DIN ISTORIA INGINERIEI ROMANESTI

(Urmare din nr. trecut)
In Transilvania, pamant tipic romanesc, alaturi de numeroase biserici din lemn ale comunitatilor romanesti, de o mare zveltete si admirabila dezvoltare pe inaltime, intalnim si unele ctitorii din caramida.
Constructia bisericilor din lemn si mai ales a celor din nordul Transilvaniei, cu turn inalt de peste 50 de metri , este unica in Europa, nu numai ca o arhitectura remarcabila, ci si ca o creatie tehnica iesita din comun, care au rezistat la vanturi. Ele reprezinta dovezi exceptionale de cunostinte empirice in constructii.
Sa mai amintim si de portile maramuresene , care evidentiaza faptul ca maiestria romanilor a creat o adevarata civilizatie a lemnului, ceea ce a facut ca poarta maramuresana sa fie instalata si la Expozitia Internationala de la Viena din 7 mai 2006.
Ingeniozitatea poporului roman in tehnica constructiilor se evidentiaza si in timpul lui Constantin Brancoveanu, prin inflorirea arhitecturii si picturii la edificii laice, intre care palatul brancovenesc de la Mogosoaia (fig. 9), terminat in 20 septembrie anul 1702, si palatul de la Potlogi, ca si a curtilor domnesti si a bisericilor la Horezu, construite intr-un stil propriu epocii, denumit stilul brancovenesc. Aceste constructii au logii si cerdacuri inchise spre curtile si gradinile inconjuratoare, cu stalpi de piatra si arcade, ca si cu profiluri si sculpturi de piatra.
Arhitectura civila moldoveneasca, de-a lungul timpurilor, este marcata de constructii, dintre care amintim Casa cu arcade – Casa Dosoftei din Iasi de pe strada Anastasie Panu si Palatul Culturii din Iasi (fig. 10), opera a arhitectului Ion D. Berindei.
Dintre constructiile religioase din Muntenia, amintim pe cele in plan dreptunghiular, cum ar fi biserica de la Mogosoaia ca si cea de la Fagaras, ridicate de Constantin Brancoveanu, ca si biserica Cretulescu din Bucuresti.
Dintre constructiile civile din Muntenia amintim pe cele care se impun printr-un plan clar, ordonat si imbina intr-un ansamblu original, elementele traditionale ale arhitecturii romanesti, ca foisorul, pivnite, sistem de boltire, cu acelea venite de la constructiile renascentiste din Italia (loggia si ampla decoratie floral-vegetala a coloanelor) si cu elemente decorative oriental-musulmane, asa cum se pot vedea la Mogosoaia si la Potlogi.
Sa mai amintim intre altele si de Muzeul de Istorie Nationala din Bucuresti, a carui cladire impunatoare a fost zidita intre anii 1894-1900 din blocuri de piatra, cu o fatada impodobita cu coloane, de Muzeul George Enescu, fost palatul Cantacuzino.
In domeniul constructiilor metalice s-au realizat multe edificii, intre care amintim Palatul telefoanelor, Palatul Cailor Ferate, Cupola Romexpo din Bucuresti.