SINGRO 2018, Brasov

În perioada 6-8 septembrie a.c. a avut loc Simpozionul Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni – SINGRO, editia a XIII-a, organizat de Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR) în colaborare cu Universitatea Transilvania din Brașov, cu sprijinul Filialei ASTR Brașov și Filialei CRIFST Brașov. Deosebita ospitalitate a gazdelor a creat un climat de caldă prietenie, de spirit frăţesc în numele idealurilor comune. Având drept deviză sintagma Unire și Inovare, manifestarea s-a constituit într-o caldă omagiere a celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918 și a Centenarului AGIR.

SINGRO 2018, „Ingineria în slujba dezvoltării României“
Ceremonia de deschidere a SINGRO 2018 s-a desfăşurat în Aula Universităţii Transilvania din Braşov. După caldul cuvânt de deschidere rostit de preşedintele AGIR, Mihai Mihăiţă, în plenul reuniunii au fost prezentate comunicări deosebit de interesante. Lucrările au fost moderate de Mihai Mihăiţă, Alexandru Herlea – prof. emerit Université de Technologie de Belfort – Montbéliard, DHC, Franţa, Dumitru Prunariu – dr. ing., cosmonaut, general locotenent în rezervă.
Participanţii au urmărit cu deosebit interes următoarele comunicări: ▪ Istoria tehnicii – componentă a culturii române (Alexandru Herlea); ▪ Contribuția ingineriei la dezvoltarea economică a Republicii Moldova în anii postbelici (Ion Bostan); ▪ România în cosmonautica mondială (Dumitru Prunariu); ▪ Sergiu Rădăuțan – personalitatea care a unit cercetători de pe cele două maluri ale Prutului (Gheorghe Manolea, Florin Teodor Tănăsescu, Petru Todos, Ion Sobor); ▪ Standardizarea românească în context european și internațional (Mircea Bejan, Ioan Vidican, Tiberiu Romi Lelene, Ioan Aurel Cherecheş, Daniel Gheorghe Lakatos, Mihaela Simion); ▪ Două personalități marcante ale culturii, politicii și științei în perioada anilor 1918 – 2018: Ion C. Inculeț și Ion I. Inculeț (Florin Teodor Tănăsescu); ▪ Repere ale istoriei roboticii în România: 1980 – 2018 (Ionel Stareţu); ▪ Energonica – o creație științifică fundamentală românească (Simona-Eugenia Manea, Vali Ifigenia Nicolof, Angela Chelu); ▪ Industria aeronautică din România în perioada 1918 – 2018 (Traian Tomescu, Tudor-Mihai Tomescu).
Toţi cei prezenţi la simpozion au apreciat în mod deosebit participarea la lucrări, cu contribuţii ştiinţifice importante, a cosmonautului român Dumitru Prunariu, a reprezentativei delegaţii a Republicii Moldova, precum şi a inginerilor români din Germania şi Franţa.

Teme majore ale trecutului, prezentului şi viitorului ingineriei româneşti
Lucrările Simpozionului s-au desfăşurat, în continuare, în cinci secţiuni, la care s-au aprofundat numeroase aspecte esenţiale ale preocupărilor actuale şi de perspectivă ale unui mare număr de ingineri care îşi desfăşoară activitatea în învăţământul tehnic superior, în centrele de cercetare şi în unităţi economico-sociale. Îmbinarea elementelor evocatoare cu cele ale ştiinţei şi tehnicii contemporane a oferit o largă deschidere spre cerinţele viitorului, ale societăţii bazate pe cunoaştere sub impactul erei digitale.

● Secţiunea 1. Personalităţi ale ingineriei şi Valorificarea şi conservarea patrimoniului tehnic
(Moderatori: Octavian Bologa – Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, preşedintele Sucursalei AGIR Sibiu; Viorel Şişman – Universitatea Transilvania din Brașov; Doinița Bălăşoiu – Colegiul Ștefan Odobleja, Craiova)
Din perspectiva a două secole de inginerie românească, cele 10 lucrări prezentate în această secţiune s-au referit la personalităţile care au adus contribuţii româneşti de cea mai mare însemnătate la progresul unor ramuri de bază ale economiei, precum şi la modalităţile de punere în valoare a unor realizări remarcabile înregistrate în ţara noastră în toate ţinuturile istorice. În urma discuţiilor şi intervenţiilor participanţilor a rezultat că se impun acţiuni hotărâte pentru păstrarea şi valorificarea unei strălucite moşteniri tehnico-ştiinţifice, inclusiv prin introducerea unor discipline consacrate istoriei şi tehnicii româneşti şi universale. S-a relevat cerinţa urgentă de a se materializa numeroase iniţiative, între care, la loc de seamă, se află proiectul privind amenajarea Parcului Naţional al Ştiinţei şi Tehnicii din Bucureşti şi din alte localităţi. Totodată, s-a subliniat necesitatea folosirii noilor tehnologii din sfera informaţiilor, incusiv din multimedia, pentru stimularea interesului marelui public faţă de realizările ştiinţei şi tehnicii româneşti. În acest sens, s-au scos în evidenţă marile posibilităţi de înscriere a unor instituţii muzeale în circuitiul turistic.

● Secţiunea 2. Realizări inginereşti recunoscute pe plan intern şi internaţional
(Moderatori: Gheorghe Manolea – Universitatea din Craiova, preşedintele Sucursalei AGIR Dolj; Ion Bibicu – ASTR; Laurențiu Alboteanu – Universitatea din Craiova)
Diversitatea aspectelor abordate în cele 12 lucrări prezentate în această secţiune a constituit un puternic argument în sprijinul ideii că oamenii de ştiinţă români s-au remarcat, de-a lungul timpului, în toate sferele de activitate în care ingineria a constituit principalul „motor“ al progresului, de la transporturile pe căile ferate la spectroscopie, de la industria textilă până la cea a materialelor de construcţii, de la studierea fenomenelor meteo până la creaţiile inginereşti din sfera aeronauticii. Din temele abordate şi din dezbateri s-a desprins ideea stimulării unui număr cât mai mare de tineri cercetători care să participe, alături de specialişti consacraţi, la investigarea unor domenii de activitate care au şi vor avea un rol tot mai mare în promovarea progresului ştiinţifico-tehnic. Participarea tinerilor la elaborarea unor asemenea lucrări aduce o notă de prospeţime, de noutate, inclusiv în ceea ce participanţii au numit consolidarea punţii între diversele discipline inginereşti. Întrucât formatul SINGRO 2018 a păstrat caracteristicile ediţiilor anterioare, s-a propus ca acest format să fie promovat, în continuare, cu îmbunătăţirile care au rezultat, inclusiv prin simpozionul desfăşurat la Braşov.

● Secţiunea 3. Şcoli şi asociaţii inginereşti
(Moderatori: Mircea Bejan – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, preşedintele Filialei AGIR Cluj; Elena Helerea – Universitatea Transilvania din Brașov; Vasile Filip Soporan – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca)
Cele 8 lucrări prezentate în această secţiune au abordat atât teme specifice diverselor ramuri ale activităţii inginereşti (bunăoară, electrotehnica, transporturile, energetica, construcţiile), precum şi aspecte care au privit standardizarea, managementul calităţii, colaborarea dintre învăţământul tehnic superior, cercetarea ştiinţifică şi economia reală. S-a propus să se valorifice toate aceste trei componente ale activităţii inginereşti, experienţa acumulată şi consolidarea colaborării dintre AGIR şi alte asociaţii profesionale. Totodată, s-a propus introducerea în învăţământul universitar a unei discipline consacrate istoriei ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei. Este de remarcat că abordările teoretice, aspectele care vizează princpii şi criterii s-au îmbinat armonios cu prezentarea de soluţii concrete de ordin tehnic şi managerial, astfel încât există premise dintre cele mai favorabile pentru diseminarea unor realizări a căror eficienţă economică şi socială a fost dovedită în practică.

● Secţiunea 4. Inventica românească
(Moderatori: Ionel Stareţu – Universitatea Transilvania din Brașov, vicepreşedinte al Sucursalei AGIR Braşov; Mariana Domnica Stanciu – Universitatea Transilvania din Brașov; Elisabeta Vasilescu – Universitatea Dunărea de Jos din Galați)
Consacrarea unei secţiuni inventicii româneşti a reliefat, încă odată, modul în care, de-a lungul timpului, cunoştinţele ştiinţifico-tehnice au reprezentat suportul de neînlocuit al unor invenţii care, la rândul lor, au contribuit la îmbogăţirea teoriei şi, de asemenea, la modernizarea economiei, a întregii societăţi româneşti. Spiritul creativ propriu profesiei inginereşti s-a manifestat pe o arie largă, răspunzând unor cerinţe reale, specifice diferitelor perioade din istoria ţării, cu precădere în ultimii 100 de ani. Cele 10 lucrări în care au fost concretizate numeroase invenţii româneşti de o valoare incontestabilă au constituit argumentele de bază pentru formularea de propuneri îndreptate atât spre stimularea spiritului creativ, cât şi pentru extinderea în economia reală, în alte sfere de activitate, a unor metode, instrumente, echipamente care s-au dovedit a fi deosebiot de eficiente şi care s-au bucurat şi se bucură de apreciere în Europa şi în întreaga lume. În acest sens, s-a relevat că trebuie încurajată activitatea de inventică în domeniile în care pot fi fructificate, cu mai mare eficienţă, avantajele comparative şi competitive ale economiei româneşti.

● Secțiunea 5. Ingineria secolului XXI
(Moderatori: Traian Tomescu – preşedintele Sucursalei AGIR Brașov; Paul Olaru – Lucerna, Elveţia; Elena Sima – Universitatea Lucian Blaga din Sibiu)
Lucrările prezentate în această secţiune au vizat rezultatele unor cercetări importante din domeniile microsistemelor de calcul, ingineriei energiilor regenerabile, noilor tehnologii de valorificare a resurselor naturale sub semnul preocupărilor pentru creşterea eficienţei economice, pentru promovarea de soluţii ecologice, a metodelor de ameliorare a condiţiilor sociale prin abordări multidisciplinare. Şi în această secţiune s-au remarcat contribuţiile ştiinţifice ale unor tineri ingineri, fapt remarcat de „veterani“ ca o garanţie că viitorul ştiinţei şi tehnicii româneşti se află pe mâini bune. Tot privirea îndreptată spre viitor a orientat lucrările şi dezbaterile spre o serie de teme de cea mai mare importanţă privind viitorul învăţământului superior tehnic românesc. Formarea noilor generaţii de ingineri se cere pusă sub semnul respectului faţă de tradiţii şi, totodată, al exigenţelor zilei de mâine, mai cu seamă în privinţa impactului societăţii bazate pe cunoaştere şi al tehnologiilor erei digitale.