MIGRATIA FORTEI DE MUNCA, INTRE SPERANTE SI REALITATI

S-au dat publicitatii date oficiale care nu pot fi trecute cu vederea, precum cele referitoare la concetatenii care lucreaza in strainatate si banii pe care ii transfera in tara. Este vorba despre cca doua milioane de oameni si despre un transfer (in primul trimestru din anul in curs) de peste 2 miliarde de euro (fata de 1,5 miliarde in perioada similara din anul precedent).
Aceste cifre reconfirma o constatare la indemina oricui: migratia fortei de munca are o motivatie clara in dorinta de a cistiga bani cit mai multi. Si inca foarte repede, astfel incit cu veniturile respective sa prinda cheag (cum se spune) in tara, deoarece altfel nu s-ar explica volumul transferurilor, in continua crestere.
Fara sa negam macar o clipa avantajele lucrului in strainatate (chiar cu asumarea riscurilor pe care le prezinta „munca la negru“), intre care insusirea unor mentalitati adecvate unor tari moderne, civilizate, in care conteaza enorm respectarea regulilor, se impune a medita si asupra altor cifre. Doar 8,9 la suta din migrantii romini (nu le putem spune emigranti deoarece sunt cetateni si ai UE si, prin urmare, sub acest aspect au acelasi statut cu „bastinasii“) lucreaza in domenii industriale si din sfera cercetarii, grosul fiind concentrati in constructii (37,8 la suta), agricultura (15,6 la suta), comert si alte servicii (15,4 la suta). Nici nu este de mirare, in aceste conditii, ca din totalul celor care lucreaza in strainatate, 44,1 la suta sunt muncitori necalificati. Numarul celor cu studii universitare reprezinta 3,3 la suta din total.
Marea problema o constituie (odata cu amplificarea reactiilor xenofobe, o tema extrem de delicata care merita o analiza separata), faptul ca se contureaza tot mai clar fenomenul de suprasaturare a pietei muncii din tarile spre care se indreapta principalele fluxuri migratoare. Mai mult: au aparut semne de recesiune, reflectate si in dinamica somajului. Astfel, vrind-nevrind, concetatenii care lucreaza in strainatate sunt tot mai ingrijorati, iar perspectiva reintoarcerii acasa este tot mai limpede conturata. O confirma si rezultatele burselor de munca organizate recent in Spania si Italia. In conditiile cresterii salariilor in Rominia, in special in constructii, chiar la venituri mai mici decit cele obtinute acum peste hotare, zeci de mii de persoane sunt dispuse sa revina in tara, un numar semnificativ acumulind resurse chiar si pentru deschiderea unor firme proprii sau pentru desfasurarea de afaceri cu intreprinzatorii existenti. Astfel, despartirea de iluzii face loc realismului. Ceea ce inseamna mai bine pentru tot mai multi. (T.B.)