100 de ani de invatamant de inginerie chimica la Iasi

La Iasi s-a desfasurat Conferinta cu participare internationala 100th Anniversary of Faculty of Chemical Engineering and Environmental Protection dedicata momentului in care, in urma legii din noiembrie 1912, invatamantul tehnic de pe langa Universitatea din Iasi incepe sa pregateasca specialisti in domeniile Electrotehnica, Chimie aplicata si Agronomie. Astfel, atunci s-a consemnat o noua etapa in dezvoltarea invatamantului de profil in structura Universitatii din Iasi odata cu infiintarea Institutului Electrotehnic si a sectiei de Chimie aplicata. Reorganizarea din 1912 a statuat chimia ca sectie tehnico-aplicativa in Facultatea de Stiinte a Universitatii iesene.
Principalii animatori care au contribuit la afirmarea scolii superioare de chimie au fost ilustrii profesori Anastasie Obregia, Petru Poni, Niculae Costachescu, Petre Bogdan si altii.
Mai tarziu, in conditiile crizei economice din 1929 - 1933, disputele dintre Politehnici si Universitati s-au manifestat cu intensitate. Noua lege a invatamantului superior, cea din aprilie 1932, prevedea acordarea de catre Universitati a titlului de inginer universitar cu indicarea specialitatii, titlu care permitea inscrierea in Corpul tehnic.
La 18 martie 1937, Parlamentul a votat o lege, publicata in Monitorul Oficial din 20 martie 1937, care stipula ca pregatirea inginerilor de toate categoriile, cu exceptia inginerilor agronomi, se concentreaza in actualele Scoli Politehnice din Bucuresti si Timisoara si in Scoala Politehnica ce se infiinta la Iasi, iar diplomele de ingineri si doctori ingineri, cu exceptia diplomelor de ingineri agronomi, se confereau numai de Scolile Politehnice amintite. Conform legii mentionate, la 6 aprilie 1937, s-a constituit Politehnica din Iasi, cu catedrele si conferintele ale caror cursuri erau urmate de studentii de la sectiile de stiinte aplicate. Acest Consiliu profesoral a decis ca noua Politehnica sa poarte numele de Scoala Politehnica Gheorghe Asachi, in memoria primului inginer moldovean, prin ale carui stradanii s-au afirmat stiintele aplicate in invatamantul romanesc si caruia i se datoreaza primele promotii de ingineri in tara noastra. Cu toate ca legea prevedea infiintarea imediata a Politehnicii din Iasi, ministerul a tergiversat lucrurile din motive materiale.
In urma unor proteste energice, marcate si de o greva a studentilor, ministrul Educatiei Nationale a semnat, la 3 decembrie 1937, decizia nr. 205660, de functionare a Politehnicii Gheorghe Asachi din Iasi. La 4 martie 1938, a fost acceptat regulamentul intocmit de catre Consiliul profesoral din Iasi. La 1 aprilie 1938 s-a aprobat bugetul, iar la 1 octombrie 1938 Politehnica din Iasi a inceput sa functioneze cu drepturi depline. Astfel, Scoala Politehnica Gheorghe Asachi din Iasi avea, la infiintare, trei facultati: Electrotehnica, Chimie Industriala si Agronomie. In primii ani de functionare a Facultatii de Chimie Industriala, disciplinele generale (Chimie, Fizica, Matematica) apartineau si sectiei de Fizico-Chimie de la Facultatea de Stiinte a Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi.
Politehnica ieseana a fost reorganizata, in etape succesive, in anii postbelici. Reforma invatamantului din 1948 a restructurat invatamantul pe baza unor noi principii, cu tendinte accentuate de corelare cu politica de industrializarii a Romaniei. Atunci, Scoala Politehnica din Iasi a fost divizata in: Institutul Politehnic Gheorghe Asachi si Institutul Agronomic Ion lonescu de la Brad. In noua structura organizatorica, Institutul Politehnic din Iasi cuprindea patru facultati: Chimie Industriala, Electromecanica, Mecanica, Constructii, care au inregistrat, in timp, modificari ale profilurilor de specializare. In cadrul Facultatii de Chimie Industriala, s-au infiintat sectii si catedre specifice, iar durata invatamantului a crescut de la 4 la 5 ani. S-au adaugat apoi cursurile de subingineri zi si seral desfasurate in facultate si in intreprinderi.
Dupa 1990, Institutul Politehnic Gheorghe Asachi a devenit Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi, iar oferta educationala, odata cu adoptarea Declaratiei de la Bologna, s-a diversificat, in concordanta cu transformarile economico-sociale din Romania. La directiile traditionale de studii s-au adaugat unele noi, cum ar fi cele de inginerie biochimica, chimie alimentara, ingineria si protectia mediului si inginerie econmica in industria chimica si de materiale. In prezent, in Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului studiile se desfasoara in cele trei cicluri: licenta, master si doctorat. Intr-o relatie stransa cu nevoile educationale ale societatii sunt oferite cursuri post-universitare, de specializare si perfectionare. Activitatea de cercetare se bucura - la randul ei - de o bogata traditie si se desfasoara la un nivel care situeaza facultatea pe primul loc in universitate.
Evolutia Facultatii de Inginerie Chimica si Protectia Mediului a fost evocata si cu prilejul Zilelor Universitatii (15 - 16 noiembrie 2012) si tratata pe larg in monografia 100 de ani de invatamant de inginerie chimica la Iasi (1912 - 2012).