Jurnal de bord Incotro se indreapta economia nationala?
Data: 1 – 15 iunie 2018 2018
Publicarea datelor oficiale provizorii referitoare la evoluţia produsului intern brut pe primul trimestru al anului în curs a prilejuit şi prilejuieşte, cum este pe deplin explicabil, analize tot mai aprofundate, deoarece datele consemnate de Institutul Naţional de Statistică (INS) permit să se aprecieze, în cunoştinţă de cauză, încotro se îndreaptă economia ţării noastre.
În condiţiile în care estimarea-semnal de la mijlocul lunii mai a.c. a rămas neschimbată în comunicatul din iunie, respectiv o creştere a PIB în raport cu primul trimestru din 2017 cu 4% în serie brută şi cu 4,2% în serie ajustată sezonier, elementele de noutate se găsesc în detalierea capitolelor de resurse şi de utilizări.
Este semnificativ că la sporurile amintite, cea mai importantă contribuţie a adus-o industria, cu un plus de 1%. În acest fel, se clarifică - în bună măsură - şi tema „motoarelor" creşterii economice, temă atât de controversată încă de la începutul anului. De asemenea, s-a dat răspuns şi dilemelor referitoare la ponderea industriei în valoarea nou creată la scara întregii economii: a rămas aproximativ constantă, adică se situează la 23 de procente. Cu alte cuvinte, când vorbim despre reindustrializare nu avem în vedere o modificare semnificativă a ponderii în PIB, ci schimbări calitative, structurale, în consonanţă cu actuala revoluţie ştiinţifico-tehnică.
Pe locul al doilea, atât ca pondere în PIB, cât şi în sporul înregistrat în primul trimestru, se află comerţul, cu toate componentele lui. Ponderea în PIB este de 20%, iar cea în sporul consemnat în intervalul ianuarie - martie 2018 de 0,8 procente. Prin urmare, s-au limpezit lucrurile şi în legătură cu primul factor de creştere a PIB, cel puţin în intervalul ianuarie - martie 2018.
Întrucât a fost evocată actuala fază a revoluţiei ştiinţifico-tehnice, merită, totodată, să se remarce evoluţia sectorului IT&C, cu o pondere în PIB de 5,9% şi cu o contribuţie de 0,3 procente în sporul de valoare adăugată.
Elementele de structură a resurselor oferă suficiente temeiuri pentru a se considera că, în prima pătrime din anul în curs, s-au menţinut şi, în bună parte, s-au consolidat trăsături ale creşterii economice mai apropiate de potenţialul de care dispune România. PIB-ul potenţial a permis şi sporurile menţionate, ceea ce - în esenţă - indică o creştere economică predominant sănătoasă.
Faptul este confirmat şi reconfirmat şi de capitolul utilizări din comunicatul INS. Întrucât nu sunt surprize în privinţa consumului final total, în care ponderea consumului final al gospodăriilor populaţiei este precumpănitoare, atrag atenţia, mai ales, două categorii de utilizări. Prima priveşte formarea brută de capital fix, adică, pe fond, investiţiile. Este clar că asistăm la o anumită revigorare a acestora deoarece avem de-a face cu un spor de 4,8%. În privinţa investiţiilor nete, un alt comunicat al INS indică o creştere semnificativă faţă de primul trimestru din 2017, respectiv 14,3%. Sigur, trebuie să ţinem seama şi de faptul că în anul trecut investiţiile publice s-au aflat la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu şi jumătate, dar sporul înregistrat este de bun augur, fără urmă de îndoială. Ceea ce nu se poate spune despre al doilea sector din capitolul utilizări, respectiv minusul de 0,6 procente la exportul net faţă de perioada similară din 2017.
Acest „joc" de lumini şi umbre relevă mai ales faptul că avantajele comparative şi competitive ale economiei noastre naţionale sunt încă departe de a fi valorificate în măsura posibilului, adică a unei viziuni bazate pe realităţi, nu pe simple dorinţe. Dar, pe global, atât analiştii autohtoni, cât şi instituţii internaţionale, începând cu Banca Mondială, consideră că, în continuare, economia României are şansa de a creşte, şi în 2018, într-o manieră predominant sănătoasă. O şansă care, evident, nu trebuie irosită.
Alte articole




