Inceputul de an, sub semnul trecerii la aplicarea unor decizii majore privind redresarea si rezilienta economiei romanesti
Data: 1-15 ianuarie 2022
Demarajul în 2022 se caracterizează și prin axarea întregii activități economico-sociale pe baza unor decizii la nivel național, care orientează activitatea unor largi categorii de profesioniști, inclusiv comunitatea inginerească din țara noastră, spre rezolvarea unor cerințe actuale și strategice ale dezvoltării durabile a României. În acest mod, programele de acțiune în entitățile de bază ale vieții economice și sociale dispun de o bază legală și instituțională care le va permite să-și îndeplinească, în condiții mai bune, propriile deziderate și obiective.
A fost aprobat Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021 - 2030
Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021 - 2030 a fost aprobat de Guvern la finalul anului trecut, odată cu adoptarea HG pentru modificarea și completarea HG nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României. Potrivit Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), demersul este parte a jaloanelor asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență până în 31 decembrie 2021, fiind, în același timp, o condiție favorizantă pentru aprobarea noului cadru financiar multi-anual 2021 - 2027.
„În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, care prevede realizarea unei rețele europene integrate, orientată spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core) și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România trebuie să crească eficiența investițiilor în infrastructura de transport atât de interes european, cât și de interes național orientate spre dezvoltarea conectivității naționale și internaționale, precum și creșterea accesibilității tuturor regiunilor României la oportunitățile Pieței Unice. Lipsa unei coerențe în planificare la nivel național reprezintă un obstacol care împiedică realizarea investițiilor în infrastructura de transport din România, prin urmare, dezvoltarea unui cadru strategic stabil în sectorul transporturilor reprezintă o necesitate la care acest Program își propune să răspundă în mod adecvat și eficient printr-o foaie de parcurs cu obiective clare", se precizează într-un comunicat al MTI.
Din punctul de vedere al abordării politicilor europene și naționale, Programul investițional reprezintă corelarea a trei arii majore de interes pentru perioada 2021 - 2030, referitoare la recuperarea deficitului de infrastructură de bază la nivel național pe toate domeniile de transport, dar mai ales în sectorul de transport rutier, aplicând politicile și standardele UE referitoare la rețelele transeuropene de transport, îndeosebi în cadrul sectorului feroviar, cu respectarea țintelor de înverzire a sectorului de transport stabilite în cadrul Pactului Ecologic European și a pachetului Fit for 55, mai ales în ceea ce privește sectorul rutier.
În acest sens, măsurile, investițiile individuale, precum și metodologia de prioritizare a proiectelor din acest program sunt ghidate și condiționate de cele trei domenii majore de interes menționate anterior. Potrivit MTI, „odată cadrul politic european și național setat, prezentul Program descrie pentru fiecare sector de transport situația existentă, principalele nevoi de dezvoltare, identificarea proiectelor de investiții, metodologia de prioritizare, bugete și calendar de implementare, precum și aspectele legate de guvernanța sectorului, operarea și întreținerea infrastructurii nou create, siguranță și tehnologii de management al traficului, precum și, nu în ultimul rând, aspecte privind protecția mediului și adaptarea climatică".
La baza dezvoltării componentelor din capitolele strategice sectoriale a stat utilizarea modelelor de trafic naționale gestionate la nivelul MTI și al Centrului de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), precum și cooperarea cu experții Băncii Europene de Investiții în cadrul asistențelor tehnice JASPERS și PASSA.
Abordările strategice sectoriale reflectă gândirea europeană de stabilire a diferite paliere de importanță în cadrul rețelelor de transport, astfel încât, pentru fiecare sector, Programul prezintă o ierarhizare a importanței strategice la nivel de rețele primare, secundare și terțiare, după caz. De asemenea, Programul investițional atinge aspectele integrării tiparelor de călătorie de lung parcurs cu cele de scurt parcurs în special în nodurile urbane importante ale României.
Programul acoperă nevoile integrale de dezvoltare a infrastructurii de transport din România și prevede necesitatea realizării a 6624,1 km de rețea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2900,5 km aferenți rețelei primare și 3723,6 km aferenți rețelei secundare. În ceea ce privește rețeaua feroviară, programul vizează realizarea a 3274,8 km de cale ferată aferenți rețelei primare și 1228 km aferenți rețelei secundare.
Din perspectiva sumelor prevăzute în cadrul financiar dezvoltat de acest Program, este importantă asigurarea capacității de cheltuire a acestor fonduri și, de aceea, Programul cuprinde prevederi cu privire la creșterea capacității administrative și a cooperării interinstituționale pentru asigurarea unui parcurs eficient al proiectelor prioritizate.
În concluzie, Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România pe perioada 2021 - 2030 reprezintă o actualizare a Master Planului de Transport al României aprobat în 2016, nemodificând aspectele importante ale acestuia, dar folosindu-se de experiența obținută la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și al beneficiarilor acestuia, vizează un parcurs eficient al proiectelor astfel încât la finele decadei să se recupereze o mare parte din decalajul de dezvoltare față de celelalte state membre ale UE, precum și o participare activă la modernizarea conectivității europene și introducerea noilor tehnologii sustenabile.
Reamintim că Master Planul General de Transport al României analizează obiectivele majore ale sistemului naţional de transport. Prin urmare, acesta constituie un instrument strategic de planificare a intervenţiilor majore (proiecte şi alte acţiuni) ce sunt semnificative pentru obiectivele de transport la scară naţională.
CFR SA a transmis către SEAP documentația proiectului de electrificare și reabilitare pentru linia CF Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor
CFR SA a transmis către SEAP, în vederea verificării și validării, documentația de atribuire aferentă proiectării și execuției celui de al doilea proiect major, finanțat din PNRR - „Electrificarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor". Potrivit unui comunicat al companiei, valoarea obiectivului de investiții, conform indicatorilor tehnico-economici, este de 7,977 miliarde lei fără TVA.
Proiectarea și execuția lucrărilor se face pe patru loturi, delimitate geografic, respectiv: ▪ Lot 1 Cluj-Napoca - Aghireş; ▪ Lot 2 Aghireş - Poieni; ▪ Lot 3 Poieni - Aleşd; ▪ Lot 4 Aleşd - Frontierǎ Ungaria.
Condiționalitate PNRR: OUG privind serviciul de alimentare cu apă şi canalizare
Guvernul a aprobat o OUG pentru modificarea și completarea Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, act normativ care reprezintă prima reformă stabilită în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru sectorul de apă și apă uzată. „România are la dispoziție în anii următori, prin PNRR, 968 milioane euro pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene. Accesarea acestor sume importante depindea însă de îndeplinirea unei condiționalități până la sfârșitul anului 2021, prin care țara noastră trebuia să își consolideze cadrul de reglementare în acest sector. Mă bucur să anunț că, prin adoptarea acestei OUG, condiționalitatea asumată de România este îndeplinită. Noile modificări legislative vizează reducerea, până la eliminare, a poluării cu ape uzate menajere și se referă la asigurarea sustenabilității financiare a infrastructurii de apă și canalizare, precum și la creșterea gradului de racordare la sistemele publice de alimentare cu apă și canalizare existente. În plus, am avut în vedere reglementarea sistemelor individuale adecvate și stabilirea condițiilor de descărcare a apelor uzate din acestea în resursele de apă, acolo unde, din motive justificate, nu se pot realiza sisteme de canalizare publice", a declarat Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Principalele modificări propuse prin OUG se referă la: ● autorizarea expresă a Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) de a reglementa economic serviciile de apă și de canalizare; ● obligația operatorilor de apă de stabilire a strategiilor tarifare pe baza unor planuri de realizare a serviciului public în condiții de eficiență, pe o perioadă de cinci ani; ● obligația autorităților administrației publice locale de a ține evidența persoanelor fizice și juridice care nu evacuează apă uzată la rețeaua publică de canalizare; ● obligația utilizatorilor de a se racorda la sistemele publice de canalizare existente, dacă nu dețin un sistem individual de colectare și epurare corespunzător; ● caracterul excepțional al sistemelor individuale adecvate, în sensul că ar trebui să se utilizeze aceste sisteme în situațiile în care sistemele centralizate nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic și economic; ● interzicerea evacuării directe în mediu a apelor uzate netratate din sistemele individuale adecvate; ● instituirea obligativității elaborării, prin act normativ, a criteriilor pentru autorizarea, construcția, înscrierea/înregistrarea, exploatarea și întreținerea sistemelor individuale adecvate.
ANRE a elaborat instrucţiuni pentru ca strategiile de încălzire ale oraşelor din România să fie unitare
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a elaborat un set de instrucţiuni pentru ca strategiile oraşelor de alimentare cu energie termică să fie unitare la nivel naţional, potrivit unui comunicat al instituției. Astfel, a fost aprobat Ordinul preşedintelui ANRE nr. 146 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind principiile, conţinutul şi întocmirea strategiilor locale pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populaţiei.
De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale ori asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, atât cele care au, cât şi cele care nu au sistem de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) al localităţii sau al asociaţiei de dezvoltare comunitară, vor reactualiza strategiile locale ale serviciului de alimentare cu energie termică a populaţiei.
Instrucţiunile creează un cadru unitar de elaborare a strategiilor locale de alimentare cu energie termică a populaţiei din localităţile României, în ceea ce priveşte principiile care stau la baza strategiilor, regulile de întocmire şi conţinutul acestora; categoriile de informaţii şi date primare necesare pentru analiza şi evaluarea soluţiilor de alimentare cu energie termică a populaţiei.
Aplicarea acestor instrucţiuni va conduce la unificarea concepţiei privind strategia de alimentare cu energie termică a populaţiei la nivelul tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din România, crearea premiselor favorabile pentru în-fiinţarea/dezvoltarea unor sisteme de alimentare centralizată cu energie termică prin care să fie asigurat un serviciu public viabil, eficient şi competitiv de alimentare cu energie termică a populaţiei din localităţile României şi asigurarea condiţiilor de îndeplinire a tuturor obligaţiilor României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, în ceea ce priveşte implementarea sistemelor eficiente de încălzire şi răcire urbană.
În centrul atenției: modernizarea transportului feroviar
♦ Se are în vedere, între altele, creşterea traficului de marfă și a numărului de călători pe calea ferată, cu 25% până în 2026
Executivul a aprobat, prin Hotărâre de Guvern, Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă, act normativ care constituie una dintre țintele asumate în cadrul PNRR pentru finalul anului 2021.
Reamintim că, la sfârșitul lunii septembrie 2021, a fost aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, document ce prevede un set de reforme și de investiții prioritizate în baza unor criterii menite să asigure accesibilitatea și conectivitatea, elemente-cheie pentru dezvoltarea economică și socială. În cadrul PNRR a fost propusă reforma „Dezvoltarea infrastructurii feroviare și managementul traficului feroviar", al cărei obiectiv este de a consolida eficiența și competitivitatea căilor ferate din România.
Potrivit Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), măsura propusă are în vedere: ▪ aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021 - 2025, punerea în aplicare a Programului de acțiune și începerea implementării; ▪ introducerea unui sistem de eficientizare a utilizării energiei electrice în transportul feroviar; implementarea de noi proceduri operaționale de management al traficului feroviar, inclusiv modernizarea software-ului care susține aceste proceduri; ▪ promovarea unui Plan de acțiune național privind implementarea sistemului european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS).
În procesul de elaborare a PNRR a fost agreată necesitatea unui program de acţiune pentru atingerea obiectivelor de reformă asumate în ceea ce priveşte creşterea traficului feroviar până în anul 2026. Acest program include: ▪ un sistem cu indicatori pentru prioritizarea investițiilor; ▪ o structură responsabilă cu pregătirea proiectului; ▪ măsuri de creștere a traficului de marfă feroviar cu cel puțin 25% până în 2026 față de 2020; ▪ măsuri specifice în vederea atingerii unui obiectiv de creștere a numărului de călători din transportul feroviar cu o medie de 25% față de nivelul de referință din 2021; ▪ măsuri de creștere a utilizării materialului rulant nou achiziționat; ▪ măsuri de transfer al călătorilor de la transportul cu autobuze/microbuze la transportul feroviar pe rutele de navetă.
O componentă importantă a acestui program de acţiune se referă la implementarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021 - 2025, document aprobat prin HG nr. 985/2020. Rolul determinant al implementării acestei strategii în cadrul programului de acţiune destinat creşterii masive a traficului feroviar este dat de orientarea prevalentă a strategiei spre creşterea competitivităţii serviciilor de transport feroviar pe piaţa internă a transporturilor de călători şi marfă, în principal prin creşterea performanţelor circulaţiei trenurilor.
În conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare, instrumentul prin care se asigură cadrul legal de implementare a Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021 - 2025 este contractul de activitate şi performanţă al administratorului infrastructurii feroviare pentru perioada menționată, contract încheiat cu MTI, în numele statului. Acest contract a fost aprobat prin HG nr. 920/2021.
Potrivit MTI, implementarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021 - 2025 reprezintă o condiţie necesară, dar nu şi suficientă, pentru atingerea obiectivelor de reformă asumate prin PNRR în ceea ce priveşte creşterea traficului feroviar până în anul 2026. Ca urmare, actul normativ despre care relatăm configurează sintetic un program de acţiune cuprinzător destinat să asigure realizarea cu succes a obiectivelor de reformă asumate în ceea ce priveşte creşterea traficului feroviar până în anul 2026. Documentul include: ▪ analiza preliminară a obiectivelor de reformă asumate şi identificarea principalelor direcţii de acţiune necesare; ▪ acţiunile necesare în vederea implementării cu succes a Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021 - 2025; ▪ definirea unui sistem de prioritizare a investiţiilor în infrastructura feroviară, bazat pe indicatori şi criterii clare; ▪ acţiunile necesare pentru compensarea handicapului competitiv al transportului feroviar în raport cu alte moduri de transport, handicap generat de externalizarea masivă a costurilor transportului rutier şi a altor moduri de transport; ▪ acţiunile necesare pentru creşterea nivelului intrinsec de competitivitate a serviciilor de transport feroviar, prin creşterea parametrilor de performanţă şi calitate ai acestor servicii, precum şi prin creşterea nivelului de adecvare la cerinţele pieţei. Această categorie include şi acţiunile care exced domeniului de aplicabilitate a Strategiei de dezvoltare a infra-structurii feroviare; ▪ modificările legislative necesare pentru a asigura fezabilitatea programului de acţiune propus; ▪ definirea cadrului instituţional adecvat care să asigure implementarea programului de acţiune; ▪ stabilirea termenelor şi responsabilităţilor privind realizarea acţiunilor necesare.
Programul de acţiuni include seturi de acţiuni specifice fiecărui tip de trafic vizat, respectiv: traficul feroviar de călători, traficul combinat de marfă pe rute terestre care utilizează preponderent transportul feroviar, traficul feroviar de marfă în vagoane izolate.
Noi pași pentru construirea metroului din Cluj
Au fost aprobați indicatorii tehnico-economici aferenți metroului din județul Cluj. Astfel, se are în vedere construcția unei linii de metrou ușor cu o lungime 21,03 km, cu 19 stații subterane și un depou suprateran. Amplasamentul este în județul Cluj, respectiv municipiul Cluj-Napoca și comuna Florești.
Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) este de aproape 10,113 miliarde lei, iar finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile (inclusiv PNRR), de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum și de la bugetul local al UAT Municipiul Cluj-Napoca și al UAT Comuna Florești, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum şi din alte surse legal constituite.
Primăria din Cluj-Napoca a decis să achiziționeze „metrouri ușoare" cu tehnologie „driverless" (fără personal la bord), care vor circula pe linia Floreşti - Piaţa Unirii - Piaţa Mărăşti - Bulevardul Muncii / Europa unită / Depou Sopor. Linia de metrou va avea o capacitate de transport maximă la interval de 90 de secunde de 15 200/21 600 de pasageri pe oră şi sens (40 de trenuri pe oră şi sens).
Potrivit autorităților, obiectivul de investiții are în vedere: ▪ îmbunătățirea atractivității sistemului de transport public durabil metropolitan în vederea accesării rapide a oportunităților socio-economice din zona aflată pe axa est-vest a municipiului Cluj-Napoca; ▪ creșterea economică și a gradului de ocupare a forței de muncă prin asigurarea unei capacități de transport îmbunătățite pentru deservirea axei est-vest a zonei metropolitane; ▪ reducerea impactului activităților de transport (poluarea aerului și zgomotul) asupra mediului în cadrul zonei, prin asigurarea unei axe de transport durabil care să contribuie la redistribuția modală de la transportul cu autoturismul personal.