estimarea tensiunilor mecanice remanente prin investigatii de difractie a radiatiilor X
8.3.8.1. Consideratii generale
8.3.8.2. Determinarea tensiunilor mecanice interne remanente de ordinul I prin investigatii de difractie a radiatiilor X
8.3.8.3. Metode de evaluare a tensiunilor de ordinul II
8.4. Proprietatile termofizice ale materialelor si metode de investigare (Conf. univ. dr. ing. Mihai BRANZEI, Conf. univ. dr. ing. Dan GHEORGHE, S. l. dr. ing. Marian MICULESCU)
8.4.1. Consideratii generale
8.4.2. Proprietatile termice ale materialelor
8.4.2.1. Dilatarea termica
8.4.2.2. Capacitatea calorica. Caldura specifica
8.4.2.3. Conductivitatea si difuzivitatea termica
8.4.3. Metode de determinare a proprietatilor termofizice
8.4.3.1. Metode de determinare a dilatarii termice
8.4.3.2. Metode de masurare a conductivitatii termice
8.4.3.3. Metode de determinare a difuzivitatii termice
8.5. Asigurarea calitatii rezultatelor incercarilor (S.l. dr. ing. Catalin Eugen SFAT,
Prof. univ. dr. ing. Cornel Eugen SERBAN)
8.5.1. Consideratii generale
8.5.2. Estimarea incertitudinii de masurare
8.5.2.1. Descrierea procedurii de evaluare a incertitudinii de masurare
8.5.2.2. Raportarea rezultatului masurarii y impreuna cu incertitudinea standard compusa
Bibliografie