Strategia pentru tranzitia la economia circulara in Municipiul Buzau, 2020 - 2030
Data: 1-15 ianuarie 2021
● Document prezentat la Zilele Academice ale ASTR 2020; autor: ing. Constantin Toma, primarul Municipiului Buzău
Prezenta strategie reprezintă rezultatul unui proiect de colaborare între Primăria Buzău și Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu Ernest Lupan și descrie pașii pentru tranziția către economia circulară și intenția de a acționa dincolo de căile cunoscute corespunzătoare economiei liniare. Strategia a fost realizată având la bază următoarele etape: analiza stării actuale a economiei circulare în Municipiul Buzău, consultarea părților interesate şi analiza cost-beneficiu. Rezultatul a fost definirea unei viziuni clare pentru un Buzău circular în 2030 şi a unui plan de intervenţii, pe sectoare de activitate.
1. Introducere
Studiile arată că astăzi mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în orașe, în timp ce prognozele relevă o creștere de două treimi până în 2050 (70%), tranziția globală către o societate durabilă devenind din ce în ce mai importantă (Loorbach și Shiroyama, 2016); în plus, 75% din resursele naturale globale și 80% din aprovizionarea cu energie globală sunt consumate în orașe (UNEP-DTIE, 2012).
Pentru a transforma Municipiul Buzău într-o societate durabilă și pentru a înțelege pe ce ar trebui să se concentreze în acest sens, la sfârșitul anului 2016, Municipiul Buzău a elaborat strategia de dezvoltare urbană integrată, rezumând pașii necesari pentru a facilita trecerea la economia circulară a orașului.
Prin Directiva europeană UE 848/2018, Comisia Europeană a setat următoarele obiective privind reciclarea deșeurilor municipale: 55% până în 2025, 60% până în 2030 și 65% până în 2035, depozitarea deșeurilor de maximum 10% până în 2035 și colectarea separată a produselor textile și a deșeurilor periculoase, obiective care fac parte din pachetul pe economie circulară, la care trebuie să se alinieze toate țările.
Cele menționate anterior au condus la decizia Primăriei Buzăului de a elabora strategia actuală privind trecerea de la economia liniară la economia circulară a orașului Buzău, în conformitate cu Directiva europeană UE 2018/848, în parteneriat cu Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu Ernest Lupan, în care sunt cartografiate starea actuală și oportunitățile pentru oraș.
2. Viziunea pentru un Buzău circular
Municipiul Buzău și-a propus să devină primul oraș circular din România cu infrastructură care stimulează utilizarea surselor regenerabile şi/sau non-poluante de energie, cu scopul de a facilita un mediu urban mai curat şi mai plăcut pentru locuitori, dezvoltând, astfel, comunităţi sustenabile. De asemenea, și-a propus încurajarea colaborării dintre companii şi investiţiile în inovaţie şi creativitate, pentru a genera noi oportunităţi de dezvoltare a oraşului şi a locuitorilor acestuia. Astfel, până în 2030, municipiul dorește ca circularitatea să devină o practică comună, urmărind reducerea consumului de resurse primare cu 60%. Pentru a realiza acest lucru, Municipiul Buzău își propune să creeze între 500 - 1700 de locuri de muncă, care să contribuie direct la economia circulară.
Au fost formulate șapte obiective (O) majore pentru dezvoltarea oraşului, descrise în cele ce urmează.
O1. MATERIALE: Peste 60% dintre materialele care intră în oraș sunt reciclate la înaltă calitate. Produsele fabricate în oraș sunt proiectate pentru a fi reutilizate, recondiționate sau reciclate cu ușurință. Obiectivele specifice sunt următoarele:
● Asigurarea ca toate materiile prime să fie reciclate continuu la o calitate înaltă;
● Minimizarea cantității totale de deșeuri provenite din deșeuri alimentare și deșeuri de procesare a alimentelor;
● Demolarea și demontarea clădirilor existente astfel încât reutilizarea componentelor și a materialelor să fie maximizată;
● Reducerea cantității totale de deșeuri generate prin leasing pentru produse;
● Concentrarea asupra produselor pe care furnizorii autorităților publice le pot procura din lanțul de aprovizionare local.
O2. ENERGIE: Toată energia consumată în oraș - indiferent dacă este pentru încălzire, iluminat, gătit sau transport - provine din surse regenerabile. Orașul este mult mai eficient din punct de vedere energetic și consumă doar un sfert din energia totală față de 2019. Obiectivele specifice sunt următoarele:
● Promovarea proiectelor de investiţii în transporturi verzi, cu măsuri de evitare şi reducere a efectelor adverse, cum sunt emisiile de poluanţi în atmosferă, poluarea apelor şi a solului datorată surselor difuze sau impactul asupra peisajului şi patrimoniului cultural;
● Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 10% până în anul 2030 în comparaţie cu cele din anul 2019;
● Creşterea ponderii combustibililor verzi la cel puţin 10% din totalul conţinutului energetic utilizat în Municipiul Buzău în anul 2019.
O3. BIODIVERSITATE: Orașul este integrat cu mediul natural, iar flora și fauna au spațiul pentru a prospera în orașul circular, cu numeroase zone de locuit special amenajate și cu suprafețe dure limitate. În multe privințe, orașul se simte mai degrabă ca o zonă naturală care este integrată cu clădirile, decât ca un peisaj din beton, cu mai multe parcuri și recuperează resursele de apă. Obiectivele specifice sunt următoarele:
● Gestionarea și păstrarea cât mai bine a valorii clădirilor existente și a materialelor depozitate pe care le conțin, inclusiv prelungirea reutilizării duratei de viață a clădirilor întregi;
● Proiectarea circulară și durabilă a tuturor clădirilor noi, astfel încât acestea să fie mai potrivite pentru reutilizarea de înaltă calitate, cu un impact scăzut în faza de utilizare și cât mai puține opțiuni de materiale, poate avea un impact asupra mediului prin extracția de materii prime și producție;
● Asigurarea că toate celelalte deșeuri (deșeuri organice domestice, deșeuri industriale, pastă/suspensie (nămol)) sunt utilizate la o valoare ridicată, iar aplicațiile actuale sunt îmbunătățite, dacă este posibil;
● Reducerea amprentei impactului total al alimentelor consumate în oraș, trecând la modele de consum și producție cu un impact mai mic;
● Reducerea impactului asupra biodiversităţii, cu asigurarea de măsuri pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii în Municipiul Buzău.
O4. SĂNĂTATE: Infrastructura în Municipiul Buzău este gândită pentru flexibilitate şi utilizare maximă, iar mobilitatea locală se realizează cu emisii ce tind spre zero. Obiectivele specifice sunt următoarele:
● Îmbunătățirea sănătății medii generale a locuitorilor municipiului Buzău;
● Reducerea numărului de zile de spitalizare, acolo unde este posibil;
● Protecţia sănătăţii populaţiei prin îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi de siguranţă a transportului;
● Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul transporturilor.
O5. SOCIETATE ȘI CULTURĂ: Comunitățile sunt unite, cu rezidenți sprijiniți de prieteni și familie. Există activități sociale și culturale din abundență. Obiectivele specifice sunt următoarele:
● Reducerea deșeurilor care rezultă din sectorul ospitalier cu cel puțin 30%;
● Reducerea amprentei asupra mediului a unei nopți petrecute la hotel/persoană cu cel puțin 20%;
● Încurajarea comerțului specific bazat pe produse și servicii locale meşteşugăreşti;
● Sprijinirea activităţilor tradiţionale şi nu numai, cu amprentă scăzută de C.
O6. GENERARE DE VALOARE: Orașul are o economie robustă care stimulează antreprenorii şi încurajează dezvoltarea afacerilor circulare, utilizând doar o mică parte din resursele fizice pe care orașele de o scară similară le consumă astăzi. Obiectivele specifice sunt următoarele:
● Crearea unei piețe/bănci pentru reutilizarea și reciclarea materialelor de construcție extrase și recuperarea într-un mod de înaltă calitate;
● Crearea cererii de utilizare a materialelor reciclate în produse noi.
O7. REZILIENȚA: Indiferent de provocări - de la vreme extremă până la volatilitatea economică globală - orașul se recuperează ușor și rapid. Obiectivele specifice sunt următoarele:
● Implementarea noilor tehnologii de procesare a deșeurilor. Există multe tehnologii emergente de sortare și procesare, atât pentru fluxurile de materiale polimerice, cum ar fi materialele plastice, cât și pentru sub-fluxurile mai specifice, cum ar fi scutecele;
● Integrarea circularității în sistemul de achiziţii publice al Municipiului Buzău pentru a se asigura că produsele și serviciile oferite îndeplinesc criteriile de achiziții circulare;
● Prevenirea, acolo unde este posibil, a demolării și construcției noi, precum și a impactului asociat și a pierderilor valorice, atât timp cât nu este afectată calitatea vieții și impactul clădirilor în faza de utilizare.
Obiectivele prezentate încadrează obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Municipiului Buzău pentru orizontul de timp 2020 - 2030. Acestea, împreună cu planul strategic de dezvoltare a Municipiului Buzău pentru orizontul de timp 2018 - 2030 „Buzău - Oraș magnet!", reprezintă fundamentul de pornire pentru delimitarea direcțiilor sectoriale de dezvoltare a orașului, precum este redat în figura de mai jos.
3. Concluzii
Este important de menționat că unele dintre intervențiile pe care le-am identificat sunt deja implementate într-o anumită măsură în Buzău. Acesta este un semn bun, arătând că municipiul face deja pași concreți în direcția cea bună. Deșeurile reutilizate pentru crearea de valoare ridicată reprezintă locul în care se poate realiza cu adevărat potențialul de creare de locuri de muncă. Municipiul Buzău vizează 1700 de locuri de muncă circulare create până în 2030, ceea ce reprezintă cu aproximativ 25% mai mult decât numărul actual de locuri de muncă circulare în Municipiul Buzău (5021 de locuri de muncă circulare).
4. Recomandări pe sectoare
În următoarele secțiuni vom rezuma principalele concluzii ale analizei pentru fiecare sector, concentrându-ne pe măsurile care, simultan:
▪ reduc cantitatea de deșeuri (inclusiv toate aplicațiile suboptimale ale resurselor, cum ar fi arderea și reciclarea de grad scăzut);
▪ reduc impactul asupra mediului;
▪ îmbunătățesc structural sănătatea rezidenților;
▪ creează locuri de muncă menite să contribuie la o economie circulară.
Sectorul agroalimentar - o combinație de intervenții este necesară pentru a aduce modificări sistemice. Una dintre cele mai importante măsuri este activitatea de introducere a politicilor de măsuri și sisteme care stimulează colectarea separată a deșeurilor, cum ar fi plata la aruncare și colectarea din ușă-în-ușă a deșeurilor biodegradabile. Imediat ce metodele de colectare separată devin o realitate, următorul pas esențial este implementarea și extinderea tehnicilor de procesare a deșeurilor biologice. Acestea includ compostarea, producția de deșeuri chimice și producția de biogaz. Măsurile propuse de reducere a deșeurilor alimentare pot preveni până la 50% din volumul actual de deșeuri alimentare, ceea ce poate conduce la economii semnificative de impact și la o valoare economică nouă și va oferi celor mai săraci locuitori din Municipiul Buzău ajutorul necesar. Aceste abordări nu generează locuri de muncă semnificative, ci oferă beneficii sistemice, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și reducerea utilizării terenurilor. În plus, există strategii pentru creșterea producției locale de alimente durabile și stimulente pentru o alimentație mai sănătoasă și mai sustenabilă, care poate duce la reducerea impactului în amonte și la stimularea unor noi grupuri economice locale. Aceste strategii se pot baza pe impulsurile existente printre antreprenorii din Municipiul Buzău și pot îmbunătăți imaginea orașului.
Sectorul construcțiilor din Municipiul Buzău este încă foarte liniar. Va fi o sarcină importantă atât pentru autorități, cât și pentru industria construcțiilor, tranziția către un sector de tip zero deșeuri în decurs de 10 ani. Luând exemplul altor țări, Municipiul Buzău poate testa ecologizarea fiscală. Impozitarea materialelor în locul muncii nu doar susține modelele de venituri circulare și de construcții durabile, dar are și potențialul de a crea locuri de muncă structurale pentru oraș. În plus, dacă Municipiul Buzău ar putea reduce la jumătate procentajul de locuințe demolate, aceasta ar face o diferență anuală de aproximativ 190 000 de tone de deșeuri din construcții și demolări. Atunci când este nevoie de demolare, Municipiul Buzău poate crea locuri de muncă și valoare prin stimularea structurală a demolării circulare, deoarece acesta este un proces mult mai intens de forță de muncă decât demolarea convențională. Prin licitații circulare, orașul se poate asigura, de asemenea, că activitățile viitoare vor aduce beneficii chiar mai multe. Inițiativele la nivel de oraș, cum ar fi betonul circular, pot duce la economii anuale de aproximativ 75 000 de tone de beton. Demolarea circulară și construcția nouă vor fi în continuare asociate cu mișcările logistice și de transport. Acest lucru ar putea însemna un nod central de construcție la periferia orașului, în combinație cu transportul curat către și de la șantierul de construcții, asigurând mai puțină poluare fonică, poluare a aerului, clădiri mai eficiente și costuri de construcție mai mici. Astfel, emisiile din sectorul construcțiilor din Municipiul Buzău ar putea fi reduse cu 12%. Acest lucru nu numai că economisește timp și bani, ci asigură și un oraș mai durabil și mai curat și mai multă ocupare.
Analiza sectorului bunurilor de larg consum a fost dificilă din cauza insuficienţei datelor. Totuşi, se pare că aproape 50% din metale și cea mai mare parte a materialelor rare sunt în acest flux de materiale. Deoarece multe bunuri de larg consum utilizează o cantitate mare de energie, există o suprapunere semnificativă între obiectivele de gestionare a materialelor și recuperarea materialelor (de exemplu, extinderea ciclului de viață a produselor prin sub-platforme) și asigurarea înlocuirii produselor atunci când este necesar. Materialele de ambalare reprezintă 35% din toate fluxurile actuale de deșeuri din acest sector, fiind în mare parte arse pentru producția de energie. Cantitatea totală de ambalaje poate fi redusă prin schimbări, cum ar fi magazinele de alimente fără deșeuri, implementate ca normă în oraș, care ar genera o reducere totală de 30 000 de tone de materiale pe an. Ambalajele rămase ar fi proiectate în mod ideal pentru a fi biodegradabile sau pentru o reciclare optimă dacă municipiul continuă să stimuleze inovația locală și noile afaceri în jurul acestei provocări. Plata taxelor de colectare și colectarea din ușă în ușă ar putea duce la o reducere a fluxurilor mixte de deșeuri de 87 000 tone pe an.
În plus, se recomandă un Upcycle Mall (magazin de produse reutilizabile) local și facilități de reciclare specializate pentru textile, cutii pentru băuturi, scutece, plastic și anvelope pentru mașini. Împreună, aceste măsuri pot conduce la reutilizarea sau reciclarea unei cantităţi de aproximativ 35 000 de tone de materiale. Nu toate aceste facilități sunt potrivite pentru scara Municipiului Buzău, însă înființarea acestora în apropierea zonei periferice poate servi și regiunii învecinate.
Sectorul sănătății reprezintă aproximativ 2200 de locuri de muncă și, prin urmare, este un angajator foarte important pentru Municipiul Buzău. Dintre toate locurile de muncă din sectorul sănătății, doar 3% sunt circulare (66 locuri de muncă). Spitalele se bazează aproape complet pe surse de energie neregenerabile, cum sunt gazele naturale și energia electrică din cărbune și gaze. Una dintre intervențiile cele mai evidente este, prin urmare, trecerea la energia regenerabilă și durabilă.
Sănătatea medie a locuitorului din Municipiul Buzău este sub media națională și sub media altor orașe mari din România. Acest lucru duce indirect la mai multe vizite în spitale și, prin urmare, la cerințe materiale mai mari și la impact asupra mediului. În plus, un alt obiectiv poate fi încercarea și reducerea timpului mediu pe care îl petrec pacienții în spital și prin crearea unui ambient sănătos, liniștitor, natural și plăcut în spital.
Dintre efectele dăunătoare ale spitalelor, amintim: apa uzată poluată şi reziduurile de medicamente, aproape imposibil de a fi eliminate din apă. O modalitate importantă de reducere a acestei presiuni asupra mediului ar fi instalarea filtrelor, care împiedică evacuarea substanțelor și a medicamentelor dăunătoare în apele uzate, astfel încât apa uzată după filtrare să poată fi folosită în toaletele spitalelor. În plus, multe spitale își pot reduce impactul asupra apei prin utilizarea de produse de curățare ecologice. De asemenea, este important ca spitalele să se ocupe mai bine de fluxurile lor de deșeuri, de exemplu prin contractarea mobilierului în leasing sau prin separarea mai bună a deșeurilor, astfel încât valoarea fluxurilor de deșeuri să crească.
Sectorul de infrastructură și mobilitate al Municipiului Buzău dispune de o reţea densă de trasee de transport în comun care asigură legătura între diferitele zone rezidenţiale şi industriale ale oraşului cu zona centrală şi, respectiv, satele învecinate. Cu toate acestea, poluarea atmosferică provocată de trafic și lipsa transportului electric în comun apasă asupra rezilienței orașului, având cea mai mare emisie de CO2 dintre toate sectoarele analizate. Trecerea la un transport în comun verde și încurajarea utilizării combustibililor alternativi este o recomandare pentru orizontul de timp imediat.
În ceea ce privește sectorul cultural şi turistic, cel mai mare impact asociat acestuia este cel legat de achiziţii şi de risipa alimentară pe care unităţile ospitaliere le fac. Pentru un turism circular, se recomandă ca toți actorii din sectorul turismului care pot crea valoare adăugată și locuri de muncă să se pună de acord în privința standardizării și a măsurării circularității în activităţile lor curente.
Municipiul Buzău a făcut deja pași, cu abordări progresive care implică pionieratul circular precum colectarea şi reciclarea deşeurilor cu recuperarea de resurse semnificative şi introducerea acestora în noi cicluri, fapt datorat și marilor companii de profil care își au sediul în județ.
Analiza posibilelor intervenții reprezintă doar primul pas dintr-un proces mai amplu. În faza următoare, se va colabora cu părțile interesate din fiecare dintre sectoarele cheie pentru a examina și a rafina recomandările.
Bibliografie
[1] APM Buzău, Raport privind starea mediului în Județul Buzău 2017, Buzău, România, 2017;
[2] BĂISAN I. Operații și tehnologii în industria alimentară, 2015;
[3] Buzău.net, Programul-pilot care prevede o masă caldă pentru unii preşcolari şi elevi a fost aprobat!, 2018, disponibil la adresa: https://www.buzau.net/stiri-buzau/programul-pilot-care-prevede-o-masa-calda-pentru-unii-prescolari-si-elevi-a-fost-aprobat-23963.html;
[4] Comisia Europeană, UE și România, 2019, disponibil online la adresa: https://ec.europa.eu/romania/about-us/eu_romania_ro, accesat la data de 5.11.2019;
[5] Circle Econom, Fibersort - Circle Economy, 2016, disponibil online la adresa: https://www.circle-economy.com/case/fibersort/#.Xfnl02QzbIU (accesat în 18 noiembrie 2019);
[6] COMISIA EUROPEANĂ, Recomandarea (UE) 2019/786 A Comisiei din 8 mai 2019 privind renovarea clădirilor. Jurnalul Oficial Al Uniunii Europene, 6(2015), 34 - 79, 2019;
[7] ECP. Marinescu, C., Economia sectorului public - Note de curs, CSE Iași, România, 2014
[8] EMF et al. Growth within: a circular economy vision for a competitive Europe, 2015;
[9] EC. Industrial Symbiosis: Realising the Circular Economy, disponibil online la adresa: https://ec.europa.eu/environment/ecoap/about-ecoinnovation/ experts-interviews/20140127_industrial-symbiosisrealising- the-circular-economy_en, 2014;
[10] World Economic Forum, PwC. White paper. Circular Economy in Cities Evolving the model for a sustainable urban future, p. 18;
[11] Gladek, E., Fraser, M., Roemers, G., Munoz, O. S., Kennedy, E., & Hirsch, P. (2016). The global food system: an analysis. Metabolic, Amsterdam;
[12] IFSTTAR. What is the future of urban logistics?. 2013;
[13] IRCEM. Indicatori pentru analiza circularității, metodologie internă, Cluj-Napoca, Romȃnia, 2019;
[14] Lakatos, E. S., Cioca, L. I., Dan, V., Ciomos, A. O., Crisan, O. A., & Barsan, G. (2018). Studies and investigation about the attitude towards sustainable production, consumption and waste generation in line with circular economy in Romania. Sustainability, 10(3), 865;
[15] Living Circular. Myco Foam: a new 100% biodegradable material to replace plastic! 2016, disponibil online la adresa: https://www.livingcircular.veolia.com/en/industry/myco-foam-new-100-biodegradable-material-replace-plastic (accesată în 18 noiembrie 2019);
[16] Newsbuzau.ro, Buzăul vechi, Centrul Municipiului Buzău, 2018, disponibil online la adresa: https://www.facebook.com/buzaulvechi.oldbuzau/photos/a.199072306806863/199072310140196/?type=1&theater, accesat la data de 09.09.2019;
[17] SIDU. Strategia integrată de dezvoltare urbană a Municipiului Buzău 2016 - 2023, aprobată prin hcl nr.183/30 iunie 2017, disponibilă online la adresa: https://primariabuzau.ro/wp-content/uploads/2016/10/1_SIDU_Buzau_7_07_2017.pdf;
[18] Textile Exchange. SDG Mapping Resource 1.1, 2012, disponibil online la adresa: https://textileexchange.org/sdg-mapping-by-industry-initiative/, accesat la data de 20.09.2019;
[19] Wearden, G. More plastic than fish in the sea by 2050, says Ellen MacArthur, The Guardian, 2016.