Jurnal de bord Luciditatea viziunii si eficienta actiunii

Acum, la început de an, apare cât se poate de firesc ca preocupările comunităţii noastre inginereşti să se concentreze asupra perspectivelor economico-sociale din noul ciclu parlamentar şi guvernamental, respectiv asupra contextului în care urmează să se desfăşoare activităţile profesionale, ştiinţifico-tehnice, educative, atât la nivel personal, cât şi la dimensiunile colectivităţilor din care facem parte, până la scară naţională. De altfel, în această perioadă post-criză, obiectivele pe care fiecare dintre noi şi le propune sunt şi vor fi tot mai puternic influenţate de mersul întregii economii, influenţat, la rândul lui, de conjuncturile externe regionale, continentale şi mondiale.

Toate acestea confirmă şi reconfirmă necesitatea luării în considerare, cu maximă seriozitate, a ceea ce reprezintă şi va reprezenta mediul în care acţionăm, la amploarea şi intensitatea proceselor de integrare şi globalizare cu specificitatea lor actuală şi din viitorul previzibil.

Evident, o importanţă deosebită au premisele create în anul precedent, mai ales creşterea economică notabilă care ne situează, din acest punct de vedere, pe primul loc în Uniunea Europeană. De aici s-a pornit şi pentru fixarea, ca obiectiv naţional, în 2017 şi până în 2020, a unui ritm anual de creştere a PIB de 5,5 procente. Este o ţintă deosebit de ambiţioasă, dacă avem în vedere câteva elemente. „Motorul" l-a constituit consumul, care nu va mai fi într-o asemenea mare expansiune deoarece s-au epuizat multe elemente stimulative, între care reducerea TVA la 20%. Noua diminuare, de un procent, nu va avea o influenţă semnificativă. E drept, s-au anulat 102 taxe şi s-au majorat veniturile pentru anumite categorii de salariaţi bugetari şi pentru mai multe segmente ale pensionarilor. La rândul lor, plusurile anticipate nu le vor egala, cel puţin în 2017, pe cele din anii precedenţi. În acelaşi timp, ritmul relativ lent al procesului investiţional, bazat pe resurse bugetare şi pe accesarea fondurilor europene, nu anticipează sporuri importante, în special în ceea ce priveşte producţia industrială.

Luarea în considerare a acestor factori şi a altora de natură bugetar-fiscală este obligatorie în orice demers prospectiv, fie şi numai pe termen scurt. Totodată, alte procese şi fenomene aduc în prim-plan posibilităţi încă insuficient folosite, îndeosebi cele care vizează valorificarea potenţialului existent în domeniile tehnologiilor de vârf (Imaginea din articol), infrastructurii rutiere şi feroviare, adică domenii în care sunt identificate şansele cele mai mari de a se obţine valoare adăugată la nivelul obiectivului de creştere a PIB în intervalul 2017 - 2020. Nu este cazul să se subaprecieze nici posibilităţile de lărgire a ariei serviciilor, inclusiv în educaţie, sănătate, industrii creative, urbanism. Unele facilităţi fiscale legate de creşterea numărului locurilor de muncă şi de încurajarea iniţiativelor inovative reprezintă alte premise favorabile nu numai pentru obţinerea unui volum mai mare de valoare adăugată, ci de substanţiale îmbunătăţiri de ordin calitativ, de productivitate; pe scurt, de eficienţă economică şi socială.

Dacă însumăm faptele şi datele menţionate în conexiunile lor obiective, nu va fi dificil de constatat că punerea în valoare a premiselor evocate este posibilă numai în condiţii de stabilitate politică şi financiară. Orice derapaj va avea, cu siguranţă, efecte negative, începând cu entităţile de bază, ceea ce va afecta, practic, fiecare cetăţean.

Dacă în privinţa factorilor externi forurile decizionale naţionale au o capacitate limitată de acţiune, în materie de politici publice interne rolul lor este considerabil. Aşadar, transformarea posibilităţii în realitate constituie, cu adevărat, obiectivul căruia merită să-i consacrăm, cu toţii, energiile, resursele de inteligenţă creativă.