15 ani de la reinfiintarea Editurii AGIR

Bogata activitate in slujba cunoasterii, a creatiei tehnico-stiintifice nationale si universale

La 17 mai a.c., la sediul central al Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania (AGIR), a fost marcata implinirea a 15 ani de la reinceperea activitatii Editurii AGIR. S-a intregit, astfel, seria manifestarilor menite sa readuca in atentie momente din activitatea AGIR, personalitati care s-au remarcat prin contributiile lor la progresul stiintei si tehnicii romanesti, suport trainic pentru proiectele menite sa asigure un puternic suport pentru consolidarea procesului de modernizare economica si sociala a Romaniei. Totodata, manifestarea s-a constituit intr-un elogiu adus cartii de valoare, componenta de neinlocuit in eforturile indreptate spre alinierea corpului ingineresc din Romania la exigentele societatii bazate pe cunoastere.

Tinta principala: excelenta
Manifestarea a fost deschisa de presedintele AGIR, Mihai Mihaita. Vorbitorul a salutat prezenta multor personalitati din sfera de activitate tehnico-inginereasca, din alte domenii ale vietii publice - dovada a prestigiului si pretuirii de care se bucura editura sarbatorita. Au fost evocate conditiile in care s-a infiintat Editura AGIR, intr-o etapa a tranzitiei spre democratie, stat de drept si economie de piata, conditii in care s-a impus cu necesitate implicarea mai puternica a inginerilor in actiunile menite sa stopeze declinul si sa asigure premisele unei reale relansari, mai ales a productiei materiale. Editura si-a propus si, in mare masura, a reusit sa-si indeplineasca obiectivele, militand pentru stimularea creatiei tehnico-stiintifice, pentru fructificarea acesteia in viata economica si sociala. Multe dintre lucrarile care au aparut in acest interval sunt emblematice pentru potentialul creativ al inginerilor romani, reprezentand tot atatea mesaje de angajare profesionala si civica in solutionarea marilor probleme cu care se confrunta societatea romaneasca.
Presedintele AGIR a apreciat toate contributiile care au dus si duc la cresterea prestigiului Editurii AGIR in spatiul public national si international.

O viziune strategica, in consonanta cu societatea bazata pe cunoastere
In continuarea manifestarii, directorul Editurii AGIR, dr. ing. Ioan Ganea, a evocat, pe larg, traditiile Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania in domeniul promovarii cartii stiintifico-tehnice, a publicatiilor menite sa ridice nivelul pregatirii profesionale si al implicarii inginerilor in viata publica, subliniind ca „discutarea aspectelor legate de rolul, circulatia si efectele informatiei de specialitate, sub form? tip?rit? sau pe suport electronic, prezint? o deosebita important?, constituind o form? de interactiune uman? si o relatie social? de tip aparte ce contribuie la dezvoltarea personalit?tii in actul creator, un mijloc ce asigur? progresul productiei materiale si spirituale“.
Referindu-se la traditiile publicistice ale AGIR, vorbitorul a pus accentul pe faptul ca s-a urmarit, totdeauna, finalitatea demersurilor editoriale; de exemplu, traditia publicarii Buletinului AGIR reprezinta un bun de pret deoarece, inca de la inceput, s-a avut in vedere „sa se ofere solutii pentru diferite probleme cu care se confruntau, in fiecare perioada istorica, guvernele si societatea romaneasca (organizarea invatamantului tehnic superior, producerea si distributia energiei, extinderea folosirii betonului armat, construirea de cladiri ieftine, incalzitul urban, construirea de poduri si de cai ferate, folosirea lemnului din paduri in scopuri industriale si mai putin pentru incalzit s.a.)“. Ideea finalitatii, a atingerii scopurilor propuse a strabatut si strabate, ca un fir calauzitor, intreaga activitate editoriala a AGIR, stalpii de rezistenta constituindu-i, deopotriva, preocuparile pentru formarea profesionala si imbunatatirea acesteia, precum si utilitatea practica a lucrarilor publicate. In acest sens, prezinta cel mai mare interes faptul ca „dupa incheierea celui de-Al Doilea Razboi Mondial si pana in 1950, Editura AGIR a publicat in limba romana o serie de lucrari de mare valoare, cum ar Hutte - Manualul Inginerului (prelucrat dupa Hutte, editia 27 in limba germana), 1266 p. (1947); Manualul pentru Beton Armat, (prelucrat dupa Beton-Kalender), 928 p. (1947); Manualul Chimistului Vol. I (partile I, II si III), 1164 p. si Vol. II (partea a IV-a), 1284 p., (prelucrat dupa Chemiker Taschenbuch), (1948); Manualul inginerului mecanic Vol. I, Organe de masini (prelucrat dupa Hutte si Dubbel), 1112 p. (1949); Manualul inginerului mecanic Vol. II, Masini si instalatii industriale (prelucrat dupa Dubbel), 1004 p. (1950); I. S. Gheorghiu, Teoria unitara a masinilor electrice (1948); St. Mihailescu, Geologie tehnica (1945); V. Harnaj, Consideratiuni asupra determinarii coeficientului de contractie laterala (1949) s.a.
AGIR a inceput si publicarea LEXICONULUI TEHNIC ROMAN, vol. I (1949) si vol. II (1950), coordonat de catre acad. Remus Radulet. Urmatoarele volume (III - VII) si o noua editie cu 19 volume a lexiconului, avand acelasi coordonator, au aparut in perioada 1951 - 1955 si, respectiv, 1957 - 1966, tot sub egida asociatiei inginerilor, dar cu denumirea din vremea respectiva, ASIT si, apoi, CNIT. Actiunea de editare a acestei opere fundamentale pentru ingineria romaneasca s-a incheiat in 1966“.
In expunerea dr. ing. Ioan Ganea, locul central l-au ocupat momentele infiintarii Editurii AGIR si strategia care a fost pusa la baza bogatei activitati a acesteia. Vorbitorul a reamintit ca „dupa 1990, cand AGIR si-a reluat activitatea, un principal obiectiv pe care si l-a propus a fost sa editeze, sa tipareasca si sa difuzeze publicatii si lucrari de specialitate si de larg interes adresate in special inginerilor. Aceasta activitate se desfasoara in prezent in cadrul unui DEPARTAMENT DE PUBLICATII al carui nume este Editura AGIR, cu sigla si denumirea inregistrate la OSIM. Dreptul de a avea si numar propriu de ISBN (International Standard Book Number) pentru cartile publicate cu numele Editura AGIR a fost solicitat de presedintele asociatiei noastre, domnul Mihai Mihaita, Centrului National ISBN din cadrul Bibliotecii Nationale a Romaniei la data de 28 aprilie 1998. Astfel, putem considera ca anul 1998 reprezinta momentul in care activitatea editoriala la nivel national a inginerilor din Romania a reinceput sa se desfasoare sub vechea denumire de Editura AGIR, preluand «stafeta» de la Editura Tehnica, institutie care, timp de 48 de ani, ii tinuse locul. Amintim c? Editura Tehnic? a functionat ca institutie publica pana in 1998, cand, printr-o decizie politica neinspirata, a fost privatizata in loc sa revina la AGIR“.

Strategie editoriala: lucrari fundamentale, de cel mai larg interes
In continuarea expunerii sale, dr. ing. Ioan Ganea s-a referit la o serie de aspecte conceptuale si practice care definesc locul si rolul Editurii AGIR in perioada care a trecut de la infiintare si pana in prezent. Astfel, a spus ca „strategia actuala adoptata de Editura AGIR urmareste sa asigure atat aparitia unor tratate si monografii ingineresti, de larg interes, a unor lucrari care sa sprijine si sa promoveze politica si obiectivele AGIR si ale Academiei de Stiinte Tehnice din Romania (ASTR), precum: recunoasterea rolului profesiei de inginer ca factor determinant in evolutia tehnica si economica a societatii romanesti; contributia la educatia continua; sprijinirea cercetarii stiintifice, stimularea si sustinerea altor activitati creatoare; valorificarea rezultatelor obtinute si protectia acestora; omagierea marilor personalitati, marcarea evenimentelor deosebite de ordin istoric si profesional, mai ales cele recunoscute pe plan national si international s.a.m.d. Urmarim ca materialele propuse spre publicare sa fie de actualitate, sa contina elemente teoretice si experimentale importante, noi, originale, recunoscute ca valoroase de personalitati si de alti specialisti din domeniul respectiv. Editura AGIR nu publica materiale preluate din lucrarile altor autori (plagiate) sau paragrafe, tabele, materiale ilustrative reproduse fara a fi precizata sursa bibliografica. Lucr?rile propuse a fi publicate sunt recenzate de unul sau doi specialisti recunoscuti si sunt discutate de Consiliul Stiintific Editorial, atat in ceea ce priveste continutul stiintific, cat si forma de prezentare. Functioneaza un Consiliu Stiintific Editorial format din 25 de membri, organism reprezentativ atat pentru majoritatea domeniilor ingineriei, cat si a genurilor de activitati (cercetare, proiectare, invatamant). Mentionam, si cu aceasta ocazie, contributia deosebita (neremunerata) a membrilor Consiliului Stiintific Editorial la bunul mers al activitatii, prin numeroasele sugestii si propuneri formulate asupra tematicii si prin recenziile stiintifice asupra manuscriselor lucrarilor aflate in portofoliul de publicatii“.

Sub semnul exigentei si al autoexigentei
Partea urmatoare a expunerii directorului Editurii AGIR a fost consacrata unor aspecte legate de continutul lucr?rilor tehico-stiintifice si de procesul de elaborare si transformare a lor in produse editoriale destinate cititorilor. Vorbitorul a relevat ca, in functie de cunoasterea trecutului si prezentului, este posibil sa se anticipeze viitorul publicatiilor stiintifice, modul in care este transpusa in circuitul public - de la elaborare la utilizare -, informatia stiintific? si tehnic?. Vorbitorul a remarcat: „Constat?m in prezent, f?r? s? ne mai surprind?, c? in contextul actual al cercet?rii-dezvolt?rii-inov?rii si al progresului tehnologic in general, stiinta si tehnologia inregistreaz? o dezvoltare fara precedent. Explozia informational? in acest domeniu este, de asemenea, f?r? precedent, tendinta de unire a stiintei cu fortele de productie determina ca ea ins?si s? devin? o component? a acestora. (...) O informatie stiintific? bogat? si corect? permite compararea - deci, sesizarea problemelor ce trebuie rezolvate, acuratetea formul?rii problemelor (obiectivul si mijloacele folosite) si sugereaz? solutii originale mai bune. Informatia este un catalizator in toate etapele creatiei si devine indispensabil? aparitiei de idei noi si valoroase. Am putea spune ca in sfera creatiei informatia elimin? riscul de a studia ceva ce exist?, iar in sfera utiliz?rii elimin? riscul tehnologic de a realiza produse cu calitate inferioar?.
In ceea ce priveste volumul informatiilor de specialitate, acesta a ajuns si el la dimensiuni impresionante, dublandu-se practic la fiecare 8 - 10 ani: zeci de mii de reviste, milioane de articole, peste 350 de mii de c?rti stiintifice, sute de mii de rapoarte de cercetare, cataloage, prospecte s.a.m.d. Statisticienii mai remarcau c?, in timp ce se scrie un articol stiintific, alte 5 - 8 articole pe aceeasi tem? se public?. Candva g?sisem scris c?, dup? aprecierile specialistilor, omul retine: 10% din ceea ce citeste; 20% din ceea ce aude; 30% din ceea ce vede; 80% din ceea ce descoper? si 90% din ceea ce face sau construieste. Sunt curios cat de mult retinem din informatiile citite pe suport electronic in raport cu cele pe suport de hartie?
Este clar c? informatia tinde s? domine omul si ca omul trebuie s-o st?paneasca si s-o utilizeze. Dar cum? “
In conturarea unui raspuns, vorbitorul a pus accentul pe ideea potrivit careia „o carte se scrie pentru cititori si nu pentru autori. De multe ori ne punem intrebarea dac? explozia la care asist?m este a publicatiilor sau una a cunostintelor? Num?rul autorilor tinde s?-l dep?seasc? pe cel al cititorilor. Exista o butada potrivit careia 90% din ceea ce se scrie nu trebuie tip?rit, iar 90% din ceea ce s-a tip?rit nu ar merita s? fie citit. S? fie oare valabil si pentru literatura stiintific? si tehnic?? Etica scrierii unei publicatii stiintifice impune si ea o serie de reguli ce ar trebui respectate atat de c?tre autori, cat si de editori“.
In incheiere, vorbitorul s-a referit la exigentele activitatii editoriale, relevand ca se impune continuarea dezbaterilor privind adoptarea solutiilor optime care sa raspunda cerintelor contemporanilor nostri si ale celor care ne vor urma. In acest sens, l-a citat pe Eschil, care spunea, in urma cu 2600 de ani, c? „intelept este nu cel ce cunoaste mult ci acela care cunoaste ce trebuie“. De aici, a decurs si intrebarea finala pe care dr. ing. Ioan Ganea a formulat-o in urmatorii termeni: „ne adapt?m la tehnologiile editoriale oferite de Galaxia Marconi renuntand la produsele editoriale clasice ale Galaxiei Gutenberg sau le vom folosi impreun??“

Cartea tehnico-stiintifica, modalitate de neinlocuit de formare si afirmare profesionala
In partea finala a manifestarii, au luat cuvantul prof. univ. em. Valeriu V. Jinescu, prof. univ. dr. Nicolae Dragulanescu, prof. dr. ing. Victor Athanasovici, prof. univ. dr. Petru Postolache si ing. Ion Iliescu, fost presedinte al Romaniei. Toti vorbitorii au relevat insemnatatea deciziei AGIR de a-si infiinta propria editura, astfel incat, intr-o perioada in care stiinta si tehnica se afirma ca principal factor de progres economic si social, cartea, publicatiile periodice, colectiile de studii sa devina un instrument de prima dimensiune in activitatea teoretica si practica a inginerilor romani. In acest context, s-a subliniat rolul esential pe care l-a avut si il are presedintele AGIR, Mihai Mihaita, in identificarea cailor si mijloacelor de afirmare mai puternica, la un inalt nivel profesional, a comunitatii inginerilor romani, in fructificarea tuturor posibilitatilor de participare activa la procesul de reindustrializare a tarii.
Vorbitorii au relevat, odata cu experientele personale in relatiile de colaborare cu Editura AGIR, elemente care privesc, in general, tiparirea cartii tehnico-stiintifice din tara noastra, in conditiile in care trebuie sa faca fata multor dificultati, inclusiv de ordin financiar. S-au formulat si unele propuneri de solutii, prin care sa se asigure resurse strict necesare pentru sustinerea activitatii editoriale, inclusiv prin contributia autorilor, sponsorilor si unor clienti.
O alta tema abordata de vorbitori a vizat raportul dintre cartea tehnica si cartea digitala, opinand ca una nu o exclude pe cealalta si, in consecinta, este necesar sa fie promovate, in egala masura, dar numai sub semnul promovarii valorilor. Explozia informationala nu trebuie sa reprezinte un factor inhibator ci, dimpotriva, trebuie sa stimuleze o reala competitie a valorilor. De asemenea, vorbitorii au pledat pentru rigoare terminologica, pentru cultivarea respectului fata de limba romana.
S-au adresat conducerii AGIR, colectivului editorial, calde felicitari pentru rezultatele obtinute si urarea de a le dezvolta si aprofunda sub semnul aceleiasi exigente fata de calitate, fata de profesie, fata de responsabilitatile inginerilor, angajati - ca totdeauna - in slujba interesului public, a interesului national.