DIN ISTORIA INGINERIEI ROMANESTI (Urmare din nr. trecut)

In prima perioada de activitate, la Academia Mihaileana au predat unii dintre cei mai renumiti oameni de stiinta ai vremii, din toate cele trei provincii romanesti, intre care: Eftimie Murgu din Banat, Mihail Kogalniceanu din Moldova, Ion Ghica si Ion Ionescu de la Brad din Muntenia, August Treboniu Laurian din Transilvania.
Academia Mihaileana din Iasi ramane in istoria invatamantului romanesc drept cea mai importanta ctitorie de tip universitar din prima jumatate a secolului al XIX-lea, punand temelii durabile invatamantului tehnic superior romanesc.
In conceptul Academiei Mihailene de continut al unui invatamant national, se faceau si precizari in legatura cu titlurile stiintifice acordate absolventilor diferitelor forme de invatamant academic, dintre care retinem titlul de inginer civil, acordat absolventilor cursului extraordinar de stiinte politehnice, carora urma sa li se incredinteze conducerea lucrarilor publice si construirea de obiective industriale.
Printre absolventii Academiei Mihailene se numara si cunoscutul om de stiinta Dumitru Asachi, matematician si inginer, primul roman care a publicat o lucrare originala de matematica, in anul 1841.
Academia Mihaileana se desfiinteaza in anul 1847.
In anul 1848, tot Gheorghe Asachi infiinteaza Scoala de Aplicatie pentru Ingineri si Constructori.
Despre contributiile lui Gheorghe Asachi la ctitorirea si dezvoltarea invatamantului romanesc am parcurs pe scurt mai sus elementele principale. Vom prezenta, succint, si omul Gheorghe Asachi. In cartea sa Oameni alesi – ROMANII, scriitorul Ion Simionescu se refera si la Gheorghe Asachi.

GHEORGHE ASACHI (1788 – 1869)
Ctitorul invatamantului tehnic superior in limba romana in Romania
Gheorghe Asachi, fiu de preot si carturar, s-a nascut la 1 martie 1788 la Herta, in nordul Moldovei. Primele clase de scoala le face in satul natal. La Lvov, in Polonia, studiaza filozofia si ingineria, continuand mai pe urma la Roma si Viena.
In anul 1812, Gheorghe Asachi revine in tara la Iasi, aureolat cu noile diplome de studii universitare si vorbind in mod curent sapte limbi straine: o limba veche – latina si sase limbi moderne – polona, rusa, germana, italiana, franceza si engleza.
Gheorghe Asachi, in afara de edificarea invatamantului tehnic superior romanesc, desfasoara si alte multiple activitati administrative, diplomatice (intre anii 1822 – 1827 a indeplinit functia de agent diplomatic la Agentia diplomatica de la Viena) etc., dar ne vom referi numai la cele de cultura. Gheorghe Asachi a contribuit la fondul de carte documentara in limba romana in timpul functionarii Academiei Mihailene, prin tipariturile Aritmetica si Algebra, precum si cu Geometria.
Gheorghe Asachi s-a preocupat in anul 1832 si de organizarea tezaurului de documente al Arhivelor Statului din Moldova.
In afara de scoala, nu este ramura de activitate culturala in care Gheorghe Asachi sa nu se manifeste. Este un enciclopedist, ca si cei din timpul Renasterii, un muncitor infrigurat, nu este un an de la 1825 pana in 1868 in care sa nu tipareasca ceva, in toate domeniile.
Scrie poezii si fabule, face piese originale, prelucreaza si traduce altele, scrie calendare, carti de citire, scoate ziare si reviste, isi spune cuvantul in probleme de organizare scolara.
Intemeiaza si o tipografie, iar de la anul 1829 face sa apara si reviste, dintre care Albina romaneasca, aparuta cu oarecare intreruperi pana in anul 1849 si continuata prin Gazeta de Moldavia (1850 – 1858), in care scrie si Mihail Kogalniceanu.
O personalitate complexa, Gheorghe Asachi nu uita nici poporul, pentru care scoate Foaia sateasca (1839 – 1840;1846 – 1851), Icoana lumii (1840 – 1846) etc. Mai ales se foloseste mult de Calendare, pentru a raspandi cultura la cititorii vremii, care-l apreciau. Prin aceasta si-a indeplinit misiunea de propagator al culturii nationale.
Gheorghe Asachi ocupa un loc de cinste in evolutia noastra culturala si nationala, cu o contributie deosebita la cresterea prestigiului invatamantului tehnic superior romanesc.
A murit la 12 noiembrie 1869 la Iasi.
Intr-aceasta e tot meritul nesters al lui Gheorghe Asachi: amintirea zbuciumului acestui premergator al culturii romanesti de azi nu va disparea, caci este legata de timpurile de grea truda pentru inceputul emanciparii unui popor impotmolit de tot ce rascolirile furtunoase de veacuri ingramadisera peste capul lui.
(Continuare in nr. viitor)