Ritmul cresterii economice, „la bani marunti“
Data: 16-31 mai 2019 2019
Mijlocul lunii mai a.c. a fost precedat de numeroase analize şi comentarii care relevau interesul deosebit faţă de anunţurile oficiale referitoare la prima estimare a evoluţiei PIB în intervalul ianuarie - martie 2019 şi de decizia Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) privind stabilirea dobânzii de politică monetară. A fost vorba nu despre o coincidenţă (respectiv, alegerea aceleiaşi zile pentru cele două comunicări deosebit de importante), ci despre respectarea unui calendar în materie de informare sistematică, transparentă a publicului larg, calendar adoptat cu mulţi ani în urmă. De altfel, în materie de statistică oficială, simultan cu datele prezentate de institutul naţional de profil, Eurostat a publicat datele pe Zona Euro şi pe ansamblul Uniunii Europene privind evoluţia produsului intern brut (detaliate inclusiv pe fiecare stat membru).
Sporul de PIB pe primul trimestru din 2019, de 5 procente în serie brută şi de 5,1% în seria ajustată sezonier, situează România pe locul al doilea în UE, la acest capitol, primul loc ocupându-l Ungaria, cu 5,2%, iar locul al treilea Polonia, cu 4,6%. Pentru comparaţii, ar fi de precizat că în Zona Euro creşterea economică a fost de 1,2%, iar pe total UE de 1,5%.
În esenţă, avem de-a face cu prelungirea unor procese şi fenomene care s-au conturat ca tendinţe clare pe termen mediu încă din anul trecut, mai cu seamă în privinţa consumului ca vector principal al creşterii economice. În acelaşi timp, s-a confirmat dependenţa dinamicii industriale de evoluţiile din Zona Euro, în special din Germania, cunoscut fiind faptul că exportul acestei ramuri (care asigură circa o pătrime din PIB-ul României) este îndreptat spre această ţară. Se reconfirmă, astfel, importanţa conexiunilor cu zonele comunitare cele mai dezvoltate, îndeosebi în sectoarele cu un evident rol multiplicator la scară economică naţională.
Fireşte, o analiză mai aprofundată va fi posibilă după 8 iunie, când se vor publica datele pe ramuri de activitate, dar - de pe acum - se relevă faptul că economia românească tinde să se dezvolte şi să se consolideze pe seama unei mai bune şi constante valorificări a resurselor, în special a celor umane. Chiar şi marile dificultăţi de pe piaţa muncii, respectiv deficitul de personal din ramuri importante, reprezintă un semnal clar că există premise certe pentru creşterea, în continuare, a PIB în consonanţă cu ameliorarea condiţiilor de trai, dacă avem în vedere sporirea semnificativă a veniturilor populaţiei. Este evident că dezvoltarea ulterioară nu mai este posibilă doar pe baza creşterii consumului şi că este mai mult decât necesară o relansare puternică a proceselor investiţionale, mai ales în ramurile care creează volumul cel mai mare de valoare adăugată.
În contextul evocat, deciziile Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României reprezintă, în plan monetar, o reflectare semnificativă a evoluţiilor din economia reală. Aprecierile privind dinamica PIB din comunicatul dat publicităţii de Consiliul de administraţie al BNR sunt concordante, în esenţă, cu datele statistice oficiale. Mai cu seamă, raporturile dintre cererea agregată şi oferta agregată atestă atât rolul pozitiv al sporirii veniturilor populaţiei, cât şi necesitatea imperioasă de a se acoperi, în plan comercial, aceste resurse băneşti cu o producţie internă pe măsură, atât cantitativ, cât şi calitativ şi sortimental. O asemenea evoluţie va avea efecte benefice şi asupra balanţei de plăţi, diminuarea importurilor şi creşterea exporturilor reprezentând un deziderat major al perioadei actuale şi următoare, inclusiv pe termen mediu. Elementele de stabilitate şi continuitate sunt de natură a consolida ceea ce s-a realizat pozitiv în primul trimestru al anului, prin diminuarea vulnerabilităţilor cu care ne confruntăm. Mai ales dezechilibrele de până acum nu trebuie, în niciun chip, să se cronicizeze. (T.B.)