Greul a trecut sau se afla in fata noastra?

Intr-o stare generala de incertitudine, a devenit cit se poate de cert un fapt deloc incurajator: aproape toate prognozele oficiale si neoficiale pentru anul in curs s-au dovedit eronate. Desigur, elementul cel mai important este indicat de caderea in continuare a produsului intern brut (PIB), indicatorul cu cea mai mare capacitate de sinteza macroeconomica. Desi diminuarea cu 2,5 la suta a PIB in trimestrul I/2010 este relativ mica, nu trebuie sa uitam ca baza de raportare (perioada similara din 2009) este coborita intrucit a marcat o cadere de peste cinci procente fata de ultimul trimestru din 2008. Dar, pentru a ne da seama de dimensiunile comprimarii economiei, se cuvine spus ca la toate componentele sectoriale ale PIB, cu exceptia industriei (constructii, agricultura, servicii), comprimarile sunt severe, nelasind loc pentru oprirea declinului in viitorul apropiat. De aici, aproape permanentele revizuiri ale prognozei pentru 2010, incepind cu Comisia Nationala de Prognoza (CNP), la nivel national, si terminind cu FMI, la nivel global. Majoritatea revizuirilor indica, in cazul cel mai bun, stagnarea, adica mult comentata crestere zero, insa tendinta principala vizeaza comprimari si mai puternice.
Este interesant de remarcat in aceasta privinta situatia in care a fost pusa institutia de prognoza oficiala (CNP), intrucit a fost nevoita sa treaca la revizuiri succesive din pricina masurilor de austeritate pentru care guvernul si-a angajat raspunderea. Cum sa mai mentina proiectia referitoare la relansarea consumului cind veniturile populatiei se vor micsora sensibil in urma reducerii salariilor bugetarilor si a pensiilor?
Între efectele extreme ale masurilor de reechilibrare bugetara se inscrie, neindoios, rata saraciei. Aici, CNP, care prognozase pentru 2010 o rata de 18,3 la suta (circa 4 milioane de concetateni), este nevoita sa opereze modificari dure care – potrivit unor informatii de presa – vor indica o rata de circa 20 la suta, numarul saracilor urmind sa creasca cu citeva sute de mii.
Astfel, la intrebarea din titlu se contureaza, univoc, raspunsul ca abia de acum inainte incepe greul, intrucit se „razbuna“ aminarile din anul trecut, dictate, in primul rind, de tot ceea ce inseamna un an electoral. În economie, factorul inertial este – cum bine se stie – foarte puternic, iar atunci cind se adopta masuri dintre cele mai profitabile, efectele se resimt dupa un anumit interval. În acest sens, investitiile sunt exemplul cel mai potrivit; ele se fructifica nu in momentul finalizarii, ci dupa un anumit interval de functionare, de utilizare. Or, ce sa ne asteptam cind, in primul trimestru din 2010, investitiile s-au comprimat cu aproape un sfert comparativ cu perioada similara din 2009 (si ea marcata de criza)?
Prin urmare, pentru a apropia stoparea declinului si a incepe relansarea se impune a se actiona de pe acum, pe un front cit mai larg si cu toate fortele creative ale natiunii, ceea ce inseamna inlocuirea demolarii cu constructia, a destructivului cu constructivul. Un adevar verificat de istorie dar care – din pacate – este prea putin insusit, aici, pe meleagurile mioritice. Consecintele le cunoastem, iar ca viitorul sa devina previzibil nu ne ramine decit sa renuntam la cit mai multe „bune obiceiuri“.