Anul 2011 demareaza sub impactul unei initiative majore a AGIR si a ASTR Propunere pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare a industriei petrolului si petrochimiei romanesti

La finalul anului precedent, din initiativa AGIR si ASTR a fost adresata o scrisoare deschisa celor mai inalti factori decizionali din stat, presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere parlamentare, primului-ministru, precum si ministrului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri in care se contureaza o alarmanta diagnoza a starii actuale a industriei de petrol si petrochimiei romanesti si se face un apel deosebit de percutant in vederea adoptarii de masuri pentru redresarea situatiei din ramuri esentiale ale economiei romanesti.
Publicand textul scrisorii deschise, Univers ingineresc subliniaza inca odata necesitatea concentrarii si concertarii celor mai valoroase forte stiintifice ingineresti in vederea elaborarii de solutii menite sa scoata tara din criza si sa asigure alinierea ei reala in procesele fundamentale ale lumii contemporane, globalizarea si integrarea. Angajarea neconditionata a AGIR si ASTR in promovarea unor pozitii constructive, opuse deopotriva negativismului si fatalismului, este semnul distinctiv major prin care dorim sa imprimam anului 2011 cursul ireversibil spre reindustrializare, spre revitalizarea economiei si societatii romanesti in ansamblu.
Scrisoarea deschisa este semnata, in numele celor mai importante foruri academice si universitare din domeniul nostru de activitate, de personalitati de marca ale comunitatii stiintifice nationale.

Scrisoare deschisa catre presedintele Romaniei, presedintii Senatului si Camerei Deputatilor, primul-ministru si ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri
Romania are o traditie indelungata, de peste 150 de ani, in exploatarea industriala a petrolului, si de 70 de ani in petrochimie si chimizarea petrolului si gazelor, perioada in care a jucat un rol important pe plan european si mondial prin realizarile din explorarea geologica, rafinare, constructia de echipamente de foraj-extractie, cercetare-dezvoltare si productia industriala. Tenacitatea, staruinta si, adeseori, spiritul de sacrificiu au stat la originea reusitelor romanesti de-a lungul perioadei la care ne referim.
Romania a marcat trei premiere mondiale inca de la inceputurile erei industriale a petrolului – in 1857: prima cantitate de petrol inregistrata oficial, prima rafinarie la Ploiesti si primul oras iluminat cu petrol – Bucuresti.
Din pacate, dupa 1990, industria de petrol, petrochimie si chimie s-a inscris in tendinta generala de dezindustrializare a tarii, cunoscand – ca, de altfel, si alte ramuri economice – o scadere dramatica a productiei. Astfel, daca pana in 1990, in Romania functionau cinci mari rafinarii, la Brazi, Teleajen, Pitesti, Onesti si Navodari, care prelucrau 35 de milioane tone de petrol pe an, din care 16% erau destinate petrochimiei si altor chimizari, dupa 1990 prelucrarea de petrol a ajuns la numai 10 milioane de tone pe an, odata cu oprirea rafinariilor Arpechim – Pitesti si Rafo – Onesti, iar cota destinata petrochimiei este cu totul nesemnificativa, de ordinul a 1 – 2%.
Daca, in 1990, Romania avea sapte combinate petrochimice integrate cu rafinariile adiacente la Brazi, Pitesti, Ramnicu Valcea, Teleajen, Onesti, Navodari si Timisoara – Pancevo (Serbia), cu o capacitate de productie de 735 000 t/an etilena, 400 000 t/an propilena si putea sa produca 442 000 t/an polietilena, 200 000 t/an policlorura de vinil, 120 000 polipropilena, 75 000 t/an polistiren, 110 000 t/an fenol, 100 000 t/an acrilonitril, 150 000 t/an cauciuc sintetic si alte multe produse petrochimice de baza, fire si fibre sintetice, in prezent, practic, industria petrochimica este aproape desfiintata, mai cu seama dupa privatizarea Petrom, Petrotel si Petromidia, singurul nucleu de baza ramanand la Oltchim Ramnicu Valcea.
In aceeasi perioada, dupa 1990, tarile foste comuniste vecine Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia si-au dublat si chiar triplat productia petrochimica, desi nu au resurse semnificative proprii de petrol si nici traditia pe care o are Romania, ajungand sa exporte si in tara noastra polimeri, elastomeri si alte produse petrochimice de baza.
Mai mult chiar, in prezent, Romania importa 100 600 t/an etilena, 57 000 t/an propilena, 135 600 t/an polietilena, 61 400 t/an policlorura de vinil, peste 80 000 t/an polistiren, toate tipurile de cauciucuri sintetice si multe alte produse chimice si petrochimice, in valoare de circa 1 miliard de euro anual, ceea ce reprezinta circa 20% din deficitul contului curent al balantei de plati externe a Romaniei.
Ca urmare a cumpararii si salvarii de catre Oltchim, in ianuarie 2010, a ceea ce a mai ramas nedemolat de OMV Petrom din petrochimia din Pitesti si repornirii Diviziei Petrochimice Arges nou formate, impreuna cu instalatiile existente consumatoare de etilena si propilena din Ramnicu Valcea, valoarea productiei chimice si petrochimice a Oltchim ar putea reprezenta 1,5% din PIB-ul Romaniei, creandu-se, astfel, premisele revitalizarii sectorului de petrol, petrochimie si chimie din Romania.
In contextul celor prezentate, gasim de cuviinta sa semnalam necesitatea reconsiderarii strategiei de dezvoltare economica a Romaniei, in speta a industriei de petrol si petrochimie, in sensul revitalizarii acesteia, revitalizare care ar putea contribui determinant la depasirea crizei economice actuale si la dezvoltarea ulterioara a Romaniei.
Antrenarea, de catre organismele abilitate ale statului, a celor mai buni specialisti ai tarii, reuniti in Academia Romana, Academia de Stiinte Tehnice din Romania, Asociatia Generala a Inginerilor din Romania, Societatea de Chimie, facultatile de profil din cadrul universitatilor politehnice, Unitati de Cercetare-Dezvoltare, Patronate si Unitati Industriale de productie, ar putea fi benefica pentru elaborarea unei strategii durabile si integrate de dezvoltare pe termen mediu si lung a economiei romanesti.
Constienti fiind ca reconstructia industriei de petrol si petrochimie necesita fonduri insemnate de investitii de care statul nu dispune, gasim de cuviinta sa sugeram ca la elaborarea Strategiei nationale sa se aiba in vedere cointeresarea sectorului privat pentru aceste ramuri ale economiei, prin acordarea unor facilitati care sa incurajeze investitiile din acest domeniu, cu respectarea interesului national de dezvoltare durabila.
Oprirea rafinariei Arpechim – Pitesti de catre OMV Petrom inca din ianuarie 2010 are efecte negative asupra asigurarii cu materii prime si utilitati a unitatii de piroliza din cadrul Diviziei Petrochimice Arges, revizuita si pregatita de punere in functiune.
In conditiile date, cand nu se intrevede repornirea rafinariei Arpechim de catre OMV Petrom, este oportuna integrarea rafinariei Arpechim cu petrochimia, sprijinindu-se, astfel, cumpararea de catre Oltchim si repornirea ei.
In anexa la scrisoarea deschisa s-au prezentat cateva masuri preliminare care ar putea fi luate in considerare pentru strategia de restructurare a industriei de petrol si petrochimie.

Semnatari
? Academia Romana – Presedinte: acad. prof. dr. chim. Ionel Haiduc;
? Academia de Stiinte Tehnice din Romania (ASTR) – Secretar General: prof. dr. ing. Florin Tanasescu;
? Asociatia Generala a Inginerilor din Romania (AGIR) – Presedinte: prof. univ. onorific dr. ing. Mihai Mihaita;
? Societatea de Chimie din Romania – Presedinte: prof. dr. ing. Sorin Rosca;
? Sectia de Inginerie Chimica a ASTR – prof. dr. doc. ing. Rodica Valcu; prof. dr. ing. Ion Teoreanu; dr. ing. Gh. Ivan; acad. prof. dr. ing. Alexandru T. Balaban; prof. dr. ing. Sorin Rosca; prof. dr. ing. Petre Balta; prof. dr. ing. Gheorghita Jinescu; prof. asoc. dr. ing. Gh. Ivanus; dr. ing. C. Roibu; prof. dr. ing. Gr. Bozga; dr. ing. Savel Matache;
? Universitatea Politehnica din Bucuresti – Rector: prof. dr. ing. Ecaterina Andronescu;
? Universitatea de Petrol si Gaze din Ploiesti – Rector: prof. dr. ing. Vlad Ulmanu;
? Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca – Presedintele Consiliului Academic al Universitatii: prof. dr. Paul Serban Agachi; Decanul Facultatii de Chimie si Inginerie Chimica: prof. dr. Cornelia Majdik;
? Universitatea Politehnica din Timisoara, Facultatea de Chimie Industriala si Ingineria Mediului – Decan: prof. dr. ing. Lucian Mircea Rusnac;
? Centrul de Chimie Organica Costin D. Nenitescu al Academiei Romane – Director: dr. ing. Petru Filip;
? SC Oltchim SA – Director General: dr. ing. Constantin Roibu;
? INCDCP – ICECHIM – Director: dr. ing. Sanda Velea;
? INCD Ecoind – Director: dr. ing. Margareta Nicolau;
? Petroconsult Ploiesti – Presedinte: ing. Mircea Laba;
? IPIP Ploiesti – Director: ing. Florin Ene;
? Petrodesign – Director: ing. Mircea Geana;
? SGP Ploiesti – Director: ing. Teodor Ionescu;
? CNCSIS – Presedinte: prof. dr. ing. Ioan Dumitrache;
? Consilier pentru Industria Chimica: ing. Stelian Banateanu;
? Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi – prof. dr. ing. Spiridon Oprea.

Initiatorii scrisorii: ASTR si AGIR, prin prof. asoc. dr. ing. Gh. Ivanus

Anexa
Program preliminar de masuri privind Strategia de dezvoltare a industriei de petrol si petrochimie
1. Reactualizarea Legii Petrolului nr. 238 din 2004 (in vigoare), care se refera numai la operatiunile de prospectiuni geologice, exploatarea zacamintelor si transportul petrolului, lasand in afara prevederilor legale toate activitatile de valorificare a lui in rafinariile de petrol si petrochimie, precum si activitatile fundamentale pentru evolutia sectorului petrolier, si anume cele de cercetare-dezvoltare;
2. Legea Petrolului actuala apare ca fiind scoasa din contextul general al Legii Minelor si, in plus, fara referire la Legea Gazelor, in contrast cu experienta altor tari cu traditie petroliera unde legea petrolului este o subdiviziune a legii care se refera la Resursele Minerale. In aceste conditii, propunem revederea si compatibilizarea Legii Minelor, Legii Gazelor si Legii Petrolului;
3. Includerea petrochimiei in Strategia nationala in domeniul Cercetarii-Dezvoltarii-Inovarii, aprobata prin HG. nr 217 din 28 februarie 2007, in care petrochimia nu este prevazuta a fi printre domeniile prioritare;
4. Adoptarea unei legi speciale referitoare la metodologia de lichidare si reprofilare a unor capacitati de productie din petrol si petrochimie, care ar conduce la exploatarea rationala a fondurilor fixe si la limitarea actiunilor iresponsabile de demolare a unor echipamente si linii de fabricatie, inca functionale, si vanzarea acestora ca fier vechi;
5. Sprijinirea prin mijloace financiare si legislative specifice a activitatilor de cercetare-dezvoltare industriala destinate valorificarii activelor unor instalatii industriale partial sau total nefolosite;
6. Formarea unor colegii de consultanta, compuse din specialisti de inalta calificare din Academia Romana, ASTR, AGIR, Cercetare-Dezvoltare, Proiectare, Invatamant si Productie, de catre Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica – ANCS, colegii care ar urma sa asiste autoritatile statului in cazurile de privatizare, demolare de active, lichidare juridica, reprofilare etc.;
7. Introducerea unei taxe pentru companiile petroliere, indiferent de natura proprietatii, care sa alimenteze un fond destinat realizarii unor prospectiuni geologice vizand descoperirea de noi zacaminte de petrol pe teritoriul Romaniei si finantarea unor programe de cercetare pentru generarea de energii neconventionale si cresterea eficientei energetice;
8. Deoarece in prezent se constata o scadere accentuata a interesului tinerilor pentru profesiile legate de productia materiala si indeosebi pentru sectorul industriei petrochimice si chimice, ca urmare a dezindustrializarii accentuate din ultimii 20 de ani, consideram necesare masuri de stimulare a interesului tinerilor pentru studiul in liceele industriale prin acordarea de burse, imbunatatirea logisticii si a conditiilor socio-culturale ale acestor licee;
9. Sprijinirea Oltchim pentru cumpararea rafinariei Arpechim si repornirea acesteia.