Conferinta Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, de la Copenhaga
Data: 1-15 ianuarie 2010
Timp de doua saptamini (7 – 18 decembrie 2009), capitala Danemarcei, Copenhaga, a fost gazda celui mai important eveniment al deceniului din domeniul protectiei mediului – Conferinta Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice (COP15) – for la care liderii din majoritatea statelor lumii au incercat sa puna la punct strategia pe termen lung privind controlul incalzirii globale.
Conform noilor tendinte conturate la nivel global, tarile dezvoltate ar trebui sa investeasca in tehnologii verzi, cu ajutorul carora sa reduca emisiile de gaze cu 25 – 30 la suta pina in 2020. La rindul ei, UE isi propune atingerea acestei tinte numai daca si alte tari isi iau angajamente similare.
Contextul in care se urmareste atingerea acestor deziderate vitale este complicat. Bunaoara, la nivel global, China este cel mai mare emitator de gaze cu efect de sera. Pe locurile urmatoare se claseaza SUA, UE, India si Japonia. Ca raspuns la tinta de reducere a poluarii inaintata de Uniunea Europeana, Coreea de Sud a anuntat ca si-a propus sa-si reduca emisiile la nivelul din 2005 sau cu 4 la suta mai jos de acesta pina in 2020. În acelasi timp, Banca Mondiala a oferit 1,1 miliarde de dolari pentru adaptarea Africii la schimbarile climatice.
Potrivit unui studiu publicat la jumatatea lunii noiembrie 2009, de Centrul de Cercetare Economica si Sociala (ESRC) din Marea Britanie, emisiile de gaze cu efect de sera vor fi mai mici cu 9 la suta, la nivel mondial, fata de previziunile din 2012. Pe de alta parte, Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) a informat ca, in 2008, concentratia gazelor cu efect de sera in atmosfera a atins un nivel record, de 385,3 parti pe milion (ppm), in crestere cu 2 ppm fata de 2007.
Totodata, intr-o prognoza a International Energy Agency (IEA), se arata ca emisiile globale de gaze de sera urmau sa scada cu 2,5 la suta in 2009, dupa ce, in anii precedenti, au crescut rapid. Schimbarile de clima rezulta din acumularea gazelor, nu din simpla emitere a acestora, iar o scadere permanenta de 10 la suta a emisiilor de gaze ar reduce volumul existent de gaze cu efect de sera cu numai 0,1 la suta in 2 ani si cu 2 la suta pina in 2040.
În aceste circumstante, la Copenhaga, statele participante au incercat sa ajunga la un acord pentru a prelungi angajamentele Protocolului de la Kyoto asupra climei, a carui prima faza expira la sfirsitul anului 2012.
Reamintim ca Protocolul de la Kyoto a fost negociat in decembrie 1997 de catre 160 de tari si se aplica din 2005, fiind semnat si ratificat in octombrie 2009 de 184 de tari. Principalul obiectiv al Tratatului vizeaza stabilirea concentratiei de gaze cu efect de sera din atmosfera la un nivel care sa nu pericliteze clima globala. Pe lista se regasesc 37 de state dezvoltate care s-au angajat sa isi reduca emisiile de gaze cu care s-au angajat sa-si reduca emisiile poluante cu 5,2 la suta pina in 2012 fata de nivelul din 1990.
Acord fara valoare de constringere
În conditiile evocate, nivelul asteptarilor intregii planete de la COP15 a fost urias. Se spera ca acordul incheiat la finalul conferintei sa includa obligatii ambitioase si cuprinzatoare, in primul rind, prin asumarea unor tinte semnificative de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de catre toate tarile dezvoltate, precum si o modificare in sens pozitiv a emisiilor in tarile in curs de dezvoltare. Poate tocmai pentru ca sperantele in legatura cu summit-ul din capitala daneza au fost imense, rezultatul celor doua saptamini de negocieri a deceptionat, fiind considerat de majoritatea negociatorilor o dezamagire, iar de ONG-urile ecologiste – un fiasco.
Acordul de la Copenhaga include un paragraf important privind ajutorul pe care statele dezvoltate il vor aloca tarilor in curs de dezvoltare pentru a face fata schimbarilor climatice, dar si pentru a-si dezvolta economiile pe criterii ecologice. Statele bogate ar urma sa aloce 30 miliarde de dolari anual, pina in 2012, pentru ca apoi sa mareasca suma progresiv, pentru a se ajunge la 100 miliarde dolari pina in 2020. Acordul prevede, de asemenea, infiintarea unui fond verde alimentat cu alte sume, care va fi folosit pentru adaptarea statelor nedezvoltate la schimbarile climatice si pentru transferarea de tehnologie nepoluanta pentru dezvoltarea ecologica a economiilor.
Documentul contine, insa, multe puncte slabe: nu include nicio dispozitie obligatorie, nu a fost adoptat in unanimitate, nu stabileste tinte de reducere a emisiilor pentru statele dezvoltate (principalii autori ai crizei climatice), nu mentioneaza nimic despre reducerea emisiilor din transportul aerian si maritim (care reprezinta aproape 10 la suta din emisiile globale de gaze cu efect de sera), nu specifica sursa fondurilor de finantare pentru statele in curs de dezvoltare. Acordul omite, mai ales, sa stabileasca un calendar pina la incheierea unui tratat constringator, care ar trebui sa fie pus la punct pina la sfirsitul anului 2010.
Presedintele american, Barack Obama, a calificat drept insuficiente progresele la care s-a ajuns in urma summit-ului, dar a admis ca acordul a fost unul „semnificativ“ si „fara precedent“. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a luat apararea mult criticatului rezultat al conferintei privind clima, pe care l-a apreciat ca fiind „un prim pas spre o noua ordine mondiala privind clima – nici mai mult, nici mai putin“. Ea a subliniat si faptul ca cei care doar critica acordul nu fac altceva decit sa amine gasirea unei solutii comune. Premierul suedez Fredrick Reinfelt, a carui tara asigura, la momentul desfasurarii reuniunii, presedintia UE, a recunoscut faptul ca documentul nu este capabil sa raspunda amenintarii climatice, adaugind, totusi, ca acesta reprezinta un punct de pornire.
Traian Basescu: „Romania a depus eforturi semnificative pentru reducerea emisiilor“
?ara noastra, care a fost reprezentata la summit de presedintele Traian Basescu, a sustinut obiectivul stabilit de UE, acela de reducere cu 30 la suta a emisiilor de carbon. În ultima zi a lucrarilor, presedintele Romaniei a subliniat – de la inalta tribuna a summit-ului – ca imprejurarile care au dus la negocierea Protocolului de la Kyoto in urma cu un deceniu se arata a fi acum cu mult mai grave. Schimbarile climatice si degradarea mediului ameninta securitatea, stabilitatea sociala si economica a tarilor lumii. Efectele sunt resimtite cel mai acut de populatiile tarilor cel mai putin dezvoltate. Prezenta liderilor de pe intregul glob la summit a atestat vointa comuna de a contribui, in continuare, la un efort cu adevarat global, menit sa contracareze schimbarile produse de noxe cu efect de sera si de actiunea umana iresponsabila asupra mediului.
?eful statului roman a spus, in continuare: „Romania a fost parte a demersului comun intreprins de Uniunea Europeana in aceasta perioada decisiva pentru asigurarea succesului negocierilor internationale privind schimbarile climatice. Mandatul Uniunii Europene a fost un catalizator al negocierilor la nivel international, conform principiului «responsabilitatii comune, dar diferentiate». Acesta vizeaza asumarea unor angajamente ferme de reducere a emisiilor de catre tarile industrializate si modificarea traiectoriei emisiilor in tarile in curs de dezvoltare. Implicarea Romaniei in lupta impotriva incalzirii globale este demonstrata de progresele inregistrate in indeplinirea tintelor Kyoto in perioada 1990 – 2007 si de nivelul actual al emisiilor de gaze cu efect de sera, care se situeaza cu 37 la suta sub obiectivul pe care ni l-am asumat.
Credem ca principiile si mecanismele instituite de Protocolul de la Kyoto trebuie sa se regaseasca in acordul post 2012 si reiteram, in acest sens, decizia comuna adoptata in cadrul Uniunii Europene de a sustine adoptarea unui instrument de cooperare care sa se bazeze pe elementele esentiale ale acestuia.
Ca parte a «mostenirii» Kyoto, Romania doreste sa putem ajunge la o intelegere privind abordarea surplusului de Unitati de Cantitate Atribuite (AAU) astfel incit regimul de tranzactionare sa fie nediscriminatoriu, iar valorificarea lor sa nu aduca atingere integritatii acordului de mediu. Consideram, insa, ca acumularea surplusului de Unitati confirma faptul ca Romania a depus eforturi semnificative pentru reducerea emisiilor si ca intelege sa utilizeze Unitatile astfel incit sa nu pericliteze tintele de mediu.
În ceea ce ne priveste, obiectivul principal este sa consolidam decuplarea cresterii economice de nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera. Acest fapt se poate realiza prin promovarea surselor alternative de energie, inclusiv a celor regenerabile; prin cresterea eficientei energetice si prin promovarea tehnologiilor de captare si stocare geologica a carbonului. De asemenea, avem in vedere promovarea tehnologiilor curate in industrie, transporturi, agricultura si in managementul deseurilor. (...)
Provocarea care ne sta in fata si pe care sunt convins ca vom sti sa o depasim este ca in mai putin de un an sa reflectam consensul de la Copenhaga intr-un acord juridic concret. Numai asa ne vom arata cu adevarat responsabili fata de generatiile prezente, dar mai ales fata de generatiile viitoare. Suntem convinsi ca implementarea, in fiecare stat, a masurilor vizind reducerea emisiilor de carbon va reprezenta nu numai un instrument de management al riscului, ci si un motor de crestere economica durabila. Romania este pregatita sa fie parte a efortului de transformare a ceea ce pare azi o provocare, iar ceea ce azi pare o provocare, miine trebuie sa devina o optiune“.
Index Verde al Oraselor din Europa
Copenhaga este „cel mai verde“ oras din Europa, urmat de Stockholm, Oslo, Viena si Amsterdam. Acesta este rezultatul unui studiu unic din punctul de vedere al dezvoltarii durabile realizat in 30 de orase din 30 de tari europene, prezentat de Siemens la Conferinta de la Copenhaga si realizat in colaborare cu Economist Intelligence Unit. În plus fata de analiza realizarilor si obiectivelor acestor orase in domeniul mediului si protectiei climei, Indexul Verde al Oraselor prezinta transparent diferentele dintre ele.
Studiul evalueaza cele 30 de orase sub opt categorii: emisii CO2, Energie, Cladiri, Transporturi, Apa, Deseuri si Folosirea terenurilor, Aer si Guvernanta „Verde“. „Sprijinim eforturile oraselor pentru a asigura protectia climatica, furnizindu-le date comprehensive si standardizate“, a declarat dr. Reinhold Achatz, Head of Corporate Research and Technologies, departamentul central de cercetare al Siemens AG. „Orasele pot folosi acest studiu pentru a-si prioritiza eforturile in reducerea amprentei de carbon“.
„Analizele noastre indica faptul ca orasele europene studiate sunt lideri din punctul de vedere al protectiei mediului inconjurator. În particular, aproape toate cele 30 de orase – care adapostesc aproximativ 75 de milioane de locuitori – au emisii de CO2 pe locuitor mai mici decit alte tari din UE“, a declarat James Watson, Managing Editor al Economist Intelligence Unit si editorul acestui studiu. Cel mai performant oras in aceasta categorie, Oslo, emite doar 2,5 tone de emisii CO2 pe locuitor anual, cu mult mai putin decit media inregistrata in UE, de 8,5 tone.
Orasele scandinave realizeaza in general scoruri foarte ridicate. Gradul de constientizare a protectiei mediului in aceste orase a fost foarte crescut ani la rind, fapt care se reflecta si in obiectivele de mediu. Copenhaga, de exemplu, intentioneaza sa ajunga un oras fara emisii de carbon pina in 2025. În statele scandinave, produsul intern brut pe locuitor este peste medie, iar aceste tari bogate au investit considerabil in protectia climatica. ?arile est-europene se claseaza, in prezent, mai jos. Acest fapt este cauzat de valoarea mult mai scazuta a produsului intern brut si de contextul istoric, incluzind aici si atentia redusa oferita protectiei climatice in deceniile trecute.
Bucurestiul s-a situat pe locul 28 in clasamentul general, ocupind urmatoarele locuri la categoriile analizate: emisii CO2 – locul 24; Energie – 23; Cladiri – 21; Transporturi – 28; Apa – 28; Deseuri si Folosirea terenurilor – 28; Aer – 27; Guvernanta „Verde“ – 30.
Complexitatea Indexului Verde al Oraselor din Europa este unica. Cele opt categorii se bazeaza pe 30 de indicatori individuali – 16 dintre acestia sunt cantitativi (de exemplu, consumul de apa si de energie pe locuitor, rata de reciclare si de folosire a transportului public) si 14 calitativi (precum reducerea tintelor de emisii CO2, standarde de eficienta pentru cladiri sau sprijinirea masurilor de protectie a mediului).
Proiectul Ursul de Gheata – un semnal de alarma
O statuie de gheata a unui urs polar a fost amplasata chiar in centrul orasului Copenhaga, cu ocazia COP15. Sculptura, in marime naturala, a fost construita pe un schelet de bronz si realizata de artistul Mark Coreth. O copie a acesteia a fost amplasata si in Trafalgar Square, din Londra, incepind cu 11 decembrie. „Am avut ideea de a crea scheletul in marime naturala a unui urs polar si de a-l imbraca in gheata. În cele din urma, ne-am dat seama ca aceasta idee e captivanta pentru oamenii de peste tot, prin mesajul pe care il transmite“, a spus artistul.
Turistii au fost invitati sa atinga statuile de gheata amplasate in cele doua capitale europene. Mesajul a fost simplu: cu cit il atingi mai mult, cu atit devii parte integranta a efectului uman de incalzire globala. Statuile de gheata s-au topit treptat, ilustrind frumusetea, dar si fragilitatea zonei polare, nu numai vizitatorilor, ci si lumii intregi, deoarece intregul experiment a fost transmis live 24 de ore din 24. Ambele sculpturi au rezistat aproximativ 10 zile, timp in care au fost vazute, insa, de foarte multi turisti in cele doua orase.
„Implicarea“ Micii Sirene
Mica Sirena, statuia simbolica a capitalei daneze, a purtat, in una dintre zilele COP15, o masca impotriva contaminarii si, in jurul gitului, o pancarta impotriva energiei nucleare, „o falsa solutie“ la problema schimbarilor climatice. Statuia, amplasata pe o stinca, pazeste intrarea in portul din Copenhaga incepind din 1913.
Reteaua Iesirea din Nuclear (RSN) si partenerii ei internationali (europeni, rusi si americani) in campania Don’t Nuke the Climate! (Nu nuclearizati clima!) au intreprins un demers simbolic pentru a denunta tentativele de – sustin acestia – „folosire a crizei climatice“ pentru promovarea industriei nucleare. „Domeniul nuclear dauneaza luptei impotriva schimbarilor de clima ascunzind solutiile reale“, considera ei.
Energia nucleara este prezentata adesea ca o slaba generatoare de emisii de dioxid de carbon, unul dintre principalele gaze cu efect de sera, fapt contestat de opozanti care subliniaza riscurile pe care ea le prezinta, respectiv costurile si dificultatile pe care le presupun infrastructurile (zece ani, in medie, pentru constructia unei centrale). „A recurge la energia atomica in aceasta lupta ar fi, deci, si contraproductiv si periculos“, afirma reprezentantii RSN.
Campania Nu nuclearizati clima! revendica peste 350 de organizatii din 45 de tari, potrivit promotorilor ei, care au initiat o petitie redactata in zece limbi.
Tehnologii prietenoase cu mediul
Un punct de atractie l-a constituit prezentarea la summit a anvelopei ecologice de la Goodyear cu tehnologii pentru reducerea consumului de combustibil. Tehnologiile prietenoase cu mediul care ajuta la stabilizarea majoritatii emisiilor de noxe in atmosfera au fost, de altfel, in centrul atentiei la COP15.
Anvelopa Goodyear EfficientGrip cu tehnologia FuelSaving, permite o reducere semnificativa a consumului de carburant odata cu imbunatatirea duratei de exploatare si niveluri excelente de performanta la frinare, atit pe carosabil ud, cit si uscat. Mai mult decit atit, noua anvelopa este cu 10 la suta mai usoara decit predecesoarele ei si cu un material utilizat in cantitate mai mica, emisiile de dioxid de carbon fiind reduse in timpul procesului de fabricare.
Cantitatea de material mai redusa folosita in timpul productiei, combinata cu faptul ca doar citeva anvelope au fost necesare pentru a atinge nivelul de performanta dorit, au condus in cele din urma la o cantitate mai mica de material pentru a fi reciclat la sfirsitul duratei de viata a anvelopei.
Organizatiile ecologiste anticipeaza o „catastrofa climatica“
Capitala daneza a fost, in perioada summit-ului, scena unui veritabil razboi civil. Zeci de mii de tineri, din toata lumea, au protestat vehement fata de lipsa de implicare reala a liderilor lumii pentru ca nu si-au respectat angajamentele asumate si nu prezinta suficiente garantii ca masurile preconizate vor fi puse in aplicare. Ei au acuzat pe principalii participanti, factori de cea mai inalta raspundere din cea mai mare parte a statelor lumii, ca sacrifica sanatatea planetei din considerente egoiste, in goana dupa un profit economic cit mai mare.
Voluntarii de la World Wide Fund for Nature (WWF) s-au aratat, si ei, extrem de nemultumiti de rezultatele summit-ului. O analiza efectuata de organizatie a identificat posibilitatea ca mai multe „portite“, strecurate in mod intentionat, sa le permita tarilor puternic industrializate sa isi creasca nivelul emisiilor cu 4 pina la 10 la suta pina in 2020, fata de nivelul anului 1990. Faptul indica, in opinia celor de la WWF, o diferenta izbitoare fata de promisiunile de a-si reduce emisiile cu 15 – 19 la suta pe care statele mari le-au prezentat, pina acum, la Copenhaga. Potrivit analizei, aceste emisii ar putea cauza o crestere a temperaturii medii globale cu pina la 4 grade, mult peste pragul de 2 grade Celsius, admis de experti.
„Pentru a evita un rezultat nul, WWF cere ca mare parte a reducerilor de emisii ale tarilor dezvoltate sa se faca in interiorul acestora. E posibil ca tarile dezvoltate sa incerce sa scape de angajamentul pentru reduceri reale de emisii, insa, din pacate, nu pot scapa de o viitoare catastrofa climatica“, a declarat Kim Karstensen, coordonatorul Initiativei Globale pentru Clima din cadrul WWF. „Golul dintre retorica si realitate ar putea fi platit cu pretul a milioane de vieti, sute de miliarde de dolari si o sumedenie de oportunitati ratate. Suntem dezamagiti, insa ne pastram speranta. Societatea civila va continua sa urmareasca fiecare pas al negocierilor care vor urma. Liderii vor trebui sa se intoarca la masa de lucru“, a adaugat el. Kim Karstensen si-a exprimat, de asemenea, speranta ca negocierile de la urmatoarea mare conferinta, din Ciudad de Mexico, de la sfirsitul lunii noiembrie 2010, vor fi incununate de succes.
Summit-ul in cifre
Site-ul green-report.ro prezinta o serie de cifre edificatoare pentru amploarea, desfasurarea si ecourile evenimentului.
PARTICIPARE
Complexul Bella Center – capacitate de 15 000 persoane;
Cifra medie a participantilor/zi: 18 000;
115 sefi de state si de guverne au fost prezenti la Bella Center in ultima zi de summit;
33 de sefi de state si de guverne, proveniti in special din tarile producatoare de petrol, au lipsit de la lucrarile reuniunii;
Acreditari totale (delegati, ONG-uri, mass-media) – 45 000
Jurnalisti acceptati la lucrari: 3500;
Reprezentanti ONG-uri: 22 000 acreditati in total. În ultimele doua zile ale summit-ului, numarul lor a fost redus la circa 100, din motive de securitate
AMPRENTA DE CARBON
Amprenta de carbon a summit-ului: 46 200 de tone de CO2 echivalent – cea mai mare inregistrata vreodata pentru un summit;
5700 de tone de CO2 au fost create de lucrarile conferintei, iar, in cea mai mare parte, restul emisiilor au provenit din transportul participantilor la Copenhaga;
Compensarea emisiilor de carbon: Guvernul danez a realizat un proiect de off-set pentru compensarea a 50 000 tone de carbon rezultate in urma conferintei. Proiectul va consta in modernizarea a 20 de fabrici de caramida extrem de poluante din Bangladesh
SECURITATE
Peste 50 la suta din efectivele de politie si jandarmi din Danemarca au fost mobilizate la Copenhaga pentru a asigura securitatea sefilor de state si de guverne prezenti la lucrari, dar si pentru a face fata zecilor de mii de manifestanti;
Peste 100 000 de militanti ecologisti si membri de ONG-uri au participat la primul mare protest organizat in apropierea complexului Bella Center, in simbata dintre cele doua saptamini ale summit-ului;
Peste 1500 de manifestanti au fost arestati de politia daneza la protestele desfasurate pe tot parcursul
summit-ului. 900 de protestatari au fost retinuti la primul protest, cifra reprezentind un record pentru Danemarca.