Creativitatea - vector al performantelor viitorilor specialisti

Conferinţa Naţională Tehnică, Inovaţie şi Creativitate în Contextul Protecţiei Mediului, organizată la Colegiul Naţional Ştefan Odobleja din Craiova la 15 decembrie 2016, a constituit cadrul oportun de dezbatere a problematicii de mediu din perspectiva creativităţii şi inovaţiei. Partenerii de discuţii, reprezentanţi ai Casei Corpului Didactic Dolj, Facultăţii de Inginerie Electrică Craiova, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului Dolj, Asociaţiei Generale a Inginerilor din România - Sucursala Dolj şi cadre didactice participante au abordat tematica propusă din unghiuri diferite, încercând să sublinieze faptul că ideile creatoare sunt seminţe ale inovaţiei şi, de aceea, elevii trebuie să înveţe să gândească în mod creativ.

Dezbaterea acestei tematici la Colegiul Naţional Ştefan Odobleja din Craiova are conotaţii istorice, putând fi considerată un arc peste timp al preocupărilor româneşti de explicare şi aplicare a principiilor actului creativ în practica formării personalităţii. Literatura de specialitate (L. Cantemir s.a. - Inventica Practică, Ed. AGEPI) subliniază că prima încercare de elucidare a procesului creativ, în ordine cronologică, autohtonă, îi aparţine lui Ştefan Odobleja, care arată că „dacă asemănarea produce apropiere, aceasta, la rândul ei, provoacă asemănarea" şi, de aici, autorul apreciază componenta tehnologică şi metodică a activităţii creative ca fiind necesitatea însuşirii „principiilor generale ale artei de a crea" până la obişnuinţă, „până la a face din ele a doua noastră natură".

În viziunea zilelor noastre, pornind de la influenţa pe care valorile personale ar putea să o aibă asupra creativităţii tinerilor, viitori angajaţi, s-a încercat conturarea unui model conceptual care încorporează variabilele referitoare la felul în care procesul educativ poate cultiva gândirea creativă a elevilor şi studenţilor. În practica formării profesionale, contextul actual ne dinamizează mediul, ne impune noi determinări şi ne provoacă la o regândire a sistemelor şi structurilor economice şi sociale. Forţa eforturilor de adaptare a societăţii la ziua de mâine constă în cunoaştere. De aceea, în dezvoltarea profesională a tânărului educat, creativitatea presupune dezvoltarea de idei despre produse, practici, servicii sau proceduri care sunt noi, unice şi au potenţial pentru valoarea directă sau indirectă a organizaţiei din care face parte. Din perspectiva protecţiei mediului se poate impune constrângerea de gândire creatoare, prietenoasă cu mediul, bazată pe obţinerea de soluţii care să diminueze impactul negativ asupra mediului. Prin urmare, putem emite ipoteza conform căreia creativitatea se poate modela printr-un vector al dezvoltării profesionale. În inginerie, când vorbim despre vector, avem în minte direcţia, modulul şi sensul acestuia, iar vizual îl reprezentăm printr-o săgeată, ceea ce arată că nu este doar o valoare scalară definită la un moment dat, ci are o orientare bine definită de o direcţie.

În concluzie, în contextul protecţiei mediului, creativitatea este un vector al dezvoltării profesionale a cărui orientare este ameliorarea impactului activităţii antropice, iar plus valoarea este educaţia individului pentru mediu.