Un obiectiv major si pentru comunitatea inginereasca din Romania

Crearea pietei unice digitale, pe agenda de lucru a Comisiei Europene

In documentul Comisiei Europene se mentioneaza ca in prezent, din cauza barierelor online, cetatenii nu pot beneficia de o serie de bunuri si servicii: numai 15% fac cumparaturi online dintr-o alta tara UE; furnizorii de Internet si intreprinderile nou infiintate nu pot valorifica la maximum oportunitatile de crestere online: numai 7% dintre IMM-uri vand transfrontalier. In cele din urma, intreprinderile si administratiile nu beneficiaza pe deplin de instrumentele digitale. Obiectivul pietei unice digitale consta in eliminarea „zidurilor“ de reglementare si, in cele din urma, in trecerea de la 28 de piete nationale la una singura. O piata unica digitala pe deplin functionala ar putea sa contribuie cu 415 miliarde euro pe an la economia comunitara si sa creeze sute de mii de noi locuri de munca.
Strategia privind piata unica digitala cuprinde o serie de actiuni specifice care urmeaza sa fie intreprinse pana la sfarsitul anului viitor. Strategia are la baza trei piloni: (1) un acces mai bun al consumatorilor si al intreprinderilor la bunuri si servicii digitale in intreaga Europa; (2) crearea conditiilor adecvate si a unor conditii de concurenta echitabile pentru dezvoltarea retelelor digitale si a serviciilor inovatoare; (3) valorificarea la maximum a potentialului de crestere a economiei digitale.

Premisele unei viziuni strategice
Contururile unui viitor predictibil
In contextul evocat, presedintele CE, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Acum punem bazele viitorului digital al Europei. Imi doresc sa vad retele de telecomunicatii la scara continentala, servicii digitale care traverseaza frontierele si un val de intreprinderi europene nou infiintate inovatoare. As dori ca fiecare consumator sa obtina cele mai bune oferte si fiecare intreprindere sa aiba acces la cea mai larga piata - oriunde s-ar afla in Europa. Exact cu un an in urma, am promis ca piata unica digitala pe deplin va fi una dintre prioritatile mele esentiale. Astazi ne indeplinim aceasta promisiune. Cele 16 etape din strategia noastra privind piata unica digitala vor ajuta piata unica sa se adapteze la era digitala“. La randul sau, vicepresedintele pentru piata unica digitala, Andrus Ansip, a precizat: „Strategia noastra este un program ambitios si necesar de initiative care vizeaza domenii in care UE poate aduce o schimbare reala. Ele pregatesc Europa sa valorifice beneficiile oferite de viitorul digital si vor oferi oamenilor si intreprinderilor libertatile online pentru a profita pe deplin de imensa piata interna a Europei. Initiativele sunt strans legate intre ele si se sprijina reciproc. Ele trebuie realizate rapid pentru a contribui mai bine la crearea de locuri de munca si la cresterea economica. Strategia este punctul nostru de plecare, nu linia de sosire“.
Gunther H. Oettinger, comisarul pentru economie digitala si societate digitala, a subliniat: „Economiile si societatile noastre devin digitale. Prosperitatea viitoare va depinde in mare masura de modul in care stapanim aceasta tranzitie. Europa are puncte forte de consolidat, dar si teme pentru acasa de rezolvat, in special pentru a se asigura ca industriile sale se adapteaza, iar cetatenii sai utilizeaza pe deplin potentialul noilor servicii si bunuri digitale. Trebuie sa ne pregatim pentru o societate moderna si vom prezenta propuneri care asigura un echilibru intre interesele consumatorilor si cele ale industriei“.
Asa cum am mai precizat, Strategia privind piata unica digitala stabileste 16 actiuni esentiale, grupate in trei piloni, pe care Comisia le va intreprinde pana la sfarsitul anului 2016.

Pilonul I: un acces mai bun al consumatorilor si al intreprinderilor la bunuri si servicii specifice in intreaga Europa
Comisia va propune:
1. Norme pentru a facilita comertul electronic transfrontalier. Acestea cuprind norme armonizate la nivelul UE privind contractele si protectia consumatorilor in cazul cumparaturilor efectuate online: indiferent daca este vorba despre obiecte fizice, cum ar fi pantofi ori mobila sau continut digital, precum carti electronice sau aplicatii. Consumatorii urmeaza sa beneficieze de o gama mai larga de drepturi si de oferte, in timp ce intreprinderile vor vinde mai usor in alte tari ale UE. Astfel va spori increderea in cumparaturile si vanzarile transfrontaliere;
2. Asigurarea respectarii, cu o mai mare rapiditate si consecventa, a normelor de protectie a consumatorilor, prin revizuirea Regulamentului privind cooperarea in materie de protectie a consumatorului;
3. Servicii de coletarie mai eficiente si mai accesibile ca pret. In prezent, 62% din intreprinderile care incearca sa vanda online afirma ca o bariera in acest sens o reprezinta costurile de coletarie prea ridicate;
4. Incetarea blocarii geografice nejustificate - o practica discriminatorie utilizata din motive comerciale, atunci cand comerciantii online fie refuza accesul consumatorilor la un site din cauza locului unde se afla acestia, fie ii redirectioneaza catre un magazin local cu preturi diferite. O asemenea blocare inseamna ca, de exemplu, clientii care inchiriaza autovehicule intr-un anumit stat membru platesc in cele din urma mai mult pentru a inchiria o masina identica in aceeasi destinatie;
5. Identificarea eventualelor preocupari in materie de concurenta care afecteaza pietele europene de comert electronic. Prin urmare, Comisia a lansat o ancheta in materie de concurenta antitrust in sectorul comertului electronic in Uniunea Europeana;
6. O legislatie moderna, europeana privind drepturile de autor: inainte de sfarsitul anului 2015 vor fi elaborate propuneri legislative pentru a reduce diferentele dintre regimurile nationale privind drepturile de autor si a facilita accesul online la opere pe scara mai larga in intreaga UE, inclusiv prin adoptarea altor masuri de armonizare. Obiectivul consta in imbunatatirea accesului oamenilor la continutul cultural online, promovand, astfel, diversitatea culturala si creand noi oportunitati pentru creatori si pentru industria de continut. Comisia doreste, in special, sa se asigure ca utilizatorii care achizitioneaza filme, muzica sau articole la domiciliu se pot bucura de acestea in timpul calatoriilor lor in Europa. Totodata, CE va examina rolul intermediarilor online in ceea ce priveste lucrarile protejate prin drepturi de autor si va intensifica masurile de asigurare a respectarii normelor in cazurile incalcarilor drepturilor de proprietate intelectuala la scara comerciala;
7. O revizuire a Directivei privind transmisiile prin satelit si cablu pentru a evalua daca domeniul de aplicare a acesteia trebuie extins pentru a cuprinde transmisiile online ale difuzorilor si pentru a analiza modalitatile de a spori accesul transfrontalier la serviciile difuzorilor din Europa;
8. Reducerea sarcinii administrative cu care se confrunta mediul de afaceri din cauza regimurilor diferite de TVA: pentru ca vanzatorii de bunuri materiale catre alte tari sa beneficieze, de asemenea, de inregistrare si plata electronica unica, iar cu ajutorul unui prag comun de TVA, micile intreprinderi nou infiintate sa poata vinde online.

Pilonul II: crearea conditiilor pentru dezvoltarea retelelor digitale si a serviciilor inovatoare
Comisia Europeana:
9. Va prezenta o revizuire ambitioasa a normelor UE in domeniul telecomunicatiilor. Aceasta cuprinde o coordonare mai eficienta a spectrului si criterii comune la nivelul UE pentru alocarea spectrului de frecvente radio la nivel national; crearea de stimulente pentru investitii in infrastructura de banda larga de mare viteza; asigurarea unor conditii de concurenta echitabile pentru toti actorii de pe piata, traditionali si noi, precum si crearea unui cadru institutional eficace;
10. Va revizui cadrul mediatic audiovizual, astfel incat acesta sa poata raspunde cerintelor secolului al XXI-lea, punand accentul pe rolurile diferitilor actori de pe piata in ceea ce priveste promovarea operelor europene (posturile de televiziune, furnizorii de servicii audiovizuale la cerere etc.). Comisia va examina totodata modul in care pot fi adaptate normele existente (Directiva privind serviciile massmedia audiovizuale) la noile modele de afaceri pentru distribuirea continutului;
11. Va efectua o analiza cuprinzatoare privind rolul pe piata al platformelor online (motoarele de cautare, mijloacele de comunicare sociale, magazinele de aplicatii etc.). Aceasta va cuprinde aspecte precum lipsa de transparenta a rezultatelor de cautare si a practicilor de stabilire a preturilor, modul in care sunt folosite informatiile obtinute, relatiile dintre platforme si furnizori si promovarea serviciilor proprii in dezavantajul concurentilor - in masura in care nu sunt reglementate deja de dreptul concurentei. De asemenea, analiza va examina cele mai bune modalitati de combatere a continutului ilegal de pe Internet;
12. Va consolida increderea in serviciile digitale, precum si securitatea acestora, in special in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Pe baza noilor norme UE privind protectia datelor, care urmeaza sa fie adoptate pana la sfarsitul anului 2015, Comisia va revizui Directiva privind confidentialitatea in mediul electronic;
13. Va propune un parteneriat cu sectorul industrial privind securitatea cibernetica in domeniul tehnologiilor, precum si solutii pentru securitatea retelelor online.

Pilonul III: valorificarea la maximum a potentialului de crestere a economiei digitale
Comisia Europeana:
14. Va propune o „initiativa europeana privind libera circulatie a datelor“, cu scopul de a promova libera circulatie a datelor in UE. Uneori noile servicii sunt impiedicate prin restrictii privind locul in care se afla datele sau accesul la date - restrictii care, de multe ori, nu au nimic in comun cu protectia datelor cu caracter personal. Aceasta noua initiativa va aborda restrictiile respective si va incuraja astfel inovarea. Comisia va lansa, de asemenea, o initiativa in domeniul cloud computingului la nivel european, care va viza certificarea serviciilor de tip cloud, schimbarea furnizorilor de servicii de tip cloud si un „cloud de cercetare“;
15. Va defini prioritatile pentru standarde si interoperabilitate in domenii esentiale pentru piata unica digitala, cum ar fi e-sanatatea, planificarea transportului sau energia (contorizare inteligenta);
16. Va sustine o societate digitala favorabila incluziunii, in care cetatenii au competentele potrivite pentru a profita de oportunitatile oferite de Internet si a-si spori sansele de a obtine un loc de munca. Un nou plan de actiune privind e-guvernarea va permite, de asemenea, interconectarea registrelor comertului din intreaga Europa, va asigura cooperarea diferitelor sisteme nationale si va garanta faptul ca intreprinderile si cetatenii trebuie sa isi comunice datele numai o singura data administratiilor publice. Astfel, administratiile nu vor mai solicita de mai multe ori aceleasi informatii atunci cand pot sa le utilizeze pe cele de care dispun deja. Aceasta initiativa „doar o singura data“ va reduce birocratia si ar putea genera economii de aproximativ 5 miliarde de euro pe an pana in 2017. Se va accelera punerea in aplicare a achizitiilor publice electronice si a semnaturilor electronice interoperabile.

Pasii urmatori
Echipa proiectului pietei unice digitale va pune in practica aceste actiuni diferite pana la sfarsitul anului 2016. Cu sustinerea Parlamentului European si a Consiliului, piata unica digitala ar trebui finalizata cat mai rapid cu putinta.
Piata unica digitala se va afla pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din 25 - 26 iunie a.c.

* * *
Romania: necesarul de investitii in IT&C, 3,9 miliarde de euro pana in 2020
Dupa cum am mai informat, Guvernul a aprobat Strategia Nationala privind Agenda Digitala pentru Romania - 2020, elaborata de Ministerul pentru Societatea Informationala. Documentul preia si adapteaza la situatia tarii noastre elementele Agendei Digitale pentru Europa, una dintre cele sapte initiative pilot ale Strategiei Europa 2020. Agenda Digitala defineste rolul major pe care utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC) va trebui sa-l joace in realizarea obiectivelor Europa 2020. Realizarea Strategiei nationale privind Agenda Digitala pentru Romania si a Planului National NGA, ca parte componenta a Strategiei, de catre Ministerul pentru Societatea Informationala, reprezinta cele doua conditionalitati ex-ante necesare in vederea accesarii fondurilor europene pentru exercitiul financiar 2014 - 2020.

Domenii de actiune la nivel national
Sorin Mihai Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informationala, a declarat: „Strategia nationala privind Agenda Digitala pentru Romania este un document cadru mult asteptat de catre intreaga piata de IT&C si de catre autoritati. Pasul urmator este sa dam drumul cat mai repede politicilor si programelor din domeniile de interes, astfel incat sa vedem o schimbare vizibila social in utilizarea tehnologiei in Romania“.
Reamintim ca Strategia Nationala privind Agenda Digitala defineste patru domenii de actiune, dupa cum urmeaza: 1. e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetica, Cloud Computing si Social Media - scopul acestui domeniu este de a reforma modul in care guvernul functioneaza, permite accesul la informatii, implica cetatenii si furnizeaza servicii beneficiarilor externi si interni atat pentru beneficiul guvernului, cat si al cetatenilor pe care ii deserveste; 2. TIC in educatie, cultura si sanatate - investitia in cunoastere si competente digitale ale populatiei, in scopul de a creste calitatea vietii cetatenilor; 3. TIC in e-comert, precum si cercetarea, dezvoltarea si inovarea in TIC - perfectionarea cadrului existent de comert electronic, care sa ofere un cadru legal transparent pentru intreprinderi si consumatori, si sa promoveze investitiile in inovare; 4. Broadband si servicii de infrastructura digitala - infrastructura de broadband are, prin implicatiile TIC asupra cresterii economiei, un rol important pentru dezvoltarea Romaniei, atat din punct de vedere economic, cat si in ceea ce priveste imbunatatirea gradului de incluziune sociala.
Necesarul total de investitii pentru implementarea completa a viziunii Strategiei este de 3,9 miliarde euro. Impactul direct si indirect asupra economiei poate fi tradus intr-o crestere a PIB de 13%, cresterea numarului de locuri de munca cu 11% si reducerea costurilor administratiei cu 12% in perioada 2014 - 2020.

Starile de fapt si tintele asumate
Conform datelor disponibile ale Comisiei Europene pe Digital Agenda Scoreboard (DAS) care urmareste progresul statelor membre fata de tintele asumate, in anul 2014 doar 10% dintre cetatenii romani foloseau serviciile de eGuvernare, fata de o medie europeana de 58,6%, iar in ceea ce priveste indicatorii de focalizare a serviciilor publice pe nevoile societatii civile si transparenta serviciilor publice, Romania are un scor de 40, respectiv 17, in contextul unei medii europene de 70, respectiv 49. De aceea, Domeniul de actiune I prezinta activitatile asumate de administratia publica din Romania pentru implementarea celor 36 de evenimente de viata (identificate ca fiind prioritare si asumate de Romania) pana in anul 2020, complementar folosindu-se instrumente moderne ce asigura deschiderea, cunoasterea, transparenta si eficienta, intr-un mediu sigur pentru cetateni si mediul de afaceri.
In ceea ce priveste situatia sociala din punct de vedere al competentelor digitale, 85% dintre romani au abilitati TIC scazute sau inexistente, comparand cu 47% media europeana. De aceea, o perspectiva importanta care este tratata in prezentul document este includerea digitala (e-Inclusion), care va permite o penetrare cat mai mare a instrumentelor TIC in viata de zi cu zi a cetatenilor, contribuind astfel la crearea unui mediu competitiv. Mai multe informatii privitoare la alte aspecte sociale, cum ar fi educatia, sanatatea si cultura se regasesc in Domeniul II de actiune, in descrierea fiecarui subdomeniu de interventie.
Referitor la inovare, se subliniaza ca un aspect important si insuficient exploatat - luandu-se in considerare nivelul bun de instruire al profesionistilor din TIC - investitiile pentru cercetare-dezvoltare in sectorul TIC au fost de aproximativ 13% din investitiile totale, cu 4% sub media europeana. De aceea, Strategia pentru Agenda Digitala 2020 si Strategia Nationala de Cercetare, Inovare si Dezvoltare Tehnologica 2014 - 2020 pun accent pe stabilirea premiselor corecte care pot valorifica la maximum potentialul uman si asigura o crestere sustenabila a economiei romanesti utilizand TIC ca facilitator. Mai multe informatii privitoare la cercetare-dezvoltare, inovare si eCommerce se regasesc in Domeniul de actiune III. Accesarea noilor tipuri de servicii si facilitati TIC de catre toate categoriile societatii civile se poate face doar utilizand infrastructura de tip broadband care necesita investitii semnificative pentru atingerea obiectivelor de penetrare si accesibilitate. De exemplu, desi 90% dintre gospodariile din Romania sunt acoperite de broadband, doar 78% dintre gospodariile din mediul rural au acces la broadband. Cu toate acestea, 48% dintre romani folosesc Internetul saptamanal, comparand cu o medie europeana de 75%.
Masurile concrete prevazute in Strategie vor duce la:
- asigurarea accesului cetatenilor si organizatiilor la servicii publice electronice (servicii de e-Guvernare);
- imbunatatirea accesului la Internet prin cresterea gradului de acoperire a retelelor de comunicatii electronice de mare viteza in banda larga;
- cresterea gradului de utilizare a Internetului;
- promovarea comertului electronic;
- cresterea numarului serviciilor publice electronice transfrontaliere;
- sporirea continutului digital si dezvoltarea de infrastructuri TIC in domeniile educatiei, sanatatii si culturii;
- sprijinirea cresterii valorii adaugate generate de sectorul TIC prin sustinerea cercetarii-dezvoltarii si inovarii in domeniu.
De asemenea, Strategia fixeaza, pentru Romania anului 2020, atingerea urmatorilor indicatori:
- cel putin 35% dintre cetateni sa utilizeze sistemele de e-Guvernare;
- cel putin 60% dintre cetateni sa utilizeze cu regularitate Internetul;
- cel putin 30% dintre cetateni sa faca achizitii online;
- o acoperire cu retele de comunicatii in banda larga (peste 30 Mbps) de minim 80%.

Documentul mentioneaza ca pentru atingerea obiectivelor specifice stabilite de Agenda Digitala pentru Europa 2020, este necesar sa sa acorde prioritate investitiilor in domeniul TIC. De asemenea, aceasta prioritizare este principala parghie pentru convergenta la tintele strategice ale Strategiei Europa 2020. Asocierea obiectivelor strategice cu obiectivele specifice in domeniul TIC duce la dezvoltarea economiei digitale si la transformari pe mai multe niveluri: legislatie, inovatie, schimbari procedurale, modificari de comportament etc.
Impactul economic al TIC reprezinta 5% din PIB-ul european, iar in Romania ponderea a fost de 4,1% in anul 2011, valoare diminuata fata de 2010. In sectorul TIC, in 2011, investitiile au fost de aproximativ 3 miliarde de lei, semnificativ mai mici decat in alte tari, cu un numar total de angajati de 128.000 in domeniul TIC. Obiectivul Romaniei pentru 2020 este de a ajunge la 250.000 de angajati. Daca in anii trecuti sectorul TIC a inregistrat o evolutie mai lenta in ceea ce priveste dezvoltarea si ocuparea locurilor de munca, acest lucru se datoreaza cresterii medii a ratei de ocupare a fortei de munca din sectorul TIC din Romania (7% pe an) dinaintea crizei economice si o proiecteaza ca o tinta de investitii viitoare. Contributii majore au fost facute deja de catre Guvernul Romaniei in sensul imbunatatirii ratei de angajare din sectorul IT&C (de exemplu, schema de ajutor de stat pentru crearea unui numar minim de noi locuri de munca.)