2021 este Anul European al Cailor Ferate
Data: 1-15 ianuarie 2021
După cum este cunoscut, Comisia Europeană, din dorința de a sprijini realizarea obiectivelor Pactului ecologic european, a stabilit ca 2021 să fie Anul european al căilor ferate. În sfârșit, se acordă „oficial" Cezarului ce este al Cezarului. Transportul feroviar, ca unul dintre cele mai durabile și mai sigure moduri de transport, va căpăta o mai mare importanță în viitorul sistem/concept de mobilitate european. El este, de fapt, și singurul sistem de transport care și-a diminuat emisiile de gaze cu efect de seră - GES (CO2), începând din anul 1990.
Ca feroviar, nu pot decât să salut această acțiune menită să revitalizeze sistemul feroviar din țara noastră, cu speranța că și autoritățile în drept se vor alinia acestui proces, cu efecte pozitive semnificative, mai ales că la noi sistemul feroviar a fost neglijat într-un mod dramatic.
În ultimii 30 de ani, interesele operatorilor rutieri, de călători și mărfuri, în care erau implicați mulți politicieni, au fost mai bine promovate.
Graficul nr. 1 este edificator. El reprezintă numărul de kilometri de cale ferată construiți/modernizați, în ultimul secol.
Este evidentă prăbușirea dramatică de după 1990, în ciuda numeroaselor avertismente primite de la ONG-uri din țară sau autorități europene.
Dacă analizăm situația liniilor electrificate, vom constata, așa cum rezultă din graficul nr. 2, că ponderea liniilor electrificate din țara noastră este de numai 37,4%, sub media europeană, care este 53,3%.
În ultimii 30 de ani n-am electrificat niciun kilometru de cale ferată! (Sunt excluse liniile electrificate aflate în curs de modernizare, precum coridorul TEN-T IV). Pe tot traseul feroviar electrificat Londra - Istanbul, singura „gaură neagră" este porțiunea neelectrificată Rădulești (Videle) - Giurgiu frontieră, în lungime de circa 60 km.
De curând, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat un material privind cele 30,4 miliarde de euro alocate de UE prin „Mecanismul de Redresare și Reziliență", care include și capitolul „Transport durabil". În material se menționează că ar trebui electrificați minimum 140 km de cale ferată.
Consider că numărul de kilometri propuși este mult prea mic. Iată de ce:
▪ Nu se răspunde, la nivel corespunzător, dorinței UE de promovare a mobilității durabile, mai ales că avem de recuperat faptul că, în 30 de ani, nu s-a electrificat niciun kilometru de cale ferată și ne situăm mult sub media europeană a procentajului de linii electrificate;
▪ Numai prin electrificarea liniilor putem contribui la dezvoltarea sistemului de „transport durabil", adică a unui sistem de transport sigur, prietenos cu mediul, eficient energetic, cu costuri externe reduse etc.;
▪ Sunt linii care nu mai pot aștepta alți mulți ani ca să fie modernizate/electrificate, precum: Videle - Giurgiu frontieră (67 km); București - Pitești (110 km) (c.d.); Constanța - Mangalia (45 km); Cluj - Episcopia Bihor - frontieră (160 km); Giurgiu - București Nord, via Grădiștea (80 km); Craiova - Calafat (108 km).
După linia Videle - Giurgiu, singura „gaură neagră" de pe traseul Londra - Istanbul, consider linia București - Pitești, de asemenea, ca fiind una dintre cele prioritare deoarece, pe acest traseu, se află câteva obiective industriale importante, precum: Centrul de Cercetări Dacia de la Titu, Fabrica de frigidere Arctic din Găiești, Uzina de autoturisme Dacia de la Mioveni/Golești, către care se îndreaptă zilnic zeci de autobuze cu salariații care locuiesc în București. Trenul, în prezent, nu este competitiv deoarece durata de parcurs este foarte mare.
Prin modernizarea sistemului de transport feroviar de călători ar crește atractivitatea acestuia, contribuind astfel la diminuarea traficului rutier de persoane, cu toate consecințele favorabile ce decurg din aceasta, precum: diminuarea numărului de accidente, a poluării etc. Țara noastră se află pe primul loc din Europa la numărul deceselor produse de accidentele rutiere, cu 95 de victime la milionul de locuitori față de 51, cât este media europeană.
Şi din Graficul nr. 3, prezentat de organizația Allianz pro Schiene din Germania, care arată valorile medii ale indicatorului în intervalul 2009 - 2018, rezultă că România se află pe primul loc din Europa, cu 9,69 cazuri de decese produse de accidentele rutiere, raportat la un miliard de călători km, față de 2,72 media europeană. Cu albastru sunt reprezentate cifrele aferente traficului feroviar.
Este de așteptat ca noul ministru al Transporturilor și, implicit, noul Guvern, să-și propună o strategie de dezvoltare a sistemului de transport durabil, adică a celui feroviar electric, așa cum ne solicită și Uniunea Europeană prin acțiunea „Anul 2021 - Anul European al Căilor Ferate". Aceasta nu înseamnă că trebuie neglijat transportul rutier. El trebuie păstrat și promovat în mod complementar și nu concurențial. Am demonstra, astfel, că suntem conștienți de importanța politicii europene în acest domeniu și că dorim să contribuim la îmbunătățirea calității vieții concetățenilor noștri.
Octavian Udriște
PS: Poate, nu în ultimul rând, ar trebui să fie făcută, în acest „an feroviar", și o analiză a consecințelor destructurării S.N.C.F.R., din anul 1998; de văzut care sunt structurile organizatorice ale sistemului feroviar din țări dezvoltate, precum Austria (ÖBB), Germania (DB) etc. Cu această ocazie, se va constata că majoritatea sunt organizate sub formă de grup/holding/concern. Suntem singura cale ferată destructurată din Europa. De ce și până când?