Tratat de termomecanica Vol.I

Anul aparitiei primului tiraj, 2011
Prelungire de tiraj, martie 2023

PREFATA

De-a lungul mileniilor au fost proiectate si construite numeroase structuri ingineresti impresionante, intai doar constructii civile (palate, turnuri, biserici, poduri etc.), iar mai recent (in secolele XVIII si XIX) si constructii industriale si mijloace de transport (vapoare, locomotive, primele automobile etc.), pe baze empirice, unele dintre ele transmise din generatie in generatie. Ingineria era, atunci, in mare parte, un mestesug. Ceea ce se urmarea era asigurarea functiei pentru care a fost realizata structura si siguranta acesteia, fara a se cunoaste vreo corelatie matematica referitoare la comportarea materialelor utilizate.

Prima lege referitoare la comportarea materialelor solide a fost enuntata in 1679 de Robert Hooke (1635-1702), pe baza cercetarilor sale experimentale. Ea a fost numita ulterior legea lui Hooke si exprima, atunci cand a fost enuntata, urmatorul adevar: „deformatia unui corp este proportionala cu forta care-l solicita”. Timp de trei secole a fost principala lege de comportare utilizata de ingineri, fizicieni si matematicieni in analiza tensiunilor. Este considerata una dintre cele mai mari realizari intelectuale de-a lungul istoriei, care a influentat dezvoltarea ingineriei mecanice.

La inceputul secolului XIX au fost enuntate conceptele de baza de tensiune, de deformatie specifica si de rigiditate. Aceste concepte abstracte, initial nu au fost acceptate de catre majoritatea inginerilor.

Abia in secolul XX, dupa cercetari care au permis intelegerea mai profunda a comportarii materialelor, a dependentei acesteia de temperatura si de mediul in care se afla, de unele elemente geometrice (fisuri, defecte, caneluri, raze de curbura etc.), de tipul solicitarii (statica, dinamica, variabila), calculele ingineresti au devenit mai sigure.

In prezent, datorita numeroaselor date experimentale si dezvoltarilor teoretice, adecvate scopurilor ingineresti, precum si unei vaste experiente ingineresti, la proiectarea structurilor se urmareste nu numai indeplinirea functiei si sigurantei acestora, ci si realizarea optimului tehnic si economic si a unei anumite durate de viata.

In aceasta perspectiva un tratat de termomecanica urmeaza sa cuprinda principalele preocupari referitoare la proiectarea structurilor mecanice, incepand cu comportarea materialelor utilizate la constructia acestora.

Tratatul de Termomecanica s-a nascut ca o sinteza a cercetarilor teoretice ale autorului si a experientei dobandite in practica inginereasca, urmare a implicarii in proiectarea unor echipamente de proces si a unor instalatii de proces complexe, precum si a deciziilor tehnice in legatura cu echipamente deteriorate in exploatare in industriile chimica si petrochimica.

Studiile teoretice, dublate de experienta inginereasca, m-au condus la formularea unor noi principii si legi ale naturii, cu mare grad de generalitate, impreuna cu numeroase consecinte si aplicatii in stiintele ingineresti si in stiinta, in general. In acest sens, Termomecanica este „beneficiara” rezultatelor cercetarilor care mi-au permis definirea si statuarea acelui domeniu stiintific pe care l-am denumit „Energonica” (1997). Aceasta a permis tratarea unitara a proceselor de deformare si de curgere, cu considerarea comportarii neliniare a materialelor implicate si a efectelor termice produse de solicitarea exterioara. Prin recurgerea la concepte adimensionale a devenit posibila suprapunerea sau cumularea efectelor unor solicitari de natura diferita, cu considerarea comportarii neliniare a materialelor (metoda Energonicii), ceea ce anterior nu era posibil.

Prelegerile sustinute la unele universitati din strainatate (Paris XII, Metz, Roma Tre, Torino, apoi in SUA la Duke University si Clemson University etc.), precum si la universitati din tara, ca si noile cursuri pe care le-am tinut la Universitatea Politehnica din Bucuresti („Termomecanica si dinamica structurilor mecanice”, „Termomecanica echipamentelor de proces”, „Deteriorarea structurilor mecanice si calculul duratei de viata” s.a.), au fost certificatul de nastere al primului volum al acestui tratat. Cel de-al doilea volum cuprinde in parte problematica specifica domeniului echipamentelor de proces, care are cel mai mare grad de generalitate din domeniul ingineriei mecanice. In capitolele volumului al doilea sunt tratate problemele specifice tuturor subdomeniilor ingineriei mecanice.

Un rol important in structurarea Tratatului l-au avut aprofundarea Reologiei, a Teoriei Elasticitatii si Plasticitatii, a Proprietatilor Fizice si, in general, a comportarii materialelor polimerice si a materialelor metalice.

Prin toate acestea, Tratatul de Termomecanica se deosebeste de unele capitole cunoscute ale stiintelor ingineresti utilizate in activitatea de conceptie inginereasca.

Mecanica a evoluat de-a lungul a peste doua milenii. Mecanica Teoretica, Mecanica Clasica, Mecanica Tehnica etc. cu principii, legi si teoreme proprii, toate exprimate intr-o frumoasa forma matematica, au reprezentat baza teoretica a tehnicii, de la Galileo Galilei si Isaac Newton incoace. In Mecanica corpurile materiale sunt considerate rigide perfecte (corpuri nedeformabile) si puncte materiale etc.; se studiaza statica corpurilor (sisteme de forte care isi fac echilibrul), cinematica corpurilor (studiul miscarii corpurilor, facand abstractie de fortele care actioneaza asupra lor) si dinamica corpurilor (studiul miscarii corpurilor sub actiunea fortelor care actioneaza asupra lor), adica in general se studiaza deplasarea relativa a corpurilor materiale. In Mecanica nu se fac referiri la comportarea materialelor si nu se considera efectele termice.

In Rezistenta materialelor se stabilesc relatii intre sarcinile aplicate corpurilor deformabile si tensiunile si deformatiile rezultate. Comportarea corpurilor materiale (bare, fire, placi etc.) se considera liniar-elastica (conform legii lui Hooke). Deformatiile se considera mici in comparatie cu dimensiunile corpurilor, ceea ce permite excluderea neliniaritatilor geometrice si mentinerea unei relatii liniare intre tensiuni si deformatii.

Teoria elasticitatii, in care adeseori se considera comportarea liniarelastica a materialului corpului solicitat, se ocupa cu studiul placilor plane subtiri, a invelisurilor si corpurilor cu perete gros axial simetrice, a discurilor in miscare de rotatie. Aceste capitole sunt cuprinse uneori si in Rezistenta materialelor, dar mai cu seama in cartile care se refera la constructia si calculul mecanic al Echipamentelor pentru procese industriale (echipamente sub presiune, schimbatoare de caldura si evaporatoare, centrifuge si separatoare centrifugale, filtre, pompe, compresoare, generatoarelor de abur) ca si al turbinelor cu abur si turbinelor cu gaze, rachetelor etc..

Traditional, in Mecanica, in Rezistenta Materialelor, in Teoria Elasticitatii, si nu numai, nu se considera efectele termice rezultate in decursul solicitarii.

Pe de alta parte, in Termodinamica, considerarea efectelor termice este de prima importanta; acestea sunt cuprinse in principiile termodinamicii, doar ca ele se aplica cu precadere substantelor aflate in stare fluida. O mare parte a Termodinamicii se refera la o singura lege de comportare, si anume la legea gazelor perfecte. De aceea Termodinamica este utilizata pentru analizarea proceselor termice (din masinile cu ardere interna, din turbine etc.) si pentru evaluarea reactiilor chimice (termodinamica chimica), a proceselor biochimice etc.

Experienta ne arata, insa, ca la solicitarea mecanica a unei structuri mecanice oarecare energia transferata corpului de sarcinile exterioare, in decursul solicitarii, se regaseste ca schimb de energie atat sub forma lucrului mecanic de deformare, cat si de caldura. Ca urmare, pentru interpretarea corecta a rezultatelor experimentale la solicitarea epruvetelor, precum si pentru calculul corect al structurilor mecanice, este necesara considerarea efectului termic determinat de solicitarea lor mecanica.

In cazul structurilor solicitate mecanic si termic (solicitare statica sub, sau deasupra temperaturii de fluaj; solicitare ciclica, mecanica si/sau termica etc.) se pune problema cumularii efectelor celor doua solicitari de natura diferita (mecanica si termica). Deoarece comportarea materialelor in conditiile solicitarii adeseori este neliniara, suprapunerea efectelor mecanice si termice nu se poate face prin simpla lor sumare algebrica.

La toate acestea trebuie adaugate unele efecte care provin din fabricarea si/sau utilizarea unor structuri mecanice (tensiuni remanente, fisuri, defecte etc.) care practic nu pot fi neglijate.

Analiza fisurilor si a efectelor posibile ale acestora fac obiectul „Mecanicii ruperii materialelor”, in care efectele termice sunt, de asemenea, neglijate.

In conceptia clasica Termomecanica cuprinde analiza tensiunilor mecanice si a tensiunilor termice din diverse componente structurale (bare, placi, invelisuri etc.) solicitate mecanic si/sau termic. Aceste preocupari sunt cuprinse si in prezentul tratat.

Tratatul de Termomecanica, desi contine unele elemente clasice, este elaborat intr-o conceptie noua, in mare parte diferita de tot ceea ce a reprezentat pana in prezent Termomecanica; porneste de la realitatea fizica, si anume coexistenta efectelor mecanice si termice ca rezultat al oricarei solicitari a unei structuri mecanice. In cea mai mare parte aceasta abordare a Termomecanicii a devenit posibila prin recurgerea la Energonica, acel capitol al stiintei care se refera la energia in actiune.

Tratatul cuprinde doua volume structurate pe 16 parti si 54 capitole.

Primele sase parti pot fi parcurse de ingineri de orice specialitate, deoarece in toate consideratiile se presupun cunoscute tensiunile si/sau deformatiile produse de solicitarile exterioare. Urmatoarele opt parti se refera la calculul tensiunilor si deformatiilor in invelisuri, corpuri cu perete gros, placi plane, invelisuri si placi nervurate, iar in partile a cincisprezecea si a saisprezecea se trateaza calculul unor echipamente pentru procese industriale si a unor masini rotative pentru procese industriale (dispozitive de amestecare, centrifuge, supracentrifuge, agregate cu tambur rotativ s.a.).

In acest Tratat am incercat sa prezint cele mai importante probleme care apartin Termomecanicii, fara a avea pretentia de-a le fi epuizat. In schimb am atribuit Termomecanicii noi capitole, inexistente in alte carti dedicate acestui subiect. De obicei Termomecanica se referea le efectele solicitarilor pur mecanice si/sau la efectele mecanice ale solicitarii termice, in cazul comportarii liniar-elastice a materialelor. Am extins aceasta abordare in cazul general al comportarii neliniare de tip functie de putere, ceea ce a devenit posibil prin utilizarea principiilor si legilor Energonicii, dar si a unor particularitati specifice ale Termodinamicii.

Multumesc Editurii AGIR, in prezent lider in domeniul editarii cartilor stiintifice si tehnice in Romania, pentru profesionalismul cu care a abordat aceasta lucrare si Domnului dr. ing. Ioan Ganea, directorul Editurii AGIR, pentru interesul manifestat in editarea Tratatului de Termomecanica.

Autorul
Bucuresti, 11.11.2011

CUPRINS

PREFATA V

Partea I. Elemente generale de termomecanica
1. Structuri mecanice si avarii 3
1.1. Structuri mecanice
1.2. Defecte si avarii
1.2.1. Defecte
1.2.2. Ruperea structurilor, la originea unor accidente
1.2.3. Pierderea stabilitatii, la originea unor accidente
1.3. Consideratii privind evitarea sau reducerea riscului de avarie
Bibliografie

2. Sarcini care pot solicita structurile mecanice 43
2.1. Clasificarea generala a sarcinilor
2.2. Sarcinile din punct de vedere practic
2.2.1. Sarcini cu actiune statica sau cvazistatica asupra structurilor mecanice
2.2.2. Sarcini variabile
2.2.3. Sarcini cu actiune dinamica asupra structurilor mecanice
2.2.3.1. Regimuri tranzitorii
2.2.3.2. Soc mecanic si soc termic
2.2.3.3. Efectele dinamice ale vantului
2.2.3.4. Sarcini seismice
2.3. Exemple de calcul
Bibliografie

3. Analiza comportarii materialelor 119
3.1. Concepte pentru descrierea comportarii materialelor
3.2. Comportarea materialelor solicitate static
3.2.1. Legi de comportare la solicitari simple
3.2.2. Stari critice sau limita
3.3. Comportarea materialelor la soc
3.4. Comportarea materialelor la solicitari ciclice
3.4.1. Comportarea si legi de comportare ale materialelor fara fisuri la solicitari ciclice
3.4.1.1. Comportarea la solicitari ciclice fara considerarea fisurilor
3.4.1.2. Legi de comportare la solicitari ciclice fara considerarea fisurilor
3.4.2. Comportarea si legi de comportare ale materialelor cu fisuri la solicitari ciclice
3.4.2.1. Comportarea la solicitari ciclice cu considerarea fisurilor
3.4.2.2. Legi de comportare la solicitari ciclice cu considerarea fisurilor
3.4.2.3. O lege unica pentru intreaga curba de oboseala, cu considerarea influentei deteriorarii
3.4.3. Factori care influenteaza rezistenta la oboseala si limita la oboseala
3.4.3.1. Influenta frecventei solicitarii
3.4.3.2. Influenta tensiunii medii
3.4.3.3. Influenta tensiunilor remanente
3.4.3.4. Influenta defectelor/fisurilor intr-un corp cu perete gros asupra rezistentei si limitei la oboseala
3.4.3.5. Influenta directiei solicitarii uniaxiale
3.4.3.6. Influenta tipului solicitarii la oboseala
3.4.3.7. Influenta suprasolicitarii ciclice asupra duratei pana la rupere
3.4.4. Influenta solicitarii ciclice asupra valorii caracteristicilor mecanice statice
3.5. Factori interni si externi care influenteaza comportarea materialelor
3.5.1. Influenta factorilor proprii epruvetei
3.5.2. Influenta factorilor externi epruvetei
3.5.3. Influenta parametrilor de proces
3.5.4. Influenta mediului cu care vine in contact epruveta solicitata
3.5.5. Influenta geometriei structurii asupra comportarii acesteia
3.6. Legea lui Hooke generalizata
3.7. Comportarea materialelor elastovascoase la deformatii impuse
care variaza periodic in timp
Bibliografie

4. Modelarea comportarii materialelor 213
4.1. Introducere
4.2. Clasificarea comportarii materialelor
4.3. Modelarea proprietatilor unitare ale materialelor
4.3.1. Modelarea comportarilor liniar-elastice si liniar-vascoase
4.3.2. Modelarea comportarii ideal-plastice
4.3.3. Modelarea comportarilor neliniar-elastice si neliniar-vascoase
4.4. Modelarea mecanica a comportarii materialelor cu memorie infinit scurta.
4.4.1. Modele mecanice formate din doua elemente cu comportare liniara
4.4.2. Modele mecanice formate din mai mult de doua elemente cu comportare liniara
4.4.3. Modele mecanice cu elemente neliniare
4.4.4. Modelele mecanice in care se considera inertia
4.5. Materiale cu memorie descrescatoare in timp
4.5.1. Materiale cu imbatranire
4.5.2. Materiale ereditare
Bibliografie

5. Consideratii generale asupra solicitarii unui corp material 257
5.1. Gruparea de sarcini
5.2. Starea critica si starea admisibila
5.3. Legea starilor critice
5.4. Suprapunerea sau cumularea efectelor
5.5. Influenta energiei termice degajate asupra efectului solicitari

6. Metode pentru suprapunerea efectelor solicitarilor 269
6.1. Introducere
6.2. Metoda tensiunii echivalente
6.3. Metoda Energonicii
6.4. Metoda Mecanici Ruperii Materialelor
6.4.1. Cazul solicitarii statice
6.4.2. Cazul solicitarii variabile ciclice
6.4.3. Suprapunerea efectelor in Mecanica Ruperii Materialelor
6.4.4. Semnificatia participatiei energiei specifice in Mecanica Ruperii Materialelor
6.4.5. Exemple de calcul
6.5. Analiza comparativa a metodelor pentru suprapunerea efectelor solicitarilor
6.6. Exemple de calcul
Bibliografie

7. Metode actuale de calcul al sigurantei structurilor mecanice 328
7.1. Dualitatea siguranta-economicitate
7.2. Metode generale de calcul al sigurantei structurilor mecanice
7.3. Metoda de calcul determinista
7.3.1. Calculul de rezistenta
7.3.2. Calculul de rigiditate
7.3.3. Calculul etanseitatii
7.4. Metoda de calcul semiprobabilistica
7.5. Metoda de calcul probabilistica
7.5.1. Coeficient de siguranta probabilistic
7.5.2. Influenta duratei solicitarii in metoda de calcul probabilistica
7.6. Metoda tolerarii defectelor
7.7. Evolutia metodelor de calcul al sigurantei structurilor mecanice
Bibliografie

Partea a II-a. Suprapunerea efectelor in calculele de rezistenta
8. Suprapunerea efectelor in termomecanica 353
Bibliografie

9. Solicitari compuse 356
9.1. Solicitari simple si solicitari compuse
9.2. Calculul efectului unei solicitari compuse
9.3. Solicitarea compusa la incovoiere si la torsiune
9.4. Exemple de calcul prin metoda Energonicii
9.5. Exemple de calcul rezolvate comparativ prin metoda tensiunii echivalente, metoda Energonicii si Metoda Mecanicii Ruperii
9.6. Aplicatie la calculul de rezistenta al unui cuptor cu tambur rotativ
Bibliografie

10. Suprapunerea efectelor in calculul sarcinii seismice totale a unei structuri cu mai multe grade de libertate 392
10.1. Sarcinile seismice
10.2. Suprapunerea efectelor in calculul sarcinii seismice orizontale la baza unei structuri
10.3. Analiza unor cazuri particulare
Bibliografie

11. Suprapunerea efectelor in cazul solicitarilor variabile 401
11.1. Particularitatile si efectul solicitarii variabile asupra materialelor
11.2. Solicitarea variabila tratata ca o problema de suprapunere a efectelor
11.2.1. Solicitarea cu tensiuni normale
11.2.2. Solicitarea cu tensiuni tangentiale
11.2.3. Relatii particulare care rezulta din aplicarea principiului energiei critice
11.3. Solicitari variabile compuse
11.4. Aplicarea practica a rezultatelor stabilite
11.4.1. Utilizarea relatiilor de calcul in cele trei domenii ale curbei W?hler
11.4.2. Exemple de calcul
11.5. Solicitari ciclice cu mai multe blocuri de tensiuni
11.5.1. Solicitarea ciclica cu tensiuni normale
11.5.2. Solicitarea ciclica cu tensiuni tangentiale
11.5.3. Solicitarea ciclica cu tensiuni normale si tangentiale
11.5.4. Exemplu de calcul
Bibliografie

12. Suprapunerea efectelor in cazul structurilor mecanice cu fisuri 429
12.1. Structuri mecanice cu fisuri solicitate cvasistatic
12.2. Structuri mecanice cu fisuri solicitate ciclic
Bibliografie

13. Suprapunerea efectelor in cazul solicitarilor termomecanice 434
13.1. Solicitarea mecanica si termica sub temperatura de fluaj
13.1.1. Solicitarea mecanica si termica cu tensiuni cvasistatice
13.1.2. Solicitarea cu tensiuni termice variabile ciclic
13.2. Solicitari cu tensiuni mecanice constante in conditii de fluaj
13.2.1. Introducere
13.2.2. Solicitarea cu o tensiune normala constanta in conditii de fluaj
13.2.3. Suprapunerea efectelor la solicitarea cu mai multe trepte
de tensiuni normale
13.2.4. Suprapunerea efectelor la solicitarea cu o tensiune tangentiala constanta in conditii de fluaj
13.2.5. Suprapunerea efectelor la solicitarea cu mai multe trepte de tensiuni tangentiale
13.2.6. Analiza solicitarilor in raport cu starea admisibila
13.2.7. Solicitari compuse in conditii de fluaj
13.2.8. Exemplu de calcul
13.3. Solicitari cu tensiuni ciclice in conditii de fluaj
13.3.1. Stadiul actual al problemei solicitarilor ciclice in conditii de fluaj
13.3.2. Suprapunerea efectelor solicitarilor ciclice cu tensiuni normale in conditii de fluaj
13.3.3. Solicitari ciclice cu tensiuni tangentiale in conditii de fluaj
13.3.4. Suprapunerea efectelor solicitarilor ciclice cu tensiuni normale si tangentiale
13.3.5. Exemplu de calcul
Bibliografie

14. Suprapunerea efectelor solicitarii mecanice si coroziunii 469
14.1. Generalitati
14.2. Participatia coroziunii la deteriorare
14.3. Suprapunerea efectelor solicitarii mecanice si coroziunii
14.4. Rezistenta la oboseala in mediu corosiv
Bibliografie

15. Suprapunerea efectelor in electromecanica 474
15.1. Participatia totala a energiei specifice
15.2. Participatia energiei specifice la atingerea starii critice determinata de trecerea curentului electric prin conductor
15.3. Participatia totala a energiei specifice in raport cu starea admisibila, determinata de trecerea curentului electric prin conductor
15.4. Exemple de calcul
Bibliografie

Partea a III-a. Suprapunerea efectelor in calculul rigiditatii
16. Calculul stabilitatii structurilor mecanice solicitate de grupari de sarcini 483
16.1. Introducere
16.2. Grupari critice de sarcini la pierderea stabilitatii
16.3. Grupari admisibile de sarcini la pierderea stabilitatii
16.4. Exemple de calcul
16.5. Enaliza pierderii stabilitatii invelisurilor, placilor si barelor sub actiunea unei grupari de sarcini
16.5.1. Comentarea unor corelatii empirice sau semiempirice
16.5.2. Influenta vibrarii structurii asupra pierderii stabilitatii
16.5.3. Exemplu de calcul
Bibliografie

17. Suprapunerea efectelor in domeniul vibratiilor mecanice 512
17.1. Introducere
17.2. Pulsatia proprie de incovoiere a unei structuri
cu mai multe grade de libertate, cu considerarea masei proprii
17.3. Suprapunerea efectelor vibratiilor de incovoiere, longitudinale si torsionale
17.3.1. Analiza starii critice
17.3.2. Analiza starii admisibile
17.4. Pulsatia proprie fundamentala de incovoiere in prezenta unei sarcini axiale
17.5. Pulsatia proprie fundamentala de incovoiere a unei tevi parcurse de un fluid
Bibliografie

Partea a IV-a. Solicitari echivalente si echivalenta temperatura-timp in termomecanica
18. Calculul solicitarilor echivalente 527
18.1. Cazuri de solicitari echivalente rezolvate in capitolele anterioare
18.2. Cazuri particulare de solicitari echivalente
Bibliografie

19. Echivalenta temperatura-timp in calculul unor caracteristici mecanice 535
19.1. Introducere
19.2. Echivalenta temperatura-timp la calculul modulului de elasticitate al materialelor elastovascoase
19.2.1. Curba izocrona de variatie a modulului de elasticitate cu temperatura
19.2.2. Suprapunerea efectelor timpului si temperaturii
19.3. Echivalenta temperatura-timp la calculul rezistentei de durata a materialelor
19.3.1. Introducere
19.3.2. Durata pana la rupere
19.3.3. Parametrul Larson-Miller
19.3.4. Influenta deteriorarii asupra duratei de viata calculate pe baza parametrului Larson-Miller
19.3.5. Parametrul Sherby-Dorn
19.4. Factori care influenteaza durata pana la rupere
Bibliografie

Partea a V-a. Deteriorarea si calculul deteriorarii structurilor mecanice
20. Deteriorarea materialelor si structurilor mecanice 557
20.1. Introducere
20.2. Deteriorarea structurilor mecanice
20.3. Unele cauze ale deteriorarii materialelor si structurilor mecanice
20.4. Efecte care insotesc deteriorarea corpului structurii/piesei
20.5. Deteriorarea suprafetei structurii/piesei
20.6. Deteriorarea dupa reparatii
20.7. Intarzierea deteriorarii
Bibliografie

21. Calculul deteriorarii structurilor mecanice 582
21.1. Introducere
21.2. Utilizarea conceptului de energie pentru definirea deteriorarii
21.3. Deteriorarea prin solicitarea la oboseala
21.4. Deteriorarea produsa de coroziune
21.5. Deteriorarea produsa de solicitarea statica in conditii de fluaj, pe baza principiului energiei critice
21.6. Deteriorarea ca urmare a suprapunerii efectelor produse de diferite solicitari, pe baza principiului energiei critice
21.6.1. Deteriorarea la solicitarea mecanica statica in conditii de fluaj in mediu corosiv
21.6.2. Deteriorarea produsa de solicitarea ciclica in conditii de fluaj
21.6.3. Deteriorarea la solicitarea ciclica cu mai multe trepte de incarcare in mediu corosiv
21.7. Exemple de calcul
Bibliografie.