De la inceputul anului, evolutii economice contradictorii

În momentul de față, este conturat, în linii esențiale, nu numai tabloul de ansamblu al stadiului actual de dezvoltare a economiei românești, ci se profilează și principalele tendințe de evoluție în viitorul previzibil. Elementul-cheie îl constituie, din ambele perspective analitice, dinamica Produsului Intern Brut. Astfel, în estimările-semnal ale Institutului Național de Statistică (INS) se precizează că, în primul trimestru al anului în curs, Produsul Intern Brut în termeni reali a fost mai mare cu 0,5% față de același interval din 2023 și a crescut cu 0,1% în serie brută și cu 1,8% în serie ajustată sezonier comparativ cu trimestrul IV 2023.

Este evident că avem de-a face cu o încetinire a ritmului creșterii economice. Dacă, însă, recurgem la o comparație cu dinamica PIB în zona euro și pe ansamblul Uniunii Europene, constatăm că avem, totuși, de-a face, în România, cu un spor ușor superior, întrucât în spațiul comunitar majorarea PIB a fost de 0,3% față de trimestrul IV din 2023.

Este interesant de observat că, începând din 2022, de la un prim trimestru la altul, s-a înregistrat o comprimare a PIB de la 5,6% la 2,4%, în 2023, și în 2024, la numai 0,1%.

 - Credit foto: www.freepik.com

Cu toate acestea, avem de-a face cu un anumit progres, însă esențial este faptul că a continuat creșterea economică. Această dinamică a fost susținută de toate componentele cererii interne, mai ales de formarea brută de capital fix, care a înregistrat o dinamică anuală de două cifre, ajungând la 21,4%. O contribuție semnificativă a fost adusă și de consumul gospodăriilor populației, care și-a reluat ritmurile de creștere, consemnate în anii precedenți.

De la data publicării comunicatului INS și până în prezent au apărut numeroase analize și comentarii, consacrate unor teme care decurg din procesele specifice creșterii economice. Astfel, se conturează și unele zone consensuale. Chiar dacă detalierile pe categoriile de resurse și utilizări ale PIB, în primul trimestru din 2024, vor fi date publicității luna viitoare, din comunicatele sectoriale ale INS rezultă că încetinirea creșterii economice a fost determinată de o multitudine de factori conjuncturali, în special dificultățile înregistrate de marile economii globale. În condițiile în care economia românească este tot mai larg deschisă spre lume, apare perfect explicabilă influența puternică pe care o exercită în spațiul nostru național turbulențele geopolitice și incertitudinile legate de durata și amploarea contracției economice, mai ales în țările din Vestul Europei.

A doua zonă consensuală - de fapt, cea care vizează factorii determinanți - privește unele atenuări ale dezechilibrelor structurale. Bunăoară, volumul-record de investiții din primele patru luni, respectiv peste 30 miliarde de lei, nu a reușit, încă, să elimine o serie de discrepanțe de fond. Efectele creșterii volumului de investiții din actuala perioadă se vor resimți în timp, iar durata de punere în funcțiune a obiectivelor stabilite a fost și este depășită în prea multe cazuri pentru a conta realmente pe efecte pozitive în viitorul apropiat.

La fel, al doilea motor al creșterii PIB, consumul gospodăriilor populației, este încă afectat semnificativ de rata relativ mare a inflației, deși au avut loc majorări succesive ale veniturilor salariale. În luna martie, de pildă, s-a ajuns la un nivel al veniturilor salariale medii de peste 5.000 de lei, ceea ce a marcat un spor de 13,9% față de luna corespunzătoare din 2013.

Prin luarea în considerare a unor asemenea elemente de analiză, prognozele interne și externe anticipează un reviriment economic mai consistent începând cu trimestrul al II-lea. Concludentă în acest sens este anticiparea Comisiei Europene, care preconizează că pe întregul an 2024 se va înregistra un avans al PIB de 3,3%. Bineînțeles, obținerea unui asemenea rezultat depinde de modul în care se va acționa, mai ales pentru atenuarea dezechilibrelor bugetar și comercial, deziderat fundamental pentru toți operatorii economici. (T.B.)