Raport CENTGAS: Resurse de gaze naturale din zacaminte neconventionale - Potential si valorificare

In conditiile in care au loc controverse acute pe tema gazelor de sist, Centrul European de Excelenta in domeniul gazelor naturale din argile gazeifere (CENTGAS) a elaborat, la initiativa Comitetului National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), Raportul intitulat „Resurse de gaze naturale din zacaminte neconventionale - Potential si valorificare“. Este vorba despre un document comprehensiv, de circa 400 de pagini, elaborat in terminologie de specialitate, destinat cu precadere specialistilor petrolisti si in geostiinte. Lucrarea nu are caracter confidential, va putea fi consultata la sediul CNR-CME si va fi transmisa la cerere, in format digital sau pe suport hartie (cu plata costurilor de multiplicare) persoanelor juridice interesate. In baza Raportului comprehensiv a fost elaborat un rezumat, de aproximativ 100 de pagini, cu o adresabilitate mai larga, care este postat pe site-ul CNR-CME (www.cnr-cme.ro) si care va fi transmis autoritatilor centrale si locale interesate. Ca forma de maxima adresabilitate si usurinta mai mare de parcurgere si intelegere, a fost elaborat si un abstract de 40 de pagini, postat pe site-ul CNR-CME. Din motive lesne de inteles (spatiu tipografic limitat), in cele ce urmeaza, Univers ingineresc retine cateva elemente esentiale ale deosebit de importantului document.

Pe ce contam si cum actionam
Un element important in elaborarea strategiilor in domeniul energetic este evaluarea situatiei actuale. O concluzie importanta a specialistilor din domeniul resurselor energetice (combustibili fosili) este aceea ca rezervele actuale de titei si gaze naturale ale Romaniei se vor epuiza in urmatorii 25 - 30 de ani (Fig. 1), daca se mentine nivelul actual de extractie si consum. Numai ca, in aceasta perioada, productia (extractia de resurse minerale combustibile) va cunoaste o scadere continua, factor ce va determina cresterea dependentei de importuri si, in mod inerent, cresterea preturilor. De aici decurge cerinta de a se evalua potentialul tarii in vederea descoperirii altor resurse de combustibili fosili care sa inlocuiasca rezervele de gaze naturale, in curs de epuizare, ca obligatie pe care generatia actuala o are pentru a asigura resurse energetice generatiilor viitoare.
Raportul precizeaza, in continuare, ce se intelege prin gaze de sist: „gazele naturale aflate in argile gazeifere, care fac parte din categoria zacamintelor neconventionale de hidrocarburi si au compozitia chimica identica cu cea a gazelor naturale din zacaminte conventionale, respectiv gazul metan“. Precizam ca, pornind de la importanta pe plan mondial a valorificarii hidrocarburilor (gaze naturale si titei) din zacaminte neconventionale, CNR-CME a infiintat, in anul 2012, Centrul European pentru Excelenta in domeniul gazelor naturale din argile gazeifere - CENTGAS. Acesta a avut ca obiectiv principal formarea unei echipe complexe de specialisti, cu reputatie nationala si internationala, care sa intocmeasca un studiu complet privind gazele naturale din argile gazeifere din Romania in context european si international. Pentru realizarea Raportului CENTGAS a fost constituit un colectiv format din 43 de specialisti, din mediul academic, universitar, din institute de cercetare si personalitati cu o activitate indelungata in domeniile petrolier si al geostiintelor. Activitatea acestui colectiv s-a concretizat prin elaborarea Raportului „Resurse de gaze naturale din zacaminte neconventionale - Potential si valorificare“.

Scop si mijloace
Documentul contine un scurt istoric al industriei de petrol si gaze din tara noastra si consacra un spatiu amplu potentialului existent si modalitatilor de valorificare a resurselor energetice neconventionale. De asemenea, ca elemente de stricta specialitate, se refera la utilaje, tehnici si tehnologii specifice privind forajul, precum si completarea si exploatarea sondelor destinate formatiunilor neconventionale de gaze. Intrucat controversele vizeaza potentialul impact asupra mediului, vom reda o serie de consideratii ale Raportului pe aceasta tema.
Cel mai mare efect potential asupra mediului din ansamblul operatiunilor petroliere executate pe intreaga durata a concesiunii se regaseste in faza de dezvoltare, din urmatoarele motive:
? se efectueaza cel mai mare volum de operatiuni petroliere: zeci de foraje si sute de operatii de fracturare hidraulica in 4 - 5 ani;
? suprafata ocupata de o locatie, din care se sapa dirijat 6.-.10 gauri de sonda (multipad) este de circa 3,6 ha si se asigura exploatarea a 250 ha. Din aceste cifre se constata ca, prin saparea de multipaduri, suprafata totala ocupata la nivelul unui perimetru de exploatare este de numai 1,4% sau cel mult 2%, daca se iau in calcul suprafetele ocupate de drumuri, conducte etc.;
? poate sa apara un efect cumulat asupra mediului, atat din punct de vedere al consumului de apa, al traficului, zgomotului, gestionarii deseurilor (incluzind apa recirculata, rezultata in urma fisurarii hidraulice), cat si al chimicalelor utilizate in fluidul de fisurare.
Evaluarea impactului operatiunilor petroliere asociate gazelor de sist asupra mediului este un proces complex care necesita informatii detaliate legate de amplasamentele sondelor, structura geologica, hidrogeologica, tectonica si seismicitatea acestor zone de amplasare a sondelor etc., informatii care nu sunt disponibile decat dupa finalizarea etapei de explorare.
Raportul detaliaza fiecare dintre elementele prezentate si releva principalele masuri de diminuare a impactului asupra mediului.
In ceea ce priveste impactul economic la nivel national si local, documentul abordeaza asa numita trilema a energiei. In aceasta privinta, subliniaza: „Gazul natural este esential pentru sustenabilitatea oricarui sector energetic, iar posibilitatea de a descoperi noi surse este benefica atat pentru buna functionare a acestui sector, precum si in scopul de a reduce impactul asupra mediului. In absenta unor noi surse de gaze naturale, intr-un interval de aproximativ 15 ani am putea ajunge in mare masura dependenti de importurile de profil. Evident, aceasta situatie necesita masuri decisive pentru a extrage resurse de gaze noi.
Luand in considerare posibila participare a noilor surse de gaze naturale in sectorul energetic din Romania, rezulta ca:
? Securitatea aprovizionarii cu energie este critica pentru Romania si poate fi, in esenta, imbunatatita prin extinderea surselor de gaze naturale ale tarii si diversificarea interconexiunilor cu tarile vecine.
? Fara interventia de noi surse de gaze naturale, inclusiv gaze de sist, dependenta de importuri ar putea deveni in curand o povara. Experienta celor doua crize de iarna din cauza inchiderii sau reducerii importurilor de gaz este relevanta din acest punct de vedere.
? Fara sursele de gaze economice asigurate, Romania nu este in masura sa isi indeplineasca angajamentele care rezulta din aplicarea pachetului energie / schimbari climatice.
? De asemenea, atingerea obiectivului utilizarii surselor regenerabile de 24% pana in anul 2020 depinde de solutionarea problemei privind functionarea echilibrata a sistemului national de electricitate, unde gazele naturale joaca un rol esential in solutia acestei probleme.
? In esenta, dezvoltarea actiunilor de recuperare a gazelor neconventionale - in conformitate cu toate cerintele de mediu - poate genera avantaje critice la nivel de tara si de regiune.“
Raportul prezinta rezultatele de baza ale analizei de impact, punand accentul pe cresterea puternica a productiei de gaz nou, crearea unor importante disponibilitati pentru export si, implicit, pe diminuarea importurilor, pe posibilitatile de reducere a pretului mediu al gazului si pe crearea de locuri de munca directe si indirecte, al caror numar total depaseste 18.000. Totodata, se anticipeaza venitul total la buget (Fig. 2).

Deschidere spre solutii pe baza fundamentarii stiintifice
In concluziile si recomandarile Raportului, se acorda o importanta deosebita potentialului geologic al Romaniei in domeniul analizat. Astfel, se precizeaza:
? In Romania, formatiuni argiloase cu potential gazeifer (gaze de sist), de tipul gas shales sunt localizate in unitati de orogen, in structuri cutate (care afloreaza la suprafata, dar care se extind si in zonele adanci din Carpatii Orientali), precum si in unitati de platforma (din foreland-ul carpatic), la adancimi ce depasesc 2500 - 3000 metri (Platforma Moesica - Campia Romana cu extinderea sa in Dobrogea de Sud, Platforma Scitica (Depresiunea Barladului), sudul Platformei Moldovenesti). De asemenea, sunt indeplinite conditii potentiale de existenta, in Depresiunea Getica, Depresiunea Panonica si Bazinul Transilvaniei.
? Rezultatele analizelor indica un potential ridicat pentru formatiunile siluriene din Platforma Moesica, Platforma Scitica si Platforma Moldoveneasca. In Carpatii Orientali si Depresiunea Getica, formatiunile oligocene au un potential mediu. Pentru formatiunile permiene si jurasice din Carpatii Meridionali (Zona Resita - Moldova Noua), pentru formatiunile carbonifere si jurasice din Platorma Moesica si pentru cele cretacice si Miocene din Bazinul Transilvaniei, potentialul este slab. In Depresiunea Panonica si Platforma continentala a Marii Negre informatiile avute la dispozitie nu permit o astfel de evaluare.
? Varsta formatiunilor de interes acopera un interval de timp de la Paleozoic inferior (Silurian - 425 milioane ani) la Neozoic (Paleogen - 30 milioane ani). Cele paleozoice, foarte vechi, insumeaza parametri cu valori optime, apropiate de standardele internationale.
? Grosimea formatiunilor este variabila (100 - 2000 m), iar valorile ei sunt influentate de cadrul tectonic, paleorelieful bazinului in timpul acumularii acestora si de frecventa forajelor care au interceptat aceste formatiuni. Pentru faza de exploatare trebuie avute in vedere formatiuni cu grosimi mai mari de 50 m, in conditiile unei omogenitati litologice.
? Se considera formatiuni cu un bun potential acelea in care valorile Carbonului Organic Total (TOC) sunt mai mari de 2 - 4%, ale reflectantei vitrinitului-Ro:1,5%, cu un kerogen de tip II-III si au avut o temperatura de maturare mai mare de 430 oC. Astfel de formatiuni pot fi explorate.
In ceea ce priveste o alta tema foarte controversata, cea referitoare la utilaje si tehnologii specifice, se mentioneaza o serie de aspecte de stricta specialitate, pe baza carora se formuleaza urmatoarea concluzie: „Afirmam cu toata convingerea si certitudinea ca in Romania avem conditii optime pentru forarea sondelor orizontale in vederea exploatarii gazelor de sist, respectiv instalatii si scule de foraj moderne si performante, utilaje pentru efectuat fracturarea hidraulica, proiectanti si operatori foarte bine calificati si cu bogata experienta in industria de petrol si gaze, legi si norme complete si in acord cu standardele europene si mondiale privind protectia mediului si a comunitatilor de populatie din zonele respective s.a.“.

Raspunsuri concrete la teme concrete
Intrucat controversele se concentreaza - asa cum am mai subliniat - pe tematica protectiei mediului, Raportul prezinta o importanta deosebita prin concluziile pe care le formuleaza referitoare la impactul extractiei gazelor neconventionale asupra apei, aerului, solului si subsolului, biodiversitatii, patrimoniului si mediului social economic, cu mentionarea masurilor de reducere, pana la generarea unui impact nesemnificativ (minim, reversibil sau temporar).
Apa. Alimentarea cu apa se face fie din sursele de apa de suprafata, fie din cele subterane sau in functie de necesarul tehnologic de apa. Diminuarea impactului potential indus asupra apei de desfasurarea activitatilor din extractia gazelor de sist se realizeaza printr-o serie de masuri de protectie, specifice fiecarei etape a proiectului. Respectarea proiectului tehnic, aplicarea tehnologiilor moderne de fracturare hidraulica si a masurilor de protectie stabilite vor face ca impactul extractiei gazelor de sist asupra factorului de mediu apa (de suprafata si subterana) sa fie redus. In acelasi timp, nu vor exista evacuari de ape uzate in mediu, iar managementul propus pentru apele uzate va asigura eliminarea surselor potentiale de poluare a apelor.
Aerul. Masurile care se impun pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer, pentru fiecare etapa de lucru in parte, se refera, in principal, la aplicarea celor mai bune practici la foraj si la fisurare hidraulica astfel incat la traversarea zonelor sensibile din subteran sa se evite poluarea cu gaz metan. Prin reducerea volumului de lucrari si stabilirea unui grafic de executie si corelarea graficelor de lucru ale utilajelor din amplasamentele lucrarii cu cele ale bazelor de productie, nu sunt de asteptat depasiri ale valorilor maxime admise. Impactul potential generat se apreciaza ca va fi redus.
Solul si subsolul. Seismicitatea. Impactul asupra solului si subsolului se poate manifesta, in special in faza de dezvoltare, prin potentialul de poluare al activitatilor de forare, de transport al fluidelor prin conducte sau cisterne, prin gestionarea deseurilor lichide si solide rezultate si prin traficul greu al utilajelor. Impactul poate fi prevenit sau redus la minim prin optimizarea si controlul permanent al acestor activitati. Riscul seismic determinat de exploatarea gazelor neconventionale este foarte redus. In plus, riscul poate fi minimizat prin studierea si planificarea adecvata in avans a operatiunilor, monitorizarea seismica si stabilirea anticipata a masurilor necesare eliminarii riscului in cazul producerii unor seisme.
Zgomotul si vibratiile. Zgomotele si vibratiile ca emisii normale ale activitatilor de foraj au, in general, un caracter temporar, efectele lor sunt pe termen scurt si pentru prevenirea impactului negativ asupra lucrarilor si a mediului se pot lua masuri eficiente de protectie. Amplasarea sondelor in zone nepopulate, la distanta de receptorii protejati, justifica aprecierea ca zgomotul si vibratiile nu sunt o sursa potential semnificativa de poluare.
Biodiversitatea. Impactul generat de activitatile implicate in extractia gazelor de sist asupra componentei biotice va fi unul redus ca importanta. Astfel, agricultura dintr-un perimetru redus ca intindere este inlocuita de o activitate industriala temporara, nefiind necesare masuri suplimentare fata de cele propuse pentru protectia apei, solului si aerului.
Mediul social si economic. Lucrarile de amenajare a platformei de lucru si drumului de acces, cu infrastructura aferenta, vor influenta in sens pozitiv viata comunitatii din zona, dar pot introduce in acelasi timp si potentiali factori de disconfort pentru populatie. Lucrarile propuse a fi desfasurate, dublate de o serie de masuri de protectie, vor avea un impact preponderent pozitiv asupra populatiei din zona, determinand o imbunatatire a situatiei socio-economice locale si zonale, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.
Conditiile culturale, etnice si patrimoniale. Impactul potential prognozat se va manifesta strict in zona de desfasurare a lucrarilor, pe perioade scurte de timp. Impactul potential este reversibil, astfel incat va fi eliminat complet la finalizarea lucrarilor. Evitarea unor eventuale incongruente de ordin material se face prin intocmirea proiectelor astfel incat sa nu fie afectat patrimoniul cultural national si local, pe baza unui studiu de fezabilitate care sa includa monumentele si siturile de patrimoniu din aria ce va fi afectata de investitia vizata.

In prim plan, criteriile eficientei economice
In scenariul luat in considerare, au fost formulate concluzii importante cu privire la impactul productiei de gaze noi referitoare la:
(i) Import si evolutia exportului - cresterea productiei de gaze neconventionale fiind mai mare decat evolutia preconizata a consumului intern (data de evolutia PIB) poate conduce, la inceputul deceniului urmator, la posibilitatea exportului de gaze din Romania. Evident, exista si alte alternative pentru a gestiona excesul de gaze, cum ar fi de a umple depozitele subterane pentru utilizare ulterioara.
(ii) Impactul asupra PIB la preturile de import curente de gaze - impactul asupra PIB este semnificativ (aproximativ 1,5%). Avand in vedere ca productia de gaz nou se substituie importurilor in economia romaneasca, impactul asupra PIB este in continua scadere si se poate chiar inversa odata exportul inceput, la valori in intervalul de la 0,5% din PIB. Trebuie remarcat ca aceasta situatie scade puternic vulnerabilitatea economiei, dar, pe de alta parte, aceasta va necesita o crestere a retelei de gaze cu o nevoie de mai multe investitii cerute de export si / sau de cresterea capacitatii de stocare a gazelor.
(iii) Un alt rezultat important este reducerea semnificativa a pretului gazului in piata din cauza cantitatilor mari ale productiei de gaze noi, care elimina importurile de gaze scumpe. Reducerea pretului la gaze imediat este de aproximativ 12%, in timp ce reducerea globala pentru perioada de timp data este de asteptat sa fie de aproximativ 33%. De fapt, pana in 2019, pretul va creste, deoarece importurile vor compensa reducerea productiei interne de gaze clasice si apoi productia de gaz nou va incepe scaderea preturilor.
(iv) Impactul asupra locurilor de munca la nivel national se masoara prin intrarile fiscale la bugetul de stat (rezultat din impozitare de locuri de munca), care ajung la valori substantiale (de zeci de milioane de dolari SUA). Prin comparatie impozitul pe profit este mai mic - un rezultat care subliniaza importanta crearii de locuri de munca in productia de gaze noi. Numarul de locuri de munca indirecte pentru fiecare loc de munca direct a fost luat, in mod putin conservator, a fi la un nivel mai scazut, de 3. Chiar si asa, impactul asupra bugetului este substantial si in judetele in care locurile de munca directe sunt create, este de asteptat sa asistam la cresterea activitatii economice locale dupa ce productia de gaz nou este inceputa. Locurile de munca directe sunt considerate la 2000 dolari / loc de munca / luna, in timp ce pentru cele indirecte la 1500 dolari / loc de munca / luna si impozitele la 50%, ceea ce permite sa estimam totalul veniturilor bugetare la 176,2 milioane dolari / an. Nu s-au evaluat efectele asupra dezvoltarii comunitare la nivelul de educatie, dezvoltarea culturala sau companii fondatoare, care necesita un studiu mai extins.

„Materie prima“ pentru factorii decidenti
In baza analizei multidisciplinare a unor aspecte geologice, tehnice, economice, de protectie a mediului si de legislatie, cu impact semnificativ asupra explorarii si exploatarii gazelor naturale neconventionale, autorii studiului fac o serie de recomandari, din care retinem:
? Desfasurarea unor cercetari sistematice in vederea determinarii resurselor existente, atat prin programe de cercetare stiintifica fundamentala, finantate de bugetul de stat, cat si prin concesionarea perimetrelor respective unor companii capabile sa suporte costurile ridicate ale explorarii geologice si geofizice si prin foraje de mare adancime (3000 - 4000 m); formatiunile vechi, paleozoice si in special siluriene, din spatiul forelandului carpatic, pot fi de un maxim interes;
? Introducerea si impunerea utilizarii celor mai noi tehnologii si reguli de buna practica in forajul si exploatarea gazelor neconventionale, caracterizate printr-un grad ridicat de performanta, siguranta si riscuri insignifiante de a produce daune populatiei si mediului;
? Trebuie valorificate si in Romania (nu numai in strainatate) pregatirea si experienta specialistilor implicati in activitatile de foraj, cat si a celor implicati in problemele ce tin de protectia mediului in explorarea si exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica in conditii de securitate tehnica si ecologica;
? Monitorizarea calitatii factorilor de mediu. Elaborarea si aplicarea unui plan de monitorizare a calitatii factorilor de mediu, cu identificarea efectelor pe care le au lucrarile de reabilitare asupra mediului in perioada de constructie, precum si dupa finalizarea lucrarilor. Planul va contine punctele care vor fi monitorizate, parametrii monitorizati, frecventa de monitorizare. Sunt necesare consultari interactive si permanente cu autoritatile pentru a se finaliza si concretiza masurile ce se vor implementa si aplica (de exemplu, oprirea lucrarilor, masuri de diminuare a efectelor etc.) pentru fiecare tip de impact;
? Elaborarea impactului economic pentru scenarii diferite de dezvoltare a domeniului gazelor neconventionale, pentru a oferi decidentilor politici posibilitatea alegerii strategiei optime de valorificare a resurselor tarii;
? Introducerea unor noi reglementari tehnice referitoare la amplasamentul si constructia sondelor, monitorizarea si controlul operatiunilor petroliere, concomitent cu intarirea capacitatii operationale de reglementare, monitorizare si control a autoritatilor competente din domeniu.
In opinia autorilor studiului, elaborarea unei strategii nationale de valorificare a resurselor naturale pe termen mediu (2013 - 2020) si lung (2013 - 2050) trebuie sa ia in considerare urmatoarele elemente:
? Romania are o pozitie geografica favorabila;
? Romania dispune de resurse energetice de o mare diversitate;
? Resursele minerale au o repartitie armonioasa, echilibrata in raport cu marile centre urbane, industriale sau in raport cu infrastructura;
? Romania are o traditie indelungata, de peste 150 de ani, in domeniul petrolier, care poate fi utilizata in valorificarea resurselor neconventionale;
? Descoperirea timpurie face ca majoritatea zacamintelor de titei si gaze naturale sa fie in stadiu avansat de exploatare, cu productia in declin, dar exista premise de dezvoltare in adancime si in extindere a acumularilor cunoscute;
? Se contureaza existenta unor resurse neconventionale, cu posibiliate de utilizare intr-un viitor apropiat, in conditiile unor investitii adecvate in cercetare fundamentala si in explorare;
? Accesarea ajutoarelor de restructurare pentru modernizarea si retehnologizarea operatiunilor de exploatare (prin Proiecte UE);
? Dezvoltarea bazei nationale de resurse minerale prin programe anuale de cercetare geologica; finalizarea unei banci centralizate de date privind resursele minerale, clasice si neconventionale. Agentia Nationala pentru Resurse Minerale are in lucru acest proiect;
? Asigurarea stabilitatii conditiilor contractuale si acordarea unor facilitati fiscale adecvate, in baza unor analize elaborate ale raportului costuri de productie/pretul titeiului si gazelor naturale, in vederea valorificarii maximale a rezervelor tarii;
? Utilizarea unor rezerve de titei si gaze naturale pe plan local prin reactivarea exploatarii unor zacaminte a caror exploatare a incetat, element ce poate sa contribuie la dezvoltare regionala si la formarea personalului necesar acestor activitati.
Ca o concluzie finala, autorii Raportului CENTGAS considera ca precizarea potentialului Romaniei de gaze din zacaminte neconventionale, apreciat ca semnificativ, si trecerea la explorarea sistematica si exploatarea acestora, este o oportunitate si o necesitate a momentului in conditiile aplicarii unor tehnologii moderne si adopatarii unui cadru de reglementare adecvat, care sa reduca riscurile potentiale la valori acceptabile.