INVESTITIILE SAU DRUMUL DE LA "MOTOR" LA "FRINA"
Data: 1-15 mai 2009
Exista un numar considerabil de argumente care pledeaza deosebit de convingator in favoarea ideii ca principalul „motor“ al economiei, mai ales in vreme de criza, poarta numele de INVESTITII. Este o idee care a capatat concretizarea cea mai elocventa in bugetul general consolidat pentru anul in curs prin alocarea a cca 10 la suta din totalul cheltuielilor pentru investitii. Au trecut citeva luni de la promulgarea legii bugetului, iar datele statistice oficiale confirma ca una este prevazut pe hirtie si alta s-a intimplat in spatiul realitatii. Fata de nivelul prevazut s-a inregistrat – raportat la patru-cinci luni – o contractie de 25 la suta. Este vorba despre faptul ca nu s-au cheltuit cca 4 miliarde de lei (un miliard de euro) bani reali, existenti in vistieria tarii.
Fireste, s-ar putea discuta si despre ceea ce s-a realizat, incepind cu natura obiectivelor, continuind cu distanta pina la stadiul final si terminind cu calitatea lucrarilor. Dar, sa ne rezumam la coeficientul de cheltuire a sumelor alocate. O analiza, fie si sumara, arata si cauzele principale ale situatiei. In primul rind, nu s-au respectat integral prevederile legale referitoare la alocari bugetare nu pe domenii, ci pe proiecte. Or, la majoritatea lucrarilor programate pentru acest an (precizam, din nou, ca ne referim la investitii din fonduri bugetare, nu si la cele care apartin sectorului privat) nu exista proiectele aprobate pina la ultimul factor de decizie. Apoi, chiar acolo unde exista proiecte, nu au fost inlaturate toate piedicile care se afla in calea realizarii lor, inainte de toate, exproprierile legale, organizarea de santier, asigurarea fortelor de munca si aprovizionarea corespunzatoare cu resurse materiale.
Ne aflam intr-o situatie, cel putin, paradoxala. A fost o vreme in care explicam intirzierile in materie de investitii prin deficitul de forta de munca. Acum avem, la acest capitol, un excedent. Pina nu de mult dadeam vina pe procedurile consumatoare de mult timp; acum, procedurile s-au simplificat mult. Nu in ultimul rind, se invoca lipsa banilor; acum, exista. Si cu toate acestea, starile de fapt indica rezultate submediocre. Or, pentru multe profesii, in primul rind pentru ingineri, resursele alocate investitiilor nu reprezinta numai sursa unor venituri indisponibile vietii cotidiene, ci si conditia primordiala pentru manifestarea creativitatii, a afirmarii profesionale performante. Ceea ce semnalam, in aceste insemnari, se doreste a reprezenta un semnal de alarma, cu conotatii exclusiv profesionale, pe adresa factorilor decidenti, la toate nivelurile. Este vorba ca, in perioada care ne mai desparte de finalul primului semestru, sa fie inlaturate amintitele piedici si altele care din lipsa de spatiu n-au fost nici macar amintite. Se cere parcurs rapid drumul invers, de la „frina“ la „motor“. Daca, bineinteles, dorim - cu adevarat - sa diminuam efectele crizei globale.