Educatia, veriga slaba
Data: 1 - 15 iunie 2015
In prezent, s-au intensificat dezbaterile, marcate de acute controverse, pe tema necesitatii de a se elabora o Lege a educatiei sensibil diferita de cea in vigoare. Tema fiind prea vasta, se impune a fi abordata, inainte de toate, pe segmente, pentru ca, intr-o perioada ulterioara, sa se poata realiza, daca nu o varianta ideala, macar una coerenta pe ansamblu. Daca vom lua in considerare opiniile exprimate de specialisti, inclusiv in paginile Universului ingineresc, va fi lesne de identificat veriga slaba a intregului sistem de invatamant. Identificarea nu impune un exercitiu teoretic si nici macar tratarea unor aspecte de ordin pedagogic. Realitatea o impune cu forta evidentei: Romania este confruntata cu un deficit cronic de meseriasi formati nu la „locurile de munca“, ci in scoli profesionale, care isi merita cu adevarat acest calificativ. Desigur, nu mai poate fi recuperat timpul pierdut in ultimul sfert de secol, cand, practic, scolile profesionale au devenit o „cantitate neglijabila“. Totul este ca, de acum incolo, sa se faca pasi semnificativi in directia in care se intalnesc necesarul cu posibilul.
Cum este cunoscut, invatamantul dual (care sa imbine insusirea culturii generale cu elementele strict necesare pentru profesarea unei meserii) a fost reinfiintat, in 2012, in urma lobby-ului unor medii de afaceri din Germania, tara in care nu se inregistreaza un deficit de meseriasi bine calificati. Inceputul a fost marcat la Brasov, prin Scoala Profesionala Kronstadt. Anul trecut, aceasta institutie de invatamant profesional a oferit, pentru piata muncii, prima promotie de 111 absolventi. Dintre acestia, 104 si-au gasit imediat loc de munca. Experienta acumulata intr-un timp relativ scurt a permis sa se avanseze in directia cea buna, astfel incat, pentru viitorul an de invatamant, s-au asigurat 1190 de locuri in 18 licee si scoli profesionale din judetul Brasov. Exemplul a fost „molipsitor“. La nivel national, s-au pregatit aproape 40 000 de locuri pentru scolile profesionale. Demn de remarcat este faptul ca ponderea pregatirii pentru diverse meserii a fost stabilita prin consultari directe cu angajatorii potentiali. Tot Brasovul a dat semnalul pozitiv intrucat, la Scoala Profesionala Kronstadt, in parteneriat cu firma Premium Aerotec, se vor pregati 112 operatori pentru masini cu comanda numerica, avand garantate locurile de munca.
Fireste, crearea unor posibilitati tot mai largi de pregatire profesionala a meseriasilor nu reprezinta decat o parte a solutiei. Nu este de bun augur faptul ca in scolile profesionale sunt inscrisi foarte multi absolventi ai clasei a VIII-a care au obtinut rezultate slabe si foarte slabe la invatatura. De asemenea, o serie de analize efectuate de inspectoratele scolare din mai multe judete au consemnat o calitate slaba a programei de invatamant, inclusiv in ceea ce priveste pregatirea practica. Este limpede ca, simultan cu extinderea invatamantului profesional, se impune o imbunatatire radicala a calitatii pregatirii. Aceasta este o cerinta care intereseaza in cel mai inalt grad si invatamantul superior tehnic. Nu este greu de facut distinctia intre capacitatea de a deveni inginer a unor absolventi ai invatamantului preuniversitar cu profil general si cei care au absolvit, cu bune rezultate, scolile profesionale. Experienta practica, aptitudinile pe care le formeaza si le dezvolta procesul de invatare a unei anumite meserii constituie un puternic ascendent si in cazul viitorilor ingineri. In acelasi timp, vor putea fi atenuate dificultatile care se inregistreaza in sfera de cercetare-dezvoltare-inovare din cauza lipsei de meseriasi, in adevaratul inteles al cuvantului.
Sunt suficiente motive pentru a considera ca exista premise favorabile pentru inlaturarea verigii slabe la care ne-am referit. Totul este sa existe si vointa factorilor decizionali de a actiona in consecinta.
Alte articole


