Pretul si dispretul vietii INGINERI OCTOGENARI

Mai sunt si dintre acestia. O veche vorba romaneasca spune ca "Daca nu ai un batran la casa, sa-l cumperi". In general, inginerii varstnici sunt depozitarii unei experiente profesionale care ar putea fi deosebit de profitabila daca s-ar apela la ei. |mi vine in minte acum un exemplu din timpul secetei de asta-vara, cand a trebuit sa fie oprita Centrala Nuclearoelectrica de la Cernavoda, fiindca pe Canalul Dunare - Marea Neagra nu mai patrundea suficienta apa. Atunci academicianul Radu Voinea a publicat un articol despre o stanca ce nu a fost dinamitata inainte de inaugurarea canalului si care, atunci cand cotele apelor Dunarii sunt scazute, impiedica patrunderea apei din Dunare in canal. Luarea in considerare a acestor afirmatii si efectuarea lucrarilor hidrotehnice necesare ar fi scurtat cu mult timpul de oprire a Centralei Nuclearoelectrice. Sa fiti convinsi ca nu este un caz izolat. {i e mare pacat.
Pe de alta parte, vreau sa aduc in discutie si pensiile inginerilor aflati la varsta senectutii. Sa ne intrebam daca acelora care au ramas singuri le ajunge pensia pentru o existenta decenta? Cu nivelurile pe care le-au atins cheltuielile de intretinere, oare le mai raman bani pentru alimente, medicamente? Ca nu ii folosim pe acesti oameni, nu este nici o obligatie. Dar ca sa le purtam de grija? Pana si primul-ministru, constient de aceasta situatie, a promis o recalculare generala a pensiilor (dupa alegeri). Dar pana atunci poate facem si noi cate ceva.
Am fost deosebit de impresionat atunci cand domnul Mihai Mihaita, presedintele AGIR, mi-a spus ca una dintre marile sale ambitii este sa faca, in Bucuresti, un Camin al Batranilor Ingineri. Este o initiativa deosebit de meritorie, la care ar trebui sa se ralieze toate firmele din Bucuresti. Legea sponsorizarii si mecenatului este foarte culanta.
Ca o sugestie pentru o maniera de a proceda, am sa reiau unele idei din articolul "Drepturile batranilor", publicat in saptamanalul VIA}A MEDICAL~, nr. 13, din 26 martie 2004. |n acest articol se arata ca Asociatia Medicilor Pensionari din Romania, institutie sprijinita inca de la infiintarea ei de acel saptamanal, a organizat pe data de 19 martie a.c. o sedinta de bilant. Au fost prezenti acad. Constantin Balaceanu-Stolnici, presedintele de onoare al Asociatiei si dl Vasile Cazan, presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor Pensionarilor din Romania. Au fost prezentate unele realizari, printre care, asa cum semnala dr. Virginia Ioan (presedinte executiv), 55 de medici primesc, de doua ori pe saptamana, o masa calda; 100 de medici varstnici din intreaga tara au beneficiat de ajutoare financiare cu sume intre 500.000 si 700.000 lei; patru slujitori ai lui Hipocrat se bucura de ingrijirile Spitalului de Geriatrie "Sf. Luca" din Bucuresti.
Multe cerinte, intru totul indreptatite, raman inca in faza de deziderat: indexarea decenta a pensiilor medicilor (circa 40% dintre acestea se situeaza sub nivelul salariului mediu pe economie); dreptul eliberarii retetelor compensate si gratuite; gratuitatea asistentei medicale si a retetelor de tratament; infiintarea unor case ori cluburi ale medicilor; solidaritatea medicilor activi cu cei pensionati etc. S-au formulat propuneri menite a obtine sprijinul parlamentarilor si al societatii civile in scopul asigurarii unui trai decent batranilor care o viata intreaga au vegheat la sanatatea semenilor.
Se poate aprecia, prin prisma celor citate mai sus, ca breasla medicilor, pe problema asistarii batranilor medici, a reusit sa faca un important pas inaintea noastra, a inginerilor. Poate ca ar trebui ca un colectiv de initiativa sa ia legatura direct cu Asociatia Medicilor Pensionari din Romania, eventual personal cu dr. Virginia Ioan, presedinte executiv, pentru realizarea unor demersuri similare in favoarea inginerilor pensionati, aflati in mare suferinta.