„Mesajele“ peste timp ale calculatorului
Data: 1-15 ianuarie 2011
Prin secolul XIX, un ganditor anunta amurgul tuturor zeilor, cu mult inainte de nasterea „zeului“ generatiei mele, calculatorul. De la bun inceput, marturisesc ca nu cred in marile proiecte istorice, ci mai degraba intr-o abordare subiectiva a evenimentelor mari ce capata sens mai ales raportate la istoria personala. Vizionari ca Tarkovski si Bradbury pregatisera, din timp, terenul adoratiei noastre astfel ca atunci cand calculatorul a venit, ne-am aruncat cu totii la tastele lui...
Asociez astazi in minte sunete si imagini din timpul initierii mele care contrasteaza mult cu „iadul“ materialist al sistemelor ready-made din hypermarket-uri... Intr-adevar, calculatorul meu a devenit un Deus otiosus, ascuns jenat printre stele, intors de la o generatie care ii renega esenta.
Dar tocmai pentru ca Solstitiul de iarna abia a trecut, sa vorbim despre nasterea calculatorului. Duhul lui a stat ascuns o mie de ani in umbra lampii, doar experimentele lui Nikola Tesla si razele catodice reusind sa-l mai dezmorteasca. Fara sa fie un Frankenstein alimentat de fulger, se multumise pana atunci sa locuiasca printre rotile dintate ale pascalinului, apoi in diferentialul lui Charles Babbage. Peste ocean, servise cauza democratiei sprijinind procesul electoral sub numele de Census Tabulator, primul dispozitiv de calcul programabil cu cartele perforate al viitoarei companii IBM. A renascut cand era mai multa nevoie de el, si anume in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cand invinge pe demonica Enigma punand astfel capat bataliei Atlanticului; Alan Turing, geniu al stiintei criptarii si enciclopedist de seama, izbutise sa puna bazele primei retele neuronale formate din porti logice elementare, capabile de invatare.
Perioada Razboiului Rece oculteaza multe dintre realizarile cercetatorilor occidentali, dar e cert ca simularile in domeniul energiei atomice sau dezvoltarea sistemelor de lupta au beneficiat de suportul oferit de calculator. Puterea de calcul suplimentara nu putea fi obtinuta decat prin adaugarea de circuite logice si de memorie pana la atingerea unor dimensiuni faraonice ale sistemelor de calcul. Filozofia acestor supercalculatoare postula lucrul colaborativ (multi-user) si executia paralela a sarcinilor (multi-tasking). Aceasta politica egalitara determinata de pretul ridicat al echipamentelor hardware si nevoia de colaborare dintre centrele de cercetare a produs prima bresa in sistemul licentelor software care ar fi trebuit sa protejeze dreptul de proprietate intelectuala asupra programelor de calculator. Spre deosebire de echipamentele electronice de calcul, masive si scumpe – incepuse totusi era mini-calculatoarelor – programele software tind sa circule liber, libertate asigurata si de expansiunea retelei Internet. Teza mea de doctorat Managementul dezvoltarii produselor Open source, sustinuta la Academia de Studii Economice anul trecut, a incercat sa explice acest fenomen disruptiv si fascinant in acelasi timp.
Dialectica hardware/software marcheaza urmatorii ani de evolutie in domeniul calculatoarelor, mai ales ca miniaturizarea si ieftinirea echipamentelor de calcul au permis comercializarea acestora pe scara larga. Totusi, piata aplicatiilor informatice s-a dovedit mai dinamica si flexibila, acaparand segmente tot mai largi din sectorul IT&C. Productia de echipamentele hardware a fost si ramane puternic reglementata de standarde in vederea eliminarii incompatibilitatilor de natura fizica. Cum despartirea sufletului de corp in cazul sistemului de calcul s-a produs mai ales sub presiunile pietei, ramane de identificat ce a ramas din visul pionierilor acestui domeniu.
Daca la inceput detinerea unui sistem de calcul de ultima generatie era de bon ton in conditiile in care comunicatia pe Internet se facea aproape exclusiv prin intermediul infrastructurii de telefonie analogica, conexiunile de mare viteza si latime de banda fac astazi inutile multe dintre resursele calculatorului personal. Asistam la crearea unui mediu colaborativ virtual de munca si socializare, facilitat de infrastructura Internet, a carei putere de calcul rezulta din efectul sinergic al partajarii resurselor electronice de calcul private in folosul tuturor. De transformarea retelei globale intr-un Gentle Giant dotat cu atributele inteligentei artificiale sau un Big Brother indiscret sau neglijent cu datele private si drepturile minorilor este responsabila si capacitatea noastra de a raspunde corespunzator noilor provocari tehnologice ale societatii informationale.