Drumul cercetarii tehnologice catre societate - discursul de receptie la Academia de Stiinte Tehnice din Romania al acad. Marius Sabin Peculea

La 17 aprilie a.c. a avut loc sustinerea discursului de receptie la Academia de Stiinte Tehnice din Romania (ASTR) al acad. Marius Sabin Peculea, membru titular si membru fondator al ASTR, discurs intitulat Drumul cercetarii tehnologice catre societate. Este cel de-al saselea discurs de receptie de la infiintarea ASTR, evenimentul (desfasurat la sediul Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania) marcand promovarea unei traditii menite sa sporeasca patrimoniul stiintific al acestei prestigioase institutii academice.

Apel la geografie si istorie
La inceputul discursului sau, acad. Marius Sabin Peculea a subliniat: „Drumul cercetarii tehnologice catre societate este povestea drumului apei grele de la laborator la industrializarea ei. Este o poveste adevarata, traita de oamenii care au fost cunoscuti ca Uzina G din Ramnicu Valcea.
Interpretarea acestui drum trebuie facuta dupa recomandarile lui Solon, grecul care a dat legile Atenei si care spunea ca, atunci cand vrei sa analizezi viata si activitatea unui om sau a unor evenimente, trebuie sa tii cont de doua lucruri: de geografie si de istorie, de locul unde s-au petrecut evenimentele si in ce timp, in ce conditii istorice s-au desfasurat. Locul este Uzina G din Ramnicu Valcea si perioada de timp, anii 1970 - 1988.
Elaborarea unei tehnologii pentru separarea izotopica a apei grele, datorita clasificarii ei ca secrete, ne-a determinat sa ne alegem un drum propriu, din care a rezultat nu numai tehnologia de producere a apei grele, ci si organizarea unei asemenea activitati, urmata si de unele concluzii asupra politicii stiintei. Din acest motiv, recomand ca prezenta expunere sa fie luata in considerare ca o nota bibliografica, ce poate fi consultata de cei interesati impreuna sau in paralel cu alte lucrari asemanatoare“.
In continuare, s-a acordat un spatiu amplu prezentarii unor scheme si grafice referitoare la interfata prin care se realizeaza transferul de cunostinte de la stiinta la tehnologie. In acest sens, s-a pus accentul pe examinarea caracteristicilor cercetarii orientate si cercetarii organizate. Acad. Marius Sabin Peculea a propus urmatoarele definitii: „Cercetarea orientata are ca scop continua dezvoltare a cunoasterii, fara sa urmareasca valorificarea ei; ea are un caracter cosmopolit, cu disponibilitate internationala, protectia valorii ei fiind publicatiile noilor cunostinte; elementul de baza este individul (cercetatorul), in special prin prezenta unor personalitati stiintifice. Cercetarea organizata are scopul de a valorifica cunostintele stiintifice in conditii locale (ale unor necesitati social-economice locale), ea activeaza organizat in echipe, care isi protejeaza valoarea activitatii prin brevete“. Pe baza acestor definitii, a fost detaliata dezvoltarea procesului de la studii la laborator, apoi la stand, in continuare la instalatii pilot care, prin proiectare, fac legatura cu prototipul, demonstratia, pentru a fi finalizat in industrie.

Miza pe dialog
Toate elementele evocate au fost apoi concretizate prin activitatea de cercetare desfasurata la Uzina G, in vederea elaborarii tehnologiei de producere a apei grele. In acest sens, dupa prezentarea elementelor componente ale procesului, acad. Marius Sabin Peculea a spus: „Fac o marturisire: prevederile noastre, la inceputul activitatii Uzinei G, asupra obiectivelor (temelor) pe care urma sa le cercetam s-au dovedit a fi doar 20% din totalul realizarilor; restul de 80% au fost idei generate de dialogul nostru cu instalatia experimentala, care ne-a fost un partener sincer, obiectiv (instalatia fiind un obiect) si cooperant. De aceea, ea a fost pentru noi un simbol si astazi Institutul de Criogenie si Separari Izotopice, care este continuatorul ei, ii pastreaza sigla care reprezinta o molecula de deuteriu“.
Un lucru important in discursul de receptie l-au ocupat concluziile desprinse din experienta acumulata, respectiv un drum „parcurs in totalitate in Romania, de la conceptie la realizarea industriala. O tara care isi cumpara industria este o tara industrializata, cat timp o tara care isi creeaza industria este o tara industriala. Tehnologia apei grele a demonstrat ca Romania poate fi o tara industriala“.
Potrivit considerentelor cuprinse in discurs, acad. Marius Sabin Peculea a afirmat: „In drumul cercetarii catre societate s-au adeverit a fi o realitate cele spuse de Oswald Avery ca «o idee nu izbuteste daca tu nu izbutesti». Pe acest drum, un rol deosebit l-au jucat relatiile intre oameni si relatiile intre institute si societate. Apare astfel relatia Societate - Institut - Individ, care arata cum societatea sustine activitatea cercetarii stiintifice prin intermediul institutelor, dar pretinde de a beneficia pe urma acestei sustineri pentru ridicarea continua a standardului de viata a componentilor ei si de a progresa in ierarhia mondiala.
Elementul de actiune este individul, cercetatorul stiintific, care prin activitatea lui trebuia sa sustina relatia inversa Individ - Institut - Societate.
Relatia Institut - Individ este bilaterala: institutul asigura conditia de existenta a individului si acesta prin activitatea lui rezolva relatia dintre institut si societate.
Relatia Institut - Individ are caracter intern si reprezinta organizarea actului de cercetare, cat timp relatia Institut - Societate are caracter extern, reprezentand in fond modul de finantare.
Un exemplu de relatie intre oameni este formarea echipei de cercetare multidisciplinara, careia trebuie sa i se dea o atentie deosebita. Indivizii care formeaza echipa au pregatiri si experienta in discipline diferite, functie de complexitatea problemei care trebuie rezolvata. Pentru a se intelege intre ei le trebuie o baza comuna de cunostinte“.

Cheia succesului: lucrul in echipa
In ceea ce priveste reusita valorificarii cercetarii stiintifice, in discurs s-a relevat relatia dintre cercetare si proiectare, dintre cercetator si proiectant. „Ea s-a bazat pe increderea reciproca in profesionalismul fiecareia dintre parti. Ceea ce i-a motivat, desi erau doua profesiuni diferite, a fost responsabilitatea comuna: realizarea fabricii de apa grea. Aceasta a facut ca relatia intre proiectant si cercetator sa fie una de cooperare, cu rezultate superioare unei colaborari. (...) In desfasurarea activitatii institutului relatia conducere - individ, fara a intra in amanunte, directorului ii revenea, ca problema de baza, sa mentina un echilibru armonios intre interesele institutului si interesele personale ale individului, astfel ca pe ansamblu activitatea institutului sa prezinte un bilant pozitiv. Cu toate acestea, in luarea deciziilor, directorul se confrunta cu o cugetare a lui Victor Hugo: «e atat de usor sa fii bun, greutatea e sa fii drept». (...) Prima interfata este intre stiinta si tehnologie si cea de a doua intre tehnologie si economie (industrie). Beneficiile realizate in economie se intorc sub forma de finantare a activitatilor stiintifice si de dezvoltare tehnologica. Este de remarcat si cum noi cunostinte tehnologice sprijina dezvoltarea cunoasterii stiintifice“.

Coerenta criteriilor de evaluare
S-a subliniat ca exista trei criterii de evaluare. Cel de baza include stiinta - dezvoltarea - societatea, al doilea noutatea - tehnologia - componenta sociala, iar al treilea efectul, respectiv elementele de progres, de economie si de ierarhie profesionala. In functie de aceste criterii, acad. Marius Sabin Peculea a relevat: „Criteriul de noutate este de la sine inteles; lucrurile cunoscute nu se mai cerceteaza, cercetarea stiintifica trebuie sa aduca o completare in domeniul cunoasterii.
Criteriul tehnologic are un dublu inteles: prin cercetare se va produce un nou material sau se vor aduce imbunatatiri materialelor, proceselor, sistemelor etc., sau pentru realizarea unei cercetari stiintifice va fi nevoie sa se dezvolte o noua tehnologie. In ambele cazuri se produce un efect economic prin dezvoltare de noi capacitati industriale si, implicit, locuri de munca.
Criteriul social se refera la pozitia pe care o ocupa tara de raportare in ierarhia mondiala. Detinerea de noi cunostinte stiintifice si de noi tehnologii contribuie la mentinerea sau avansarea in ierarhia mondiala (cum este vazuta tara pe plan mondial si ce cuvant are).
La castigarea licitatiei si incheierea contractului cu unitatea de finantare, unitatea de cercetare va trece la organizarea competitiv-economica a activitatii ei“.
In incheierea discursului, acad. Marius Sabin Peculea a spus: „Cine idealizeaza munca de cercetare inseamna ca nu a lucrat niciodata in acest domeniu de creatie. De aceea, atrag atentia asupra a trei neajunsuri, cateodata ascunse, cum sunt frica, rutina si birocratia.
Ne-am confruntat cu doua feluri de frica: frica de a incepe ceva nou si frica de manifestarea necontrolata a unui nou proces, cu consecinte negative asupra oamenilor si a echipamentelor. Prima forma a fost depasita prin grija pe care am avut-o ca prima lucrare a noului venit sa fie un succes, iar cea de a doua prin continua dezvoltare a cunoasterii si prin pasi marunti in castigarea de experienta evitand totodata actiuni temerare. Antidotul fricii este increderea in tine. Amintesc imboldului Isabelei de Castilia catre Columb, cand i-a spus: «pleaca si daca acolo unde te duci nu e decat neant, pentru curajul tau Dumnezeu va crea Pamantul».
Rutina se manifesta ca o piedica in dezvoltarea noului, a noilor idei si, ca atare, trebuie evitata. Rutina poate sa apara si in urma fricii pentru a evita riscul unei noi actiuni si, de asemenea, in urma unei comoditati in activitatea zilnica, scutindu-te de raspundere. Sloganul ei este: asta stiu, asta fac! De aceea nu s-a lucrat pe proceduri, ci libera gandire si initiative personale, care erau analizate periodic (lunar) in sedinte de comunicari in cadrul laboratoarelor reunite. Rutina este si o forma de manifestare a dogmei, la care Lucian Blaga ne atentioneaza: cand te specializezi intr-o anumita stiinta, invata neaparat si istoria ei; aceasta te lecuieste de orice dogmatism.
Birocratia este o parte a administratiei care, dezvoltata peste un strict necesar si in special suspicionand loialitatea cercetatorului prin conditiile contractuale, ingreuneaza dezvoltarea noilor idei. Globalizarea a avut si ea un rol in cresterea sistemului birocratic, care, prin dezvoltarea serviciilor, transforma laboratoarele in birouri, cu toate ca cunoasterea stiintifica se confirma in laboratoare. Amintesc ce spunea Einstein: «cunoasterea este experienta, tot restul este informatie». Cresterea sistemului birocratic din domeniul cercetarii stiintifice este remarcata si de afirmatia unui savant american (nu i se da numele), redata in cartea lui Mario Livio «Ecuatia care n-a putut fi rezolvata» (2007): intre scrierea cererilor de finantare prin care descriu ce intentionez sa fac si scrierea rapoartelor despre ce am facut, nu mai ramane timp ca sa si fac efectiv ceva.
Revin la ce afirma Oswald Avery: «o idee nu izbuteste daca tu nu izbutesti» pentru a aduce un omagiu si recunostinta pentru toti membrii Uzinei G, care au crezut, au luptat si au reusit sa izbuteasca, sprijinindu-se reciproc pentru depasirea esecurilor, gasind calea de a le rezolva prin circulatia libera a informatiei, unde critica era o forma sincera de colaborare.
Un gand pentru cine a fost Doamna vietii mele, fara de care eu n-as fi izbutit“.

O PILDA PENTRU SEMENI, PENTRU TINERII CARE ASPIRA LA AFIRMAREA PROFESIONALA
Raspunsul la discursul de receptie al acad. Marius Sabin Peculea a fost rostit de prof. univ. emerit Valeriu V. Jinescu, presedintele Sectiei de Inginerie Mecanica a ASTR. Dupa ce a trecut in revista principalele date din viata si activitatea acad. Marius Sabin Peculea, vorbitorul a relevat importanta deosebita a ideilor cuprinse in discursul de receptie, cu accent pe contributiile originale ale acad. Marius Sabin Peculea la progresul stiintei si tehnicii romanesti. In incheierea raspunsului, prof. univ. emerit Valeriu V. Jinescu a spus:
„Personalitatea domnului academician Marius Peculea se asociaza cu imaginea omului cu rare calitati, a omului deschis, corect, cu tinuta morala si cu tact in relatiile cu oamenii.
Dupa ce l-am cunoscut direct pe domnul acad. Marius Peculea m-am apropiat de domnia sa cu deosebita incredere si cu stima, cu atat mai mult cu cat, prin felul sau de-a fi, imi aminteste de un alt mare profesor al secolului XX, si anume de profesorul de inginerie chimica Emilian Bratu, el insusi membru titular al Academiei Romane, originar din Rasinari, de langa Sibiu. Atat acad. Marius Peculea, cat si acad. Emilian Bratu s-au nascut in Transilvania si este interesant de observat ca doctorandul Emilian Bratu, in teza sa de doctorat, in anul 1936, la Scoala Politehnica din Viena, s-a ocupat de determinarea constantei de disociere a apei grele.
Viata si opera acad. Marius Peculea reprezinta o pilda pentru semenii nostri, pentru tinerii care aspira la o afirmare profesionala.
Inchei raspunsul la discursul de receptie al domnului acad. Marius Peculea cu speranta ca in viitor alte minti stralucite nascute pe acest teritoriu numit Romania, insotite de harnicie individuala si daruire pentru stiintele ingineresti, vor aduce, prin realizarile lor, mari servicii tarii si civilizatiei universale.
Permiteti-mi sa afirm intreaga pretuire pentru tot ceea ce domnul acad. Marius Peculea a realizat intr-o viata de munca daruita unui tel, pe care l-a atins, devenind un simbol pentru toti cei daruiti stiintelor ingineresti.
Domnule academician, destinul v-a ales sa truditi din greu pe taramul inalt al creatiei ingineresti, de la cercetare pana la implementare industriala, v-a oferit sentimentul datoriei implinite si satisfactia unei opere stiintifice pe deplin realizata, dar si recunoscuta de comunitatea stiintifica, lucru relativ rar la romani. V-au fost acordate inalte distinctii (Premiul Dragomir Hurmuzescu al Academiei Romane, Ordinul Meritului Stiintific Cl II si Cl III, Medalia Meritul Stiintific (de doua ori) si Premiul Ionel Purica pentru contributii in Energetica Nucleara, Ordinul Pentru Merit in grad de Mare Ofiter etc.) si vi s-a acordat calitatea de cetatean de onoare al Municipiului Cluj-Napoca si al Municipiului Ramnicu Valcea. De asemenea, ati fost ales secretar general al Academiei Romane si vi s-a acordat titlul academic de Doctor Honoris Causa de catre Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Universitatea din Craiova, Universitatea din Oradea, Universitatea Ovidius din Constanta, Universitatea Politehnica din Timisoara, Universitatea Dunarea de Jos din Galati.
Domnule acad. Marius Peculea, felicitandu-va pentru intreaga Dumneavoastra activitate stiintifica, va fac totodata urarea sa fiti in Academie inca multi ani, cu sanatate deplina, cu aceeasi daruire in tot ceea ce veti face in continuare, spre satisfactie personala si spre binele nostru, al celorlalti“.