Importante momente aniversare tehnico-economice in 2018 (I)

În acest an se vor marca numeroase momente de seamă, care reflectă evoluţia ştiinţei şi tehnicii din România. Ca şi în anii anteriori, vom trece în revistă, în mai multe numere ale Universului ingineresc, o serie de aniversări „rotunde", care au constituit repere ale progresului economic şi social în ţara noastră şi nu numai. Astfel, în 2018 se împlinesc:

200 de ani de la:

■ Deschiderea, în incinta mănăstirii Sf. Sava din Bucureşti, a Şcolii academiceşti pentru ştiinţele folozoficeşti şi matematiceşti, sub conducerea lui Gheorghe Lazăr (1779 - 1823), prima şcoală tehnică pentru ingineri hotarnici în limba română din Ţara Românească, unde Gh. Lazăr a predat aritmetica, geografia istorică, apoi geometria teoretică şi practică. Şcoala a răspuns cerinţelor epocii legate de dezvoltarea forţelor de producţie, de progresul social, contribuind în mod remarcabil la formarea intelectualităţii româneşti;

■ Efectuarea, la Bucureşti, din dispoziţia domnitorului Ioan Gheorghe Caragea, a primelor experienţe de navigaţie aeriană. Pe Dealul Spirii a fost înălţat, în prezenţa domnitorului şi a fiicei sale, domniţa Ralu, un balon cu aer, având 8 metri diametru, pentru încălzirea căruia s-a folosit spirt aprins;

■ Instalarea, la Iaşi, a primei manufacturi de uleiuri vegetale.

185 de ani de la:

■ Înfiinţarea, în Ţara Românească, potrivit unui regulament şcolar, a unor cursuri speciale de matematici superioare, geodezie, mecanică, arhitectură, agricultură practică, inclusiv cunoştinţe veterinare şi de silvicultură. Petrache Poenaru, unul dintre animatorii acestor cursuri, le înzestrează cu manuale şi aparatură şi creează, totodată, două clase cu profil ingineresc. Cursurile au fost întrerupte în 1848 şi reluate la 17 octombrie 1850, când, printr-o hotărâre domnească, a fost înfiinţată o facultate tehnică pentru formarea de specialişti topografi, ingineri de poduri şi arhitecţi;

■ Întreprinderea, de către „Departamentul Dinlăuntru" al Ţării Româneşti, a unor cercetări privind navigabilitatea apelor ţării pentru înlesnirea transportului lemnelor, cărbunilor etc.

170 de ani de la:

■ Apariţia, la Bucureşti, a lucrării lui Ion Ghica (1817 - 1897) Măsurile şi greutăţile româneşti şi moldoveneşti în comparaţie cu ale celorlalte neamuri, prima încercare de a da echivalentele măsurilor medievale româneşti în sistemul metric;

■ Înfiinţarea, la Pădurea Neagră (judeţul Bihor), a primei mari fabrici de sticlă din ţara noastră;

■ Punerea în circulaţie, de către Franz Kerner, din Braşov, a unei curse de diligenţă rapidă, „cea dintâi grabnică trăsură care vreodată a trecut peste Munţii Carpaţilor, legând oraşele Braşov şi Bucureşti pe Valea Prahovei".

165 de ani de la:

■ Inaugurarea, în ţara noastră, a primei linii de telegraf electric, care stabilea legătura între oraşele Sibiu şi Timişoara cu Viena. În acelaşi an (1853), la 13 februarie, s-a dat în funcţiune şi prima linie de telegraf din Moldova, care lega oraşul Iaşi cu Bucovina şi, mai departe, cu Viena. Răspunsul primei telegrame transmise a sosit în 18 minute.