Pozitia Romaniei in clasamente globale privind protectia mediului

♦ Locul 43 în Indexul performanțelor legate de atenuarea schimbărilor climatice

România a coborât șapte locuri, până pe poziția 43, în cea de-a 18-a ediție a clasamentului Climate Change Performance Index (CCPI), care măsoară performanța climatică a 59 de țări, responsabile pentru mai mult de 90% din emisiile de gaze cu efect de seră (GES). În ierarhia mondială a statelor cu performanțe climatice, Danemarca și Suedia ocupă locurile 4 și 5, cu rezultate de 79,61%, respectiv 73,28%, și continuă să fie lideri ai protecției climatice, urmate de Chile și Maroc, care au avansat în top cu câteva poziții, comparativ cu ediția anterioară a
topului. Potrivit realizatorilor clasamentului, în 2022 România a coborât șapte poziții și ocupă, în prezent, locul 43, cu o performanță în atenuarea schimbărilor climatice de 47,09%, devansată de țări precum Slovenia, Vietnam, Austria, Belgia sau Bulgaria.

„Performanța climatică a scăzut însă de la an la an: în 2019 ne aflam pe poziția 24, în 2020 ocupam locul 30, iar în 2021 am căzut pe poziția 38. Acest rezultat este o consecință a lipsei de investiții integrate în sectorul energiei regenerabile și a unei politici climatice cu un nivel de ambiție scăzut, în ciuda resurselor financiare considerabile puse la dispoziție pentru amplificarea tranziției către un sistem economic neutru din punct de vedere climatic. Și în privința emisiilor de gaze cu efect de seră rezultatele au fost mai slabe comparativ cu ediția anterioară, semn că este nevoie de eforturi susținute pentru o decarbonizare eficientă. Singurul capitol la care România a primit puncte în plus este «utilizarea energiei», impactată de creșterea drastică a prețurilor și reducerea consumului în industrie, dar și la nivel individual", menționează autorii analizei.

Aceștia sunt de părere că măsurile actuale de atenuare a schimbărilor climatice ale României nu sunt cuprinzătoare și sunt lipsite de coerență strategică: „Gazul fosil este perceput ca un combustibil de tranziție și ca tehnologie cheie pentru reducerea emisiilor de GES, Guvernul planificând numeroase investiții în infrastructura pe bază de gaze fosile. Mai mult, în ciuda unui plan de eliminare treptată a cărbunelui din mixul energetic până în 2032, închiderea centralelor pe lignit și a celor pe huilă poate fi întârziată în lipsa unor noi capacități de producție ce le-ar înlocui. Potențialul ridicat al României în ceea ce privește producerea de energie electrică din surse regenerabile rămâne în continuare neutilizat, deși ne-am angajat să reducem emisiile de GES cu 55% până în 2030 (comparativ cu nivelurile din 2005) și să atingem neutralitatea climatică până în 2050. Pe lângă dezvoltarea durabilă a sectorului regenerabilelor, cu accent pe energia eoliană offshore, este necesară, de asemenea, și accelerarea măsurilor de eficiență energetică în toate sectoarele mari consumatoare de energie. Pentru a atinge cu succes aceste obiective sunt necesare politici și ținte climatice mult mai ambițioase la care se adaugă o creștere a nivelului de transparență decizională și o mai bună cooperare cu societatea civilă în luarea deciziilor".

Climate Change Performance Index este dezvoltat de Germanwatch, NewClimate Institute și CAN și analizează și compară eforturile de atenuare a schimbărilor climatice din 59 de țări (plus Uniunea Europeană, în ansamblu) cu cele mai mari emisii. CCPI evaluează performanța fiecărei țări în funcție de patru categorii: Emisii de GES (40% din clasamentul general), Energie regenerabilă (20%), Consumul de energie (20%) și Politica climatică (20%).

♦ Locul 39 din 61 de țări în topul atractivității pentru investiții în infrastructură verde

Țara noastră ocupă locul 39 într-un top al celor mai atractive 61 de state la nivel global pentru investiții în infrastructură verde, potrivit Green Infrastructure Finance Propensity Index, realizat de PwC, care arată decalajele semnificative între state în finanțarea infrastructurii verzi. Conform unui comunicat, dintre statele din Europa incluse în analiză, România se află la finalul clasamentului. Marea Britanie ocupă locul 2, Suedia 3, Olanda 6, Franța 8, Germania 10, Spania 11, Belgia 13, Portugalia 15, Cehia 16, Polonia 22, Italia 23 și Grecia 29. Primul loc la nivel global este ocupat de Australia, iar ultimul de Angola.

România a obținut cel mai bun scor la mediul macroeconomic, unde ocupă locul 25, care ia în considerare ratingul suveran al S&P, coeficientul Gini (inegalitatea veniturilor) și creșterea PIB. La restul categoriilor se situează în a doua parte a clasamentului, astfel: mediul de reglementare și de afaceri - locul 32, soliditatea sistemului financiar (34), oportunități de finanțare ecologică (55), angajamentul față de obiectivele de mediu (44) și creșterea verde (green growth) pe ultima poziție.

„Studiul a analizat cât de atractive sunt condițiile din diferite țări pentru finanțările private în infrastructura verde, concentrându-se în special asupra unor elemente precum energia regenerabilă, electrificarea transporturilor, gestionarea deșeurilor și sprijinirea economiei circulare. Astfel, capitalul privat continuă să fie interesat în mare măsură de țările cu venituri ridicate, susținute de apartenența la organizații internaționale preocupate de climă, cum ar fi OCDE și UE. România a făcut pași importanți în atingerea obiectivelor asumate prin Green Deal și FIT 55, în special în domeniul energiei regenerabile, unde vedem multe investiții și proiecte, dar mai avem multe de făcut în alte arii. O oportunitate foarte mare este dată de PNRR și fondurile europene alocate pentru mediu sau energie verde care vor contribui la progresul țării noastre în acest domeniu și vor atrage mai multe investiții din mediul privat", a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner la PwC România.

Conform raportului, finanțarea publică nu va fi suficientă pentru a susține o tranziție estimată acum la 93,2 trilioane de dolari, la scara și cu viteza necesare pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris. Însă este mai puțin evident cum ar putea colabora finanțatorii privați, proprietarii de active și factorii de decizie politică pentru a trece de la poziția actuală, în care capitalul privat se îndreaptă în principal către țările dezvoltate - în mare parte către active care generează deja venituri previzibile - la o poziție viitoare, în care banii să se îndrepte și către piețele emergente și de frontieră subfinanțate.

Topul este realizat pe baza scorurilor obținute în funcție de șase criterii luate în calcul pentru astfel de investiții, respectiv: ▪ mediul macroeconomic: ratingul suveran S&P, coeficientul Gini (inegalitatea veniturilor) și creșterea PIB-ului (2016 - 2026); ▪ oportunități de finanțare ecologică: oportunitățile de investiții ecologice (începând cu 2022), numărul de obligațiuni verzi emise și disponibilitatea ajutorului de stat pentru dezvoltare verde; ▪ soliditatea sistemului financiar - Raportul Sharpe (2016 - 2021), creditele neperformante în raport cu totalul creditelor brute, creditul intern acordat sectorului privat ca procent din PIB, prima de risc de țară și capitalizarea pieței de capitaluri proprii ca procent din PIB; ▪ creșterea verde - creșterea populației (2020 - 2050), emisiile de CO₂ pe unitate de PIB și producția de energie regenerabilă ca procentaj din producția totală de energie; mediul de reglementare și de afaceri - scorul OCDE privind stabilirea prețurilor la carbon, stimulente ecologice și indicele ușurinței de a face afaceri; ▪ angajamentul față de obiectivele de mediu - companii care își stabilesc obiective științifice pentru atingerea unui nivel zero net și angajamente guvernamentale privind reducerea emisiilor la nivel național. În studiu au fost incluse 61 de țări și teritorii care reprezintă 83% din populația lumii, 88% din PIB-ul mondial și 83% din emisiile de CO₂ la nivel mondial.