ANCOM propune viziunea strategica pentru comunicatiile digitale din 2020

„Dacă v-ar fi spus cineva în 2007, când am intrat în UE, că îşi doreşte ca în câţiva ani să avem cele mai performante reţele fixe de pe continent, i-aţi fi spus probabil că visează. Acum, avem cele mai performante reţele fixe din Europa, cu cea mai largă răspândire din Europa şi la cele mai mici preţuri din Europa. Şi cu toate acestea, continuăm să ne batem pe ultimele locuri la conectivitate, la utilizarea Internetului. Deşi competenţele noastre pe conectivitate sunt limitate, putem acţiona indirect. Concurenţa serveşte cel mai bine utilizatorii, iar creşterea conectivităţii nu se poate face la preţuri mari. De aceea, operatorii trebuie să fie cât mai eficienţi posibil. Iată trei elemente de viziune strategică a ANCOM", a declarat Cătălin Marinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii - ANCOM cu ocazia celei de-a 20-a ediţii a expo-conferinţei Ziua Comunicaţiilor, unde instituţia a lansat în consultare publică proiectul documentului de poziţie Strategia ANCOM pentru comunicaţiile digitale 2020.

Documentul supus consultării publice conţine o analiză-diagnostic a situaţiei actuale în sectorul comunicaţiilor, însoţită de o trecere în revistă a perspectivelor şi tendinţelor de viitor. Pe baza acestor elemente sunt formulate priorităţile strategice şi propuse principalele direcţii de acţiune ale instituţiei pentru următorii cinci ani.

Analiza-diagnostic pe teme strategice a ANCOM relevă că piaţa românească de comunicaţii are un profil concurenţial bazat în continuare pe infrastructuri, pe reţele performante aflate în expansiune puternică (reţelele mobile LTE) sau modestă (reţelele fixe). Pe fondul unor tarife competitive, consumul de telefonie mobilă şi internet fix înregistrează valori consistente, în timp ce alte servicii, precum internetul mobil, se află în plin avânt. Creşterea bazată pe dezvoltare tehnologică a performanţelor reţelelor nu s-a epuizat, iar măsuri pentru stimularea partajului activelor şi facilitarea accesului la infrastructurile existente vor alimenta creşterea performanţelor şi extinderea reţelelor cu investiţii mai mici. „Cu toate acestea, utilizarea serviciilor de acces la internet, în special în afara zonelor dens populate, este o problemă serioasă. Deficitul de conectivitate este mare şi în creştere faţă de media UE pe anumite segmente. Cheltuielile cu telecomunicaţiile au o pondere mare în bugetele gospodăriilor", se relevă într-un comunicat al ANCOM.

Cum va arăta, cel mai probabil, viitorul?

Cercetarea realizată de ANCOM permite conturarea următoarelor previziuni:

♦ Cererea de servicii digitale va rămâne neuniformă şi eterogenă în România, vom avea utilizatori care consumă din ce în ce mai mult pe tot mai multe aparate conectate, dar şi non-utilizatori;

♦ Creşterea extensivă a internetului mobil, bazată pe creşterea numărului de utilizatori şi extinderea zonei de acoperire, va deveni intensivă, bazată pe creşterea traficului odată cu reducerea tarifelor şi cu îmbunătăţirea calităţii conexiunilor;

♦ Frontierele dintre serviciile de comunicaţii electronice tradiţionale şi serviciile online („aplicaţii") se vor estompa, pe măsura migrării serviciilor în online;

♦ Colaborările concurenţiale între operatori vor fi tot mai frecvente şi sub forme tot mai avansate şi mai flexibile;

♦ Operatorii de comunicaţii vor integra afaceri şi în alte domenii, care permit exploatarea avantajelor de pe piaţa comunicaţiilor şi creşterea organică a afacerilor (servicii financiare, distribuţie energie, conţinut audiovizual, servicii online etc.);

♦ Proliferarea platformelor online pentru furnizarea aplicaţiilor şi serviciilor viitorului va ascuţi concurenţa cu furnizorii tradiţionali de reţele.   

Priorităţi strategice

Priorităţile strategice identificate de analiza ANCOM sunt: promovarea competitivităţii reţelelor, maximizarea disponibilităţii serviciilor şi capitalizarea beneficiilor reţelelor IP. Pentru materializarea acestora, ANCOM a identificat o multitudine de iniţiative grupate în 13 direcţii de acţiune, formulate şi discutate în documentul supus consultării. Printre principalele direcţii de acţiune ale Autorităţii se regăsesc reglementarea simetrică a accesului la reţele şi adaptarea la reţele tot mai partajate, garantarea neutralităţii reţelelor (Net Neutrality), interconectare IP pentru servicii de voce, stimularea cererii de servicii, îmbunătăţirea proceselor de licenţiere şi a planificării şi utilizării spectrului.