A 5-a conferinta CREDING „Educatia inginereasca pentru inovare“
Data: 1-15 iunie 2016 2016
În perioada 17 - 18 mai 2016 s-au desfăşurat lucrările celei de-a cincea conferinţe CREDING, cu tema Educaţia inginerească pentru inovare, organizată de Coaliţia Română pentru Educaţie în Inginerie - CREDING, împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Manifestarea s-a bucurat de o audienţă locală şi naţională constituită în primul rând din reprezentaţi ai instituţiilor de cercetare, angajaţi ai companiilor industriale din regiune, cadre didactice şi tineri cercetători, numărul participanţilor fiind de peste 100 de persoane. Au participat ingineri, jurnalişti şi cadre didactice reprezentând Academia Română, Academia de Ştiinţe Tehnice din România, Revista Ştiinţă & Tehnică, Alianţa Colegiilor Centenare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Politehnica Timişoara, UMF „Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi" din Iaşi, Universitatea din Piteşti, Universitatea „1 Decembrie 1918" din Alba Iulia.
„Comanda socială" a economiei româneşti
Deschiderea Conferinţei a fost onorată de prezenţa ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, domnul Adrian Curaj, care, alături de preşedintele CREDING prof. dr. ing. Ioan Dumitrache şi de rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, prof. dr. ing. Vasile Ţopa, a subliniat importanţa educaţiei în inginerie pentru economia românească în contextul evoluţiilor naţionale şi internaţionale.
Această ediţie a conferinţei a avut un format nou, care s-a dorit a fi mai interactiv, propunând un timp mai restrâns alocat prezentărilor în favoarea unei perioade ample destinate dezbaterilor.
Cea dintâi dezbatere, Doctoratul în inginerie - prezent şi perspective, a fost moderată de prof. dr. ing. Radu Munteanu. S-a remarcat numărul mare de intervenţii ale diverşilor „actori" implicaţi în procesul doctoral: tânărul inginer care a urmat un program doctoral, profesorul îndrumător, responsabilul Şcolii Doctorale, angajatorul din industrie şi angajatorul din instituţiile de cercetare. Principalele aspecte abordate au fost: orientarea cercetărilor din cadrul programului doctoral spre teme de interes sporit ale industriei, eficientizarea binomului masterat-doctorat, durata optimă a programului de pregătire doctorală considerând specificul activităţilor de validare experimentală, avantajele unei reorganizări a şcolilor doctorale pe domenii, la nivel naţional. Prof. dr. ing. Corneliu Rusu a făcut o prezentare comparativă a organizării sistemului doctoral în inginerie în România şi în Finlanda, considerând toate etapele procesului (selecţie, admitere, desfăşurare, finalizare), iar prof. dr. ing. Dorin Petreuş a prezentat o serie de consideraţii asupra experienţei de integrare a activităţii doctoranzilor în proiecte şi granturi de cercetare.
Inovarea, în context inter- şi multidisciplinar
Cea de a doua sesiune, moderată de domnul prof. dr. ing. Ioan Dumitrache, a abordat două teme: Inovarea - componentă esenţială şi Pregătirea inter- şi multidisciplinară a inginerilor în contextul provocărilor secolului XXI. Reprezentanţi ai institutelor de cercetare INCDTIM Cluj-Napoca, INCDMTM Bucureşti, INMA Bucureşti Sucursala Cluj-Napoca, IPA Sucursala Cluj au adus în discuţie problema selecţiei formării tinerilor cercetători prin programe doctorale. S-a subliniat importanţa participării masteranzilor şi doctoranzilor nu doar în proiecte şi granturi de cercetare, ci şi în proiectele de cercetare-dezvoltare industriale cu un pronunţat caracter aplicativ. Racordarea mai eficientă a eforturilor de cercetare ale universităţilor şi institutelor de cercetări în domenii inginereşti la provocările industriei a constituit, de asemenea, un subiect al acestei dezbateri, iniţiat prin prezentarea prof. dr. ing. Romeo Resiga - Finanţarea cercetării inginereşti în PNCDI III. Analiza modului în care trebuie restructurate curricula şi metodele de instruire actuale din universităţile tehnice româneşti pentru a introduce, promova şi susţine dezvoltarea capacităţii de inovare şi creativitate ca şi componentă esenţială a educaţiei inginereşti au fost discutate pornind de la ideile prezentării profesorului Anton Anton - Inovarea în educaţia inginerească - Pasiune sau Obligaţie?. Teme legate de provocările secolului XXI, cunoaşterea şi popularizarea în rândul elevilor, a provocărilor şi realizărilor tehnologice, au fost dezbătute pornind de la prezentarea domnului Alexandru Mironov - Jurnalismul de ştiinţă în România, concluzionându-se necesitatea lansării unor strategii educaţionale îndreptate spre inginerie încă de la primele niveluri ale învăţământului preuniversitar.
Cerinţele mediului de afaceri
A treia sesiune a conferinţei a fost dedicată unor teme care s-au dovedit esenţiale pentru cea mai mare parte a participanţilor: Rolul mediului de afaceri în formarea viitoarelor generaţii de ingineri şi Pregătirea practică a viitorilor ingineri. Reprezentanţi ai companiilor Net BRINEL, Compania de Apă Someş S.A., Emerson, TECHNOSAM SRL Satu Mare, Hewlett Packard Enterprise, COMELF S.A. Bistriţa, RAAL Bistriţa, MICHELIN Zalău, TenarisSilcotub Zalău, Net-rom Comunicaţii şi Inspire Human Resources Cluj-Napoca au fost prezenţi la dezbaterile „aprinse" ale acestor subiecte fierbinţi pentru industria românească. Dezbaterile moderate de domnul profesor Ioan Vida-Simiti au fost precedate de prezentările: Rolul industriei locale în promovarea ingineriei în învăţământul preuniversitar - prof. dr. ing. Daniel Moga, Formarea studenţilor orientată spre activităţi aplicative - prof. dr. ing. Ioan Silea şi Cadrul actual al activităţii de practică a studenţilor în companii - prof. dr. ing. Petru Dobra. Durata perioadei de practică a studenţilor, definirea tematicii acesteia împreună cu angajatorii, reglementarea prin lege a limitării numărului de ore pentru care studenţii pot fi angajaţi de companii, specializarea prin programele de masterat receptive la nevoile companiilor din regiune şi relaţia companie-universitate în formarea continuă a inginerilor au fost printre subiectele abordate în această dezbatere.
Deschiderea spre universalitate
A patra sesiune a conferinţei, Globalizarea şi universalitatea profesiei de inginer, s-a desfăşurat la Centrul de Cercetări Biologice Jibou şi a fost moderată de prof. dr. ing. Romeo Resiga. Au avut intervenţii profesorii Ioan Dumitrache - Preşedintele CREDING şi Radu Munteanu, Tiberiu Coloşi, Corneliu Rusu, Daniel Moga - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi domnul Tiberiu Markos, reprezentantul companiei Technosam, pe teme legate de competitivitatea la nivel naţional şi internaţional, impactul progreselor din domeniul sistemelor de prelucrare a informaţiilor şi comunicaţiilor, comunicarea tehnică în limbile de circulaţie internaţională.
În finalul conferinţei profesorul Ioan Dumitrache a subliniat rolul major pe care-l au inginerii în reconstrucţia ţării, în dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei, în contextul marilor provocări ale acestui secol şi a prezentat ideile esenţiale conturate pe parcursul conferinţei, idei care stau la baza Manifestului „CREDING" de la Cluj-Napoca, document pe care îl prezentăm în cele ce urmează.
Precizăm că documentele adoptate vor fi transmise Parlamentului şi ministerelor abilitate.
Manifestul CREDING 2016
Participanţii la cea de-a 5-a Conferinţă Naţională cu tema „Educaţia inginerească pentru inovare", organizată de Coaliţia Română pentru Educaţia în Inginerie împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în perioada 17 - 18 mai 2016, convinşi de rolul major pe care-l au inginerii în reconstrucţia ţării, în dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei, în contextul marilor provocări ale acestui secol, lansează următorul manifest:
1) Inginerii sunt chemaţi să-şi aducă contribuţia la dezvoltarea economică a ţării prin inovare şi creativitate, prin participarea activă la reindustrializarea ţării, exploatarea eficientă a resurselor naturale, organizarea modernă a agriculturii şi trecerea la agricultura de precizie, implementarea în toate sectoarele socio-economice a mijloacelor şi instrumentelor din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
2) Pentru a răspunde provocărilor acestui secol, inginerii trebuie să posede cunoştinţe solide de matematică, fizică, chimie, biologie şi o pregătire consistentă în domeniul sistemelor de prelucrare a informaţiilor şi comunicaţiilor, precum şi cunoaşterea a două limbi de circulaţie internaţională.
3) Selecţia tinerilor pentru profesia de inginer se impune a fi riguroasă, printr-un proces complex de identificare şi orientare a elevilor talentaţi încă din liceu, admiterea în universităţile şi facultăţile tehnice presupunând testarea capacităţii de rezolvare a problemelor şi de înţelegere a fenomenelor fizice. Accesul în facultăţile tehnice se poate realiza pe baza examenului de admitere sau prin examinare, după primul an de facultate, în cadrul căruia se asigură pregătirea în domeniul matematicii, fizicii, biologiei, informaticii şi chimiei.
4) Ţinând seama de progresele în domeniile ICT, al mijloacelor şi metodelor de instruire, de impactul instrumentelor bazate pe realitatea virtuală, se impune restructurarea întregului sistem de formare a viitorilor ingineri şi orientarea acestuia pe dezvoltarea capacităţii de inovare şi creativitate, a abilităţilor de a concepe şi dezvolta procese, produse, tehnologii, servicii etc.
5) Pregătirea practică a viitorilor ingineri ca latură esenţială a formării acestora se impune restructurată prin comasarea practicii în cadrul unui semestru cu tematică bine definită împreună cu angajatorii studenţilor. Absolvirea semestrului de practică trebuie confirmată prin certificarea competenţelor dobândite.
6) Pentru creşterea eficienţei procesului formativ al viitorilor ingineri se impune reglementarea prin lege a limitării numărului de ore pentru care studenţii pot fi angajaţi de companii la maximum 10 ore/săptămână.
7) Corelarea programelor formative - Licenţă - Master - Doctorat cu pregătirea postuniversitară apare ca o necesitate, în condiţiile în care absolvenţii programului de licenţă sunt ingineri în formare, iar prin programele de masterat se asigură specializarea. Doctoratul reprezintă etapa de identificare şi de formare a viitorilor cercetători.
8) Doctoratul în inginerie, cu particularităţile şi dificultăţile specifice, în funcţie de complexitatea temei de cercetare şi de cerinţele de validare experimentală a rezultatelor poate fi organizat pe durata de cinci ani.
9) Selecţia doctoranzilor dintre cei mai buni absolvenţi de master presupune un examen riguros bazat pe competenţe şi abilităţi pentru inovare şi creativitate. Reorganizarea şcolilor doctorale pe domenii, la nivel naţional, selecţia tematicii de cercetare şi modul de finalizare a tezelor mai ales prin rezolvarea unor probleme reale din economie apar ca o necesitate în procesul de restructurare a sistemului de formare a viitorilor cercetători în inginerie.
10) Formarea continuă a inginerilor prin programe postuniversitare sau programe de training presupune reglementarea prin lege a unui sistem naţional de pregătire cu susţinere financiară corespunzătoare.
Coaliţia Română pentru Educaţie Inginerească, prin membrii fondatori şi filialele organizate în marile centre universitare, îşi asumă acest manifest şi oferă susţinerea pentru regândirea întregului sistem de formare a viitoarelor generaţii de ingineri.