Importante momente aniversare tehnico-economice in 2024 (I)
Data: 1-15 ianuarie 2024
Vom continua, și în acest an, trecerea în revistă, în mai multe numere ale Universului ingineresc, a unor momente importante din istoria științei și tehnicii românești și nu numai, care vor fi marcate, în 2024, prin aniversări „rotunde". Astfel, în acest an se împlinesc:
175 de ani de la:
▪ Publicarea, la Iași, de către Teodor Stamati, a lucrării Fizica elementară pentru clasele colegiale din Principatul Moldovei, primul manual de fizică în limba română;
▪ Înființarea la Iași, de către Gheorghe Asachi, la propunerea lui Mihail Kogălniceanu, a Școlii Superioare de Drumuri și Zidiri, școală de aplicație pentru pregătirea arhitecților și a inginerilor de poduri, drumuri și ape, cu durata cursurilor de trei ani.
165 de ani de la:
▪ Înființarea, la București, de către Alexandru Ioan Cuza, a Oficiului de statistică al Țării Românești, sub conducerea economistului și statisticianului transilvănean Dionisie Pop-Marțian (1829 - 1865), considerat întemeietorul statisticii științifice în țara noastră. În același an (1859) este creată și Direcția de statistică a Moldovei, condusă de Ion Ionescu de la Brad;
▪ Elaborarea, de către Ion Ghica, a proiectului unei legi pentru adoptarea metrului în țara noastră, proiect care, deși nu a fost acceptat la început, a stat la baza legii din 1864. Tot atunci (1859), a întocmit și primul plan general al rețelei românești de cale ferată, cu conexiuni la rețelele feroviare internaționale prin punctele de frontieră Ițcani (jud. Suceava) și Vârciorova (jud. Mehedinți);
▪ Apariția „Monitorului oficial", publicație a guvernului Principatelor Unite, în care se tipăreau toate actele legislative și normative de stat;
▪ Înființarea, la Sulina, de către Comisia europeană a Dunării, a primei stații meteorologice din țara noastră, înzestrată cu aparatura necesară pentru înregistrări; în 1878 a fost creată o asemenea stație și la Brăila, din inițiativa lui Ștefan C. Hepites.
160 de ani de la:
▪ Efectuarea - de către C. Capelini și H. Coquand - a primelor cercetări geologice sistemartice din țara noastră, în scopul descoperirii de zone petrolifere în Moldova și în Muntenia;
▪ Înființarea, la București, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a Școlii de Ponți și Șosele, Mine și Arhitectură, al cărei prim director a fost inginerul Alexandru Costinescu. Școala a funcționat până în 1866;
▪ Apariția Legii privind instrucțiunea publică, prin care s-a stabilit ca învățământul să fie unitar în întreaga țară: primar de patru ani, obligatoriu și gratuit, secundar de șapte ani și universitar de trei ani. Legea - care a intrat în vigoare în septembrie 1865, mai prevedea, între altele, înființarea de școli de agricultură, industrie și comerț;
▪ Decretarea legii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, impusă de nevoile construcției de căi ferate în România;
▪ Înființarea, prin decret domnesc, a Universității din București, cu trei facultăți: Drept, Filozofie și litere și Științe (fizice, matematice și naturale);
▪ Semnarea, de către Alexandru Ioan Cuza, a Legii pentru introducerea sistemului metric de măsuri și greutăți în România, cu termen de aplicare 1 ianuarie 1866, termen care, însă, n-a putut fi respectat, fiind amânat de mai multe ori, până în 1884.
155 de ani de la:
▪ Apariția primului manual românesc de drumuri, Manualul construcțiunii și întreținerii drumurilor, de inginerul Spiridon Yorceanu (1835 - 1903), în care sunt incluse și noțiuni în legătură cu construcția podurilor mici;
▪ Punerea în circulație, la Timișoara, a primului tramvai cu cai din țara noastră. Pentru prima dată în lume, acest mijloc de transport a fost folosit la Paris, în 1854, apoi la New York (1859), Birkenhead - Anglia (1860), Berlin (1864), Viena (1865), Hamburg (1866), Stuttgart (1868), Leipzig (1872) etc.;
▪ Inaugurarea primei linii de cale ferată din Principatele Unite, București - Giurgiu, a cărei construcție a început la 1 septembrie 1865. Primul tren pe această linie a plecat din Gara Filaret, cea dintâi gară a orașului București. Evenimentul a avut loc la aproape trei decenii de la prima încercare, în 1841 - 1842, de a introduce căile ferate în Principate. În 1870, linia a fost prelungită până la Dunăre, porțiunea Giurgiu - Smârdan fiind construită, în regie, de către stat.
150 de ani de la:
▪ Darea în exploatare a liniei de cale ferată Iași - Ungheni, executată de inginerul Grigore Heliad. Tot în 1874, intră în circulație și linia ferată Pitești - Vârciorova, inaugurată oficial la 9 mai 1878;
▪ Începerea exploatării cărbunilor în nord-vestul Munților Apuseni, la Derna.