A incetat din viata acad. Mihai Draganescu

Academia Romana anunta cu profunda intristare ca, la 29 mai 2010, s-a stins din viata acad. Mihai Draganescu, presedintele Sectiei de ?tiinta si Tehnologia Informatiei a Academiei Romane.
Nascut in anul 1929, acad. Mihai Draganescu a absolvit Institutul Politehnic din Bucuresti, in 1957, iar in 1974 si-a luat doctoratul, an in care a fost ales membru corespondent al Academiei Romane. A urmat toate treptele ierarhiei universitare, de la asistent la profesor si profesor consultant, fiind, intre 1962 – 1966, prodecan si decan al Facultatii de Electronica si Telecomunicatii a Universitatii Politehnica din Bucuresti. Prin intreaga sa activitate didactica si stiintifica este considerat ca intemeietor al scolii romanesti de dispozitive si microelectronica. Dintre contributiile sale originale, mentionam pe cele din domeniul tuburilor electronice, al teoriei oscilatiilor nelineare din circuitele electronice, al teoriei dispozitivelor semiconductoare ale tranzistorilor; de asemenea, a introdus concepte si discipline noi, originale, precum electronica functionala. Toate aceste rezultate, inscrise in istoria stiintei romanesti, au fost publicate in mai multe volume, studii si articole si, impreuna cu activitatea manageriala, au contribuit la dezvoltarea cercetarii si industriei microelectronice in Romania. De-a lungul anilor, acad. Mihai Draganescu a indeplinit mai multe functii importante, intre care le amintim pe cele de vicepresedinte al Consiliului National pentru ?tiinta si Tehnologie, director general al Institutului Central pentru Conducere si Informatica, viceprim-ministru in Guvernul instalat dupa decembrie 1989, presedinte al Academiei Romane, ambasador al Romaniei in Belgia. Valoarea exceptionala a contributiilor sale stiintifice este atestata si de faptul ca a fost distins cu mai multe premii, decoratii, alte distinctii si a fost ales ca membru al unor prestigioase societati stiintifice din tara si de peste hotare.
Numele acad. Mihai Draganescu este asociat si cu procesul de renastere a Academiei Romane, odata cu elaborarea, in timpul cind a fost viceprim-ministru al Guvernului, a Decretului nr. 4 din 5 ianuarie 1990, privind organizarea si functionarea celui mai inalt for de stiinta si cultura din tara noastra, pe care l-a condus pina in anul 1994. Între numeroasele initiative adoptate pentru a reda Academiei Romane statutul national de odinioara se inscrie reabilitarea membrilor Academiei Romane exclusi in 1948, readucerea institutelor de cercetarea la Academia Romana si infiintarea unor noi sectii, initiativa editarii revistei Academica, la care va ramine pentru totdeauna director fondator s.a. Preocuparile stiintifice s-au completat armonios si au fost incununate cu acelea de filozofie a stiintei, concretizindu-se in elaborarea unui sistem original, structural-fenomenologic, prezentat in Ortofizica si in alte numeroase lucrari si articole bine primite in diferite reviste de specialitate si de cultura din tara si din strainatate.