INS: „Romania, un secol de istorie: date statistice“
Data: 1-185 ianuarie 2019 2019
În toate mediile socio-profesionale din ţara noastră, Centenarul Marii Uniri a fost un prilej cum nu se poate mai potrivit de a se contura evoluţia României în ultimul secol, din cele mai diverse unghiuri de vedere şi analiză. Atât prin lucrările publicate în Editura AGIR, cât şi la numeroasele manifestări ale întregii comunităţi inginereşti din ţara noastră, au fost evocate etapele care au marcat, de-a lungul ultimilor 100 de ani, dezvoltarea României, în special în sfera creaţiei materiale, tehnico-ştiinţifice. Fie că studiile s-au referit la anumite ramuri ale economiei, în special ale industriei, sub impactul activităţilor inginereşti, fie că au abordat aspecte de ordin general, termenii de referinţă au fost cei de ordin statistic, întrucât numai astfel poate fi redată corect dinamica progreselor din ultimul secol. Din păcate, în absenţa unei lucrări oficiale, cu date statistice verificate ştiinţific, nu a fost posibil ca unele analize să fie duse până la capăt.
Acum, la începutul anului 2019, dispunem de o lucrare valoroasă elaborată de Institutul Naţional de Statistică (INS), lucrare intiturată România, un secol de istorie: date statistice. Din acest moment, orice evaluare a drumului parcurs de la Marea Unire are un suport de neînlocuit în cifrele şi datele din această lucrare. Nu este vorba numai despre trecut, ci şi despre cele mai diverse puncte de pornire spre viitor, cunoscut fiind faptul că fără extrapolări nu este cu putinţă să se anticipeze evoluţiile nici pe termen scurt şi nici pe termen mediu şi lung, pe baza principalelor tendinţe reale din economia românească.
Întrucât temele reindustrializării se află la ordinea zilei în preocupările AGIR şi ASTR, merită toată atenţia datele din lucrare referitoare la volumul absolut al producţiei din principalele sectoare ale acesteia. Dacă vom compara nivelurile de vârf, cele mai multe înregistrate în anii 1980 ai secolului trecut, vom constata că au avut loc numeroase schimbări radicale, unele dramatice. Bunăoară, de la o producţie de oţel de 14,4 milioane tone în 1989, s-a ajuns, în 2017, la numai 3,5 milioane tone. O scădere puternică s-a înregistrat, în acelaşi interval, la producţia de cărbune (de la 66,4 milioane tone la 23,2 milioane tone), la cea de energie electrică (de la 75,8 miliarde kWh la 63,4 miliarde kWh), la benzină (de la 6 milioane tone la 3,8 milioane tone).
Bineînţeles, s-au înregistrat şi creşteri, cele mai impresionante consemnându-se în industria prelucrătoare, în special în sectorul auto, dar articolul de faţă nu şi-a propus să prezinte date numeroase, ci doar să semnaleze o sursă de neînlocuit pentru analizele referitoare la evoluţia economiei româneşti.
Declinul din ultimele trei decenii în ramuri industriale importante are, desigur, cauze multiple, însă unele evaluări lipsite de date certe, verificate, nu au avut, până acum, suficientă consistenţă. În prezent, au devenit posibile, prin lucrarea editată de INS, cercetări ştiinţifice aprofundate privind profilul complex al economiei româneşti, ceea ce reprezintă şi o premisă de primă importanţă pentru elaborarea de politici publice realiste, cu şanse mai mari de a se realiza, cu efecte benefice pentru noi toţi.