Nici optimism, nici pesimism, ci doar realism
Data: 16 - 31 mai 2015
Oricat de presante, de urgente ar fi numeroase teme de actualitate in materie de politica economica, niciuna dintre ele nu poate, in prezent, sa fie tratata cu seriozitate daca nu se tine seama de cel putin doua elemente esentiale: primul vizeaza rezultatele inregistrate in intervalul ianuarie - martie 2015, respectiv o crestere economica de peste 4% fata de perioada similara din 2014, iar al doilea priveste intensificarea preocuparilor de ordin strategic determinate de procesul aderarii Romaniei la moneda unica europeana. Este exact contextul in care una dintre temele presante evocate se cere rezolvata adecvat, adica reluarea creditarii in ritmuri si proportii consonante cu cerintele pe termen mediu si lung ale economiei. Cu alte cuvinte, numai o viziune strategica poate sa confere deciziilor la nivel national consistenta strict necesara indeplinirii dezideratelor populatiei, ale mediului de afaceri, in special.
Ce a atras si atrage atentia in sfera analizei economico-sociale actuale? Frapeaza apelul deosebit de frecvent la doua formule: „peste asteptari“ si „surpriza“. Intr-o anumita masura ele se suprapun, astfel incat decizii ale Bancii Nationale a Romaniei precum reducerea dobanzii de politica monetara la un minim istoric si micsorarea rezervelor minime obligatorii in lei si amintitele rezultate ale cresterii PIB in primul trimestru al anului au contrazis sau, in cazul cel mai bun, au adus corecturi insemnate anticiparilor emise de majoritatea analistilor. Merita, insa, mentionata asumarea de catre multi dintre ei a erorilor de evaluare, insotita de concluzia potrivit careia se impune luarea in considerare cu mai multa seriozitate a datelor oficiale privind miscarea ansamblului de fenomene economice si sociale definitorii nu numai pe termen scurt, ci si dintr-o perspectiva strategica.
Intrucat la aderarea Romaniei la euro ne-am mai referit in Jurnalul de bord, se cuvine sa ne concentram acum atentia asupra bilantului trimestrial care, deloc intamplator, face legatura cu alte teme majore constituind o parte integranta a ansamblului proceselor caracteristice convergentei reale strict necesare pentru primirea Romaniei in Zona Euro. In aceste zile, s-a declansat o polemica fertila intre un fost premier si un academician-economist pe tema conditiilor fundamentale pe care sa le indeplineasca economia reala romaneasca, conditii in functie de care este dezirabila aderarea la euro. In timp ce primul subapreciaza taman miezul intregii chestiuni, respectiv necesitatea cresterii macar la nivelul potentialului existent a produsului intern brut pe locuitor, cel de-al doilea demonstreaza convingator ca numai o crestere economica sustenabila, in ritmuri relativ inalte, adica peste media UE, este de natura a face posibila o aderare la euro care sa aduca beneficii Romaniei, nu sa-i mareasca dificultatile. In aceasta ordine de idei, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, remarca: „N-ai cum sa te simti bine intr-un club bogat (Zona Euro - n.n.) daca nu ai un anumit nivel de trai“.
Acestea fiind spuse, apare cat se poate de limpede ca progresele semnificative inregistrate in acest an in privinta consumului, in special a consumului populatiei, au determinat, intr-o mare masura, sporul de produs intern brut (PIB), unul dintre cele mai inalte la scara Uniunii Europene. De data aceasta, analistii, aproape in totalitatea lor, au identificat corect aportul principalelor domenii de activitate la cresterea PIB. Ei manifesta, totusi, prudenta tocmai pentru a nu mai recurge la formule precum „peste asteptari“ si „surpriza“. Este nevoie de o foaie de parcurs laborioasa, intrucat timpul preseaza, iar insuficienta constientizare a pretului platit pentru irosirea lui aduce costuri suplimentare. Concluzia nu este nici optimista si nici pesimista, ci - pur si simplu - realista.
Alte articole




