Colocviile Constructorilor de Nave

Arsenalul Marinei Militare si NAVROM SHIPYARD din Galati

O experienta continuu imbogatita
Sucursala AGIR Galati, Asociatia ANCONAV Galati si Biblioteca V. A. Urechia au organizat cea de-a 39-a editie a Colocviilor Constructorilor de Nave. In ciclul Santierele navale romanesti: istorie si performante - oameni si fapte, a fost facuta o ampla si concludenta prezentare a celui mai tanar santier de profil, NAVROM SHIPYARD din Galati, de catre directorul general executiv, ing. Alexandru Varlan.
Santierul NAVROM SHIPYARD din Galati face parte din grupul de firme NAVROM si are un punct de lucru in Cernavoda. Vorbitorul a relevat ca istoria celui de-al doilea santier naval galatean a inceput prin infiintarea unui Atelier de Reparatii pentru deservirea flotei civile din Compania de Navigatie Fluviala Romana (1890), cu sediul la Galati si care functiona in cladirile construite in anul 1892. Acest Atelier de Reparatii navale a rezistat in timp, chiar daca Compania de Navigatie Fluviala Romana s-a transformat, incepand din anul 1954, in Intreprinderea Maritima Constanta, iar in anul 1963 s-a infiintat Intreprinderea de Navigatie Fluviala - INF NAVROM, care, in perioada anilor 1965 - 1989, a detinut una dintre cele mai mari flote fluviale din lume.
In anul 1991, prin reorganizarea I.N.F. NAVROM Galati, s-a infiintat C.N.F.R. NAVROM S.A. Galati, care a preluat si activitatea Sectiei de Reparatii si Intretinere Nave; in urmatorul an, s-au executat primele doua barje tanc de 1500 tdw, echipate cu instalatii de incalzire cu abur, iar in 1995 S.I.R. s-a transformat in Uzina de reparatii din cadrul C.N.F.R. NAVROM Galati - unde lucrau peste 800 de salariati, avand toate specializarile aferente unei societati de reparatii navale. Din 2007, S.C. NAVROM REPARA?II a devenit societate cu raspundere limitata (SRL).
2012 a fost un an de referinta in evolutia unitatii, deoarece au avut loc doua mari evenimente: schimbarea numelui in NAVROM SHIPYARD SRL Galati si infiintarea unui punct de lucru in orasul Cernavoda, prin preluarea santierului ARGOS Cernavoda - NAVROM SHIPYARD SRL a depus un efort maxim si sustinut pentru repunerea rapida in functiune a acestui santier.

Un semnificativ proces investitional
S-au efectuat investitii importante (aproximativ 18 milioane euro), iar din anul 2014 s-a reusit sa se puna in functiune cea mai moderna hala de confectii si asamblat sectii nave, confectii metalice de la aceasta data din Romania, dotata cu grinda de ridicare, cu doua electropalane de 40 To fiecare, plus un carlig de 5 To. Au fost realizate diverse constructii navale pentru clienti romani si straini. Firma lucreaza cu aproximativ 210 angajati si are managementul calitatii certificat. Este amplasata in Bazinul Nou, in apropierea silozului construit de Saligny. Colaboreaza cu alte santiere navale, in calitate de subcontractor. Cifra de afaceri este de 1 343 000 euro si nu are pierderi, chiar daca piata constructiilor navale este fluctuanta, iar in acest moment, din cauza scaderii pretului petrolului, industria offshore are mult de suferit.
Ing. Alexandru Varlan este absolvent al Facultatii de Nave din Galati, promotia 1979, si a lucrat pana in 2009 in Santierul Naval Galati, apoi Damen Shipyard. A colaborat si cu alte santiere in proiecte de refacere a dotarilor de productie.

Cercetari in numele adevarului istoric
Partea a doua a colocviului a fost dedicata istoriei Arsenalului Marinei Militare din Galati. In anul 2014 a mai fost abordat acest subiect in cadrul colocviilor, domnii Costel Gheorghiu si Tudose Tatu prezentand lucrari de cercetare interesante, care au starnit multe discutii. Prima dintre ele, care continea multe imagini si harti din diferite perioade, cu scopul de a determina exact unde era amplasat Arsenalul, a starnit controverse. A intervenit ing. Anton Praisler, precum si alti participanti (intre care Ioan Calina), care au formulat multe observatii. Aceste discutii aprinse i-au determinat pe inginerii Praisler si Gheorghiu sa-si continue cercetarile si sa se puna de acord. Aceste rezultate au fost prezentate la CCN 39.
Ing. Praisler a facut o prezentare ampla a Galatiului in sec. XIX si inceputul sec. XX, cu informatii care tin de istorie, de economie, de demografie, despre flota militara de pe Dunare, care incepuse sa fie foarte puternica dupa Unirea Principatelor si care trebuia intretinuta, reparata si innoita.
Cei doi cercetatori au sustinut la unison ca data oficiala, consemnata in documente, care atesta construirea de nave la Galati, este 1742. S-a gasit primul document scris care reprezinta o comanda a corabierului Mardaris din Galati pentru construirea unei corabii. Evident, ateliere de constructii de nave din lemn au existat si pe vremea lui Stefan cel Mare (a se vedea Panzarul moldovenesc).
Adaugam aici si cele consemnate intr-o lucrare din 1762 de catre diplomatul Charles - Claude Peyssonel, bun cunoscator al Orientului si al zonei Marii Negre. „In acest oras sunt chiar mai multe santiere navale unde sunt construite, foarte ieftin, vase de negot de orice marime, pentru navigatia pe Marea Neagra si pe Dunare. Mi s-a spus la Galati ca erau tot atat de bune catargele din Moldova, ca cele din Nord“ (selectie din volumul Orasul Galati in relatarile calatorilor straini - De la inceputurile sale si pana la 1848. Autori: Stefan Stanciu si Marian Stroia. Editura Biblioteca Bucurestilor).
O alta idee care se desprinde din prezentarea ing. Praisler este ca Galatiul a fost un oras foarte dezvoltat din punct de vedere economic, ocupand locul 2 sau 3 dupa Bucuresti si Iasi, decenii de-a randul. Numarul de firme, de banci, de scoli si de biserici era impresionant, dupa cum se poate constata din statistici. Flota militara dunareana a fost puternica, amplasata in zona Galati - Braila, aceasta determinand crearea unei infrastructuri portuare si existenta unui Atelier de Reparatii, mai apoi fiind numit Arsenal.
Arsenalul de la Galati a existat pana in 1950, cand - devenit in 1946 Santierul Naval 7 Noiembrie - s-a unit cu Santierul Naval Civil din Galati, inclus in 1945 in societatea mixta romano-sovietica Sovromtransport, cu care se invecina.

Orasul Galati, in avanpostul industriei romanesti moderne
Ing. Costel Gheorghiu a venit cu o abordare speciala a subiectului, prezentand o evolutie a intregului areal ocupat de actualul santier naval, in timp si in spatiu, folosind harti, carti postale si imagini din alte surse. Abordare care pune un mare semn de intrebare asupra realei vechimi a acestui important obiectiv industrial local in conditiile desfasurarii temporale continue si pe acelasi amplasament a celor trei mari etape istorice pe care acesta le-a parcurs: Santierul Naval Domnesc, cunoscut si drept Arsenalul de Corabii, Santierul inginerului Gheorghe Fernic, prima unitate moderna privata de industrie navala la Galati, cu impetuoasa lui dezvoltare viitoare si noul Arsenal al Romaniei moderne, adevarat liant si punte de legatura intre perioada istorica medievala si cea moderna a actualului santier naval galatean. Domnia sa a mai facut precizarea interesanta ca, in Galati, a mai existat si un Arsenal aeronautic, in zona aeroporturilor (militar si civil); a fost desfiintat din cauza conventiei de armistitiu in baza careia sovieticii au impus interzicerea prezentei aeroporturilor militare la o anumita distanta de granita.
Ing. C. Gheorghiu a pornit o prezentare in paralel a celor doua entitati navale civile si militare, de la 1742, cand in aceeasi zona se aflau Santierele Domnesti si de la anul 1864 (infiintarea Atelierului de Reparatii pentru nave militare), urmarind limitele de proprietate ale acestora in diverse epoci: 1879, cand arsenalul ia numele de Arsenalul Marinei Regale, 1893/1897, cand in vecinatatea sa se infiinteaza Santierul Ghe. Fernic et. Co, 1938, cand fostul santier Fernic s-a extins mult sub noua denumire SNG prin preluarea terenurilor Uzinei de gaz aerian, a Fabricii de lumanari Konzelmann si o parte din terenul docului vechi, 1945, cand Arsenalul ia denumirea de 7 Noiembrie, 1950, cand are loc fuziunea acestuia cu Sovromtransport, pana in anul 1972, cand s-a facut ultima mare extindere a santierului naval galatean, intre timp revenit la denumirea istorica SNG.
In cadrul CCN 39, a mai fost prezentata istoria dezvoltarii industriei navale (reparatii si constructii) in Galati, in secolele XIX si XX, pe trei directii: reparatii si intretinere flota militara dunareana (Arsenal - 1864), reparatii si intretinere flota civila (Navigatia Fluviala Romana NFR, apartinand Regiei Monopolului Statului - 1890, transport de pasageri si marfuri) si constructii si reparatii nave in firma privata Santierul Ghe. Fernic & Co. (1893/1897).
Aceste firme de constructii si reparatii navale au avut in secolul XX peste 2000 de salariati (cand populatia orasului era de aproximativ 60 000 de locuitori), fiind cei mai mari angajatori din zona (in special Santierul lui Fernic), marea majoritate a familiilor galatene avand cel putin un membru care lucra in aceasta industrie sau in port.
Cele prezentate mai sus explica cel mai bine cum s-a format traditia in domeniul constructiilor de nave in Galati, care este in top si in zilele noastre, cu doua santiere navale, patru firme de proiectare navala, Facultate de Arhitectura Navala cu peste 60 de ani de activitate, numeroase firme de succes care furnizeaza echipamente, sisteme, materiale si servicii pentru industria navala din tara si strainatate.
Galatiul a fost si este o adevarata Cetate a navalistilor!