Calea spre o inalta eficienta economica prin viziune si actiune in maniera inginereasca
Data: 1 - 15 ianuarie 2013
Convorbire cu dr. ing. ec. Costel Ceocea, presedinte, director general al SIF 2 Moldova
Teodor Brates: Acum, la inceput de an, cand se definitiveaza bilanturile pentru 2012 si proiectele pentru 2013, va propunem sa abordam, in aceasta convorbire, ambele aspecte.
Costel Ceocea: De acord. 2012 a marcat, atat pentru SIF 2 Moldova, cat si pentru celelalte societati de investitii financiare, implinirea a doua decenii de la inceperea activitatii si, prin urmare, bilantul la care v-ati referit dvs. a fost mai cuprinzator. Pe ansamblu, se poate afirma, fara teama de a gresi, ca - in materie de privatizare - SIF-urile au constituit un succes cert. Cele 30% din capitalurile sociale care au revenit cetatenilor tarii prin procesul privatizarii in masa au „rodit“ in dividendele primite de noii actionari. Numarul lor, in cazul SIF Moldova, este de 5,8 milioane. Ei au primit dividende an de an.
T.B.: Intr-adevar, elementul prezentat de dvs. are o mare forta de sinteza, pentru ca, in definitiv, cel mai important efect al oricarei activitati economice se concentreaza in profit.
C.C.: La ora actuala, desigur, nu dispunem de toate cifrele referitoare la 2012, insa avem suficiente motive sa consideram ca vom obtine rezultate concludente, asa cum constatam din datele de la ora actuala.
T.B.: Este tonic sa aflam ca, in anii de criza, exista segmente profitabile ale activitatii economice, ceea ce demonstreaza ca nu avem de-a face cu o fatalitate atunci cand vorbim despre caderi de productie, pierderi, insolvente, falimente.
C.C.: Evident, efectele crizei pot fi contracarate, iar parghia esentiala pentru atingerea acestui deziderat consta in capacitatea de a elabora strategii cu „bataie“ tot mai lunga. In acest sens, tin sa mentionez ca noi am actionat si actionam in directiile strategice cuprinse in Declaratia de politici investitionale 2011 - 2013 a SIF Moldova.
T.B.: Precizarea imi ofera prilejul de a releva bogata traditie din tara noastra in ceea ce priveste legatura dintre ingineri si economisti. Formatia dvs. ambivalenta, de inginer si de economist, a avut si are, neindoios, un cuvant decisiv de spus in ceea ce priveste maniera strategica de abordare a cailor de combatere a efectelor crizei.
C.C.: Remarca dvs. imi permite, la randul meu, sa relev ca experienta pe care am acumulat-o in economia reala, direct in productie, completata cu cea din diverse structuri ale lumii afacerilor, intre care cele de pe piata financiara, sta la baza unor actiuni manageriale de natura strategica. O gandire pe termen lung, deopotriva inginereasca si economica, reprezinta „strapungerea“ strict necesara in directia unui viitor de regula incert, pandit de numeroase pericole.
T.B.: De altfel, dvs. ati elaborat o valoroasa lucrare consacrata riscului in domeniul managementului.
C.C.: Si aceasta lucrare se bazeaza pe experienta ambivalenta evocata de dvs. Revenind, insa, la ceea ce constituie tema principala a convorbirii, tin sa subliniez importanta capitala a unei viziuni strategice in materie de investitii. Avem in vedere, potrivit Declaratiei amintite, fructificarea oportunitatilor investitionale pe directiile strategice evidentiate de sansele sectorului energetic, respectiv electricitate, petrol, gaze, utilitati, energie regenerabila prin completarea detinerilor noastre pentru care procesul de listare la vanzarea participatiilor statului nu s-a derulat, cum era de asteptat, in 2012. Expunerea pe sectorul energetic va fi reglata printr-un mecanism de rebalansare, care va tine cont de noile intrari, precum Romgaz, Nuclearelectrica sau Transgaz si de posibile ajustari datorate aprecierilor de valoare privind investitii recente, cu acordarea indicatorilor de risc sectorial pe totalul portofoliului. Poate ca aceste precizari, care contin formulari de stricta specialitate in domeniul nostru de actiune, nu sunt suficient de concludente pentru unii dintre cititorii dvs. De aceea, tin sa precizez, simplificand lucrurile intr-un anumit sens, ca ne orientam spre sectoare care au un rol vital in relansarea economiei romanesti.
T.B.: In acest fel, va fi cu siguranta aprofundata experienta de 20 de ani la care v-ati referit.
C.C.: Intrucat activitatea SIF-urilor se afla in zonele de jonctiune ale economiei reale cu cea nominala, este cat se poate de firesc sa fim preocupati de modul in care contribuim, cu mijloacele noastre specifice, la reluarea, in conditii sustenabile, a cresterii PIB. Cu cat va fi mai bine economiei nationale, in ansamblu, cu atat va fi mai bine si pentru noi. Ceea ce nu inseamna, insa, nici pe departe asumarea unui rol de observator. Ne implicam, cum s-a vazut, in procesul investitional, considerand ca acesta este factorul decisiv pentru o reala revigorare a economiei romanesti.
T.B.: Am retinut ca, in perioada aceasta de criza, SIF Moldova a fructificat elementele pozitive ale procesului de privatizare si a cautat sa contracareze cat mai eficient efectele lui negative.
C.C.: Asa este. Ne-am preocupat de limitarea si eliminarea, acolo unde a fost posibil, a efectelor negative ale dezindustrializarii, intre care cel mai grav a fost cel prin care s-au lipsit intregi zone ale tarii de sursele economice ale existentei populatiei, ceea ce a dus si la irosirea unor importante resurse irecuperabile. Esenta activitatii noastre a fost si este pur constructiva, asa cum o arata si alocarea unui volum tot mai mare de fonduri pentru investitii. Daca in 2009 am destinat acestui scop 52 milioane de lei, in anul trecut am dublat aceasta cifra. Insist asupra preocuparilor care vizeaza investitiile, deoarece aceasta este calea sigura de a face fata provocarilor crizei. Bineinteles, nu avem in vedere orice fel de investitii, ci numai acelea care pot sa creeze valoare adaugata cat mai mare.
T.B.: Precizarile dvs. au si un rol de exemplu, si tocmai de aceea le consemnam cu deosebit interes, pentru a releva o experienta pozitiva, a carei extindere va permite si altor entitati economice sa infranga dificultatile perioadei pe care o strabatem.
C.C.: De fapt, este vorba despre a obtine resurse pentru finantarea unor asemenea investitii si, in acest sens, as mentiona, tot potrivit specificului activitatii noastre, importanta dezvoltarii pietei de capital. Consider ca - si in acest mod - se poate stimula consolidarea capitalului autohton.
T.B.: Acest „si“ arata ca sunt „si“ alte cai pentru atingerea acestui obiectiv.
C.C.: Evident. Am in vedere promovarea unei politici fiscale in ajutorul intreprinzatorilor romani, relaxarea fiscalitatii si, in mod special, a celei pe forta de munca, atrgerea in mai mare masura a fondurilor europene in vederea sprijinirii ramurilor cu cele mai mari perspective de crestere, incluzand aici agricultura, modernizarea radicala a infrastructurii, promovarea managementului privat la unitatile de stat si, ulterior, privatizarea rationala a acestora, eliminarea politizarii economiei.
T.B.: Ati conturat o adevarata strategie a politicilor publice la scara nationala.
C.C.: Da, acestea sunt deziderate ale intregului mediu de afaceri si speram ca factorii decidenti la nivel national vor avea reactiile adecvate.
T.B.: Intrucat in interventiile dvs. ati implicat conceptul de modernizare, imi permit sa reamintesc ca, tot prin colaborarea dintre ingineri si economisti, s-a declansat un proces de elaborare a proiectului unui Plan National de Modernizare Economica si Sociala a Romaniei.
C.C.: Cunosc acest demers in care sunt implicate AGER si AGIR si tin sa remarc, la randul meu, importanta cu totul deosebita a ideii de reindustrializare a tarii. Este iluzorie dezvoltarea de ansamblu a Romaniei, inscrierea ei pe linia modernitatii fara o reindustrializare care sa corespunda noilor conditii, atat ale celor determinate de procesul globalizarii, cat si de cel al consolidarii societatii cunoasterii.
T.B.: Cred ca prin elementele furnizate se poate contura si tabloul obiectivelor pe care doriti sa le atingeti in 2013.
C.C.: Primul si cel mai important punct din strategia noastra pentru 2013 este acela ca deciziile de investire sau de dezinvestire urmeaza a fi luate in continuare tinand cont, in mod deosebit, de evolutiile macroeconomice, ceea ce presupune actiuni „cu picioarele pe pamant“. Avem in vedere redimensionarea prezentei in sectorul bancar, majorarea detinerilor in sectorul energetic, plasamente in exploatari aurifere, iesirea peste hotare atat in cautare de companii solide, bine pozitionate in industriile de profil, cat si in cautare de companii regionale cu potential de crestere, aflate in proces de privatizare.
T.B.: Si pentru ca ne aflam in zona concluziva a acestei convorbiri, tin sa remarc tot un element prospectiv, sintetizat de deviza sub care SIF Moldova isi desfasoara intreaga activitate: Responsabilitate, Profesionalism, Inteligenta, Curaj, Diversitate. Care ar fi incarcatura ideatica a acestor comportamente?
C.C.: Evident, exista o componenta etica lesne de identificat. Noi consideram ca se impune o etica a lumii afacerilor, lume din care facem parte, racordata la cerintele unei societati bazate pe cooperare, pe solidaritate. In acelasi timp, este vorba - cum, de asemenea, se poate observa - despre conexiunea profesionalismului cu toate criteriile eficientei economice si sociale. Cu alte cuvinte, daca este sa formulam o concluzie la tot ceea ce s-a relevat pana acum in convorbirea cu dvs., atunci trebuie sa reafirm convingerea mea profunda - si a colaboratorilor mei - ca dictonul antic potrivit caruia „omul este masura tuturor lucrurilor“ trebuie sa aiba un corespondent direct, neechivoc, in activitatea noastra, in rezultatele pe care le obtinem.
T.B.: Este vorba - si aici - repet, despre viziune strategica.
C.C.: Da, o viziune prin care dorim sa asiguram, mereu, cu consecventa, consonanta dintre scop si mijloc. Credem ca rezultatul schimbarilor aduse in modul de functionare si in activitatea noastra in conditiiile crizei se concretizeaza in faptul ca avem o companie moderna, aliniata la standardele europene si internationale.