Zece prioritati nationale pentru 2020
Data: 1-15 ianuarie 2020
La acest început de an, autorităţile publice, asociaţiile profesionale, băncile, exponenţii mediului de afaceri, agenţiile internaţionale de rating au publicat propriile estimări referitoare la perspectivele economico-sociale ale României pentru 2020. Examinarea prognozelor scoate în evidenţă convergenţa estimărilor pentru cel puţin 10 domenii principale. Le sintetizăm pentru o corectă informare a cititorilor privind direcţiile de acţiune cele mai favorabile pentru cetăţenii ţării de astăzi şi de mâine.
1. INFRASTRUCTURA. Sunt vizate: definitivarea lucrărilor în curs pentru construcţia şi, după caz, finalizarea proiectelor privind realizarea centurilor ocolitoare ale Bucureştiului şi la încă 12 reşedinţe de judeţ; încheierea lucrărilor la autostrada Borş, la ambele puncte de frontieră între România şi Ungaria; accelerarea lucrărilor de modernizare a reţelei feroviare prin alocări în valoare de 4 miliarde de lei.
2. ENERGIA. Se au în vedere: liberalizarea pieţei de energie electrică şi gaze naturale; reluarea investiţiilor în vederea modernizării sistemului de producere, transport şi distribuţie, inclusiv pentru tranzitul spre ţările vecine; extinderea digitalizării, cu precădere, a reţelelor specifice şi trecerea la contorizarea inteligentă.
3. CONSTRUCŢIILE. Se urmăreşte creşterea ponderii acestui domeniu în PIB cu două puncte procentuale, prin finalizarea proiectelor pentru hale industriale, spaţii logistice în valoare de circa 5 miliarde de euro, precum şi a 67 000 - 70 000 de locuinţe, precum şi consolidarea poziţiilor de piaţă ale companiilor de profil cu capital românesc, adaptarea sectorului de materiale de construcţii la cerinţele şantierelor, cu accent pe retailul de bricolaj.
4. INDUSTRIA. Subramura cea mai dinamică va continua să fie construcţia de autovehicule, prin fabricarea a cel puţin 700 000 de maşini. Se va extinde reţeaua naţională de subcontractori, în special în zonele mai puţin dezvoltate şi cu mai multe resurse disponibile de forţă de muncă. Industria extractivă se va focaliza, în continuare, în perimetrele rentabile care, la rândul lor, vor fi modernizate prin promovarea tehnicii şi tehnologiilor avansate. Industria prelucrătoare (alta decât cea cu profil auto) - mai ales sectoarele producătoare de echipamente, utilaje şi instalaţii - va trece la un program mai ofensiv de investiţii în vederea creşterii ponderii produselor cu o valoare adăugată tot mai mare. Industria agroalimentară se va reprofila în ritm mai alert spre produsele deficitare (aduse în prezent din import). Se va accentua tendinţa de apropiere unităţilor de sursele de materii prime specifice, stimulându-se dezvoltarea mai accelerată a sectorului zootehnic în parteneriat cu asociaţiile şi societăţile comerciale de profil.
5. IT&C. Cea mai rapidă dezvoltare o va cunoaşte, în continuare, ecosistemul de start-up-uri din domeniu. Se vor introduce noi măsuri de îmbunătăţire a activităţii instituţiilor de reglementare în scopul simplificării procedurilor de avizare şi control, cu accent pe facilitarea accesului la noile tehnologii. Se vor extinde zonele din business care utilizează roboţi şi automatizări performante. Se va trece la faza licitaţiilor pentru reţele 5G, caracterizate prin deplină transparenţă. Consolidarea pieţei de profil va determina creşterea consumului de servicii de internet şi va influenţa pozitiv preţurile, stimulând concurenţa.
6. SECTORUL IMM-URILOR. În condiţiile în care circa 90% dintre microîntreprinderi şi dintre întreprinderile mici sunt insuficient capitalizate, se va trece, pe scară tot mai largă, la reorganizări şi reprofilări, astfel încât, pe baza unor decizii strategice, să se adapteze rapid la cerinţele pieţei mai ales prin furnizarea de bunuri şi servicii cu un nivel competitiv al raportului calitate/preţ.
7. FINANŢE-CREDIT. Toate sectoarele vieţii economico-sociale vor avea nevoie de resurse financiare mai consistente, ceea ce implică, înainte de toate, îmbunătăţirea substanţială a procesului de colectare a veniturilor la bugetul public şi relansarea creditării prin intermediul sectorului bancar. Se preconizează un spor de 10 procente în expresie nominală a veniturilor bugetare şi majorarea cu cel puţin 4 - 5 procente a volumului împrumuturilor acordate mediului de business. La rândul ei, Bursa de Valori Bucureşti îşi va întări rolul de sursă de finanţare a economiei reale.
8. TRANSPORTURILE. Se estimează că parcul auto destinat transporturilor de mărfuri şi călători va creşte cu circa 8 procente, iar volumul de activitate calculat pe bază de tone/km şi număr de călători/km va fi mai mare cu 10%. Pe calea aerului vor fi transportate circa 22 - 23 milioane de persoane. Este programată începerea lucrărilor de construcţie a aeroportului din Braşov.
9. PIAŢA MUNCII. Dezvoltarea învăţământului dual va permite diminuarea deficitului de forţă de muncă în sectoarele-cheie ale industriei, astfel încât se aşteaptă creşterea angajării de persoane calificate cu cel puţin 10 000. Acoperirea cu personal a altor segmente ale activităţilor economice se va asigura prin creşterea gradului de ocupare în condiţiile alocării a peste 40 miliarde lei pentru investiţii publice. Va continua recrutarea de cetăţeni străini pentru a lucra în România. Rata şomajului se va reduce la sub 3,5% din forţa de muncă activă.
10. EXPORT-IMPORT. Prognozele indică un volum de export în valoare de 73 miliarde euro, în creştere cu 5% faţă de 2019, iar la importuri suma va depăşi 90 miliarde euro, respectiv un spor de 6 procente faţă de anul precedent. În acest sector se anticipează o agravare a deficitului de cont curent al balanţei de plăţi, ceea ce va determina şi o majorare a datoriei externe, atât a celei publice, cât mai ales a celei private.