Intre necesar si posibil
Data: 1 - 15 ianuarie 2015
La acest inceput de an, asistam la un proces interesant de convergenta a punctelor de vedere ale specialistilor, dar si ale politicienilor privind perspectivele economico-sociale din 2015. In consecinta, tintele sunt asumate in mod explicit, iar acest fapt este argumentat prin realismul unor prevederi ale programelor aferente, dar mai ales ale bugetului aprobat de Parlament cu o larga majoritate la sfarsitul anului trecut.
Sa recapitulam cateva dintre obiectivele principale. La nivel macroeconomic, se preconizeaza: o crestere a produsului intern brut ceva mai mare de 2%; inflatia se va plasa aproximativ tot la doua procente; cursul de schimb, chiar daca in prezent indica o deteriorare a pozitiei leului, va avea, dupa toate probabilitatile, o evolutie relativ stabila, osciland in jurul a 4,4 lei/euro; deficitul bugetar urmeaza sa fie mai mic de 2% din PIB; exporturile vor continua sa creasca, situandu-se, ca si in 2014, in jurul a 10 procente.
La nivel individual, indicatorii macroeconomici sunt perceputi in majoritatea cazurilor drept simple abstractiuni. Din acest motiv, atentia se indreapta indeosebi spre piata muncii. Ce se prevede in aceasta sfera? Salariile vor creste, in medie, cu 5%; se anticipeaza cresterea numarului locurilor de munca cu cel putin 100 000; somajul va continua sa reprezinte 6% din totalul populatiei active, insa va fi mult mai mare in randurile tinerilor, mai ales ca efect al rezultatelor deosebit de ingrijoratoare de la bacalaureat.
Cum se vede, tintele mentionate sunt generatoare daca nu de optimism, macar de un plus in materie de incredere in capacitatea economiei de a progresa. De altfel, sondajele de opinie organizate sistematic in segmente reprezentative ale mediului de afaceri arata ca si perceptia intreprinzatorilor este consonanta cu prognozele oficiale pe baza carora s-a intocmit si bugetul. Lucrurile, insa, nu sunt atat de simple precum par, deoarece exista numeroase vulnerabilitati determinate simultan de evolutiile externe si de structura interna a economiei. Este suficient sa ne gandim la tintele de venituri si cheltuieli bugetare pentru a ne da seama ca posibilul nu se ridica, in cazul majoritatii indicatorilor, la nivelul necesarului. O crestere economica de doua procente este departe de a crea si mentine certitudini privind posibilitatea aplicarii unor masuri cum sunt majorarile de indemnizatii sociale, cresterile salariilor bugetarilor, mai ales ale personalului din invatamant, ale celui de specialitate din domeniul sanatatii si ale asistentilor sociali. In plus, in cursul anului urmeaza sa se efectueze plata titlurilor executorii stabilite in Justitie pentru personalul bugetar afectat de reducerile din 2012 (nu mai putin de 2,6 miliarde lei), dar mai ales a ratelor scadente pentru unele imprumuturi contractate in special in anii de criza, respectiv peste 5 miliarde lei. Situatia se complica in conditiile in care urmeaza sa se aplice, in continuare, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, sa se micsoreze impozitul pentru constructii speciale de la 1,5% la 1%, sa se mentina scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, toate cu un impact bugetar de peste 4,2 miliarde lei.
Solutia de fond consta in imbunatatirea colectarii veniturilor pe cele doua cai principale dezirabile: o crestere economica sanatoasa si combaterea efectiva, reala a evaziunii fiscale. Ambele presupun micsorarea distantei dintre necesar si posibil, iar acest proces nu este exclusiv de esenta economica. El vizeaza intr-o masura crescanda sfera mentalitatilor, ceea ce implica in cel mai inalt grad respectarea principiilor etice in centrul carora se afla nu numai cinstea, onestitatea, ci si responsabilitatea dublata de solidaritate. Este, de fapt, principalul test pe care noi, cu totii, trebuie negresit sa-l trecem in anul 2015.