Jurnal de bord Realitatile economice, in perceptia intreprinzatorilor

Publicarea noii ediţii a rezultatelor anchetei de conjunctură desfăşurate tradiţional de Institutul Naţional de Statistică (INS) s-a bucurat, firesc, de un interes deosebit, dat fiind contextul în care, la mijlocul lunii mai 2019, managerii respondenţi s-au pronunţat în legătură cu perspectivele activităţii economice până la finele lunii iulie a.c. Cum este bine cunoscut, perioada în care se estimează evoluţia a patru ramuri esenţiale ale economiei, respectiv industria prelucrătoare, construcţiile, comerţul cu amănuntul şi serviciile, este de trei luni. Astfel, se pot anticipa pe termen scurt şi chiar foarte scurt trei ipostaze ale activităţii economice, creşteri, stabilitate sau scăderi. Nu se avansează în niciuna dintre aceste ipostaze ritmuri anume, în procente, ci doar se consemnează opinii, respectiv percepţii.

Acest aspect, adică diferenţa dintre realităţile exprimate în indicatori economico-financiari şi percepţie, prezintă, la rândul lui, o importanţă tridimensională: răspunsurile iau în considerare evoluţiile anterioare şi le extrapolează pe un interval de trei luni, apoi estimările, tendinţele sunt rezultanta unor procese de analiză şi sinteză pentru ca, în final, răspunsul să reflecte o stare de spirit. De aici, pe de-o parte, amintita diferenţă, iar pe de altă parte, o conexiune în ambele sensuri, de la realităţi la percepţie, de la percepţie la influenţarea - pe cât posibil - a direcţiilor de mişcare a realităţilor. Este o relaţie de tip cibernetic, bine ştiută şi de comunitatea inginerească.

Sigur, se poate discuta mult şi despre elementele de ordin sociologic şi psihologic care definesc percepţia, dar nu este cazul să intrăm în detalii. Prin urmare, ne limităm la definiţia generică a percepţiei: reflectarea în gândire a fenomenelor şi obiectelor realităţii care acţionează asupra organelor noastre de simţ, cu tot ceea ce reprezintă acestea, optimism sau pesimism, o stare de puternică emoţie, un interes major ori, dimpotrivă, dezinteres, încredere sau neîncredere ş.a.m.d.

Reamintirea acestor repere ale procesului de reflectare a realităţii a fost prilejuită de faptul că rezultatele anchetei de conjunctură efectuate de INS în luna mai 2019 nu conţin, la niciun capitol, estimări negative, adică scăderi privind aspectele care au făcut obiectul percepţiei. Este o situaţie consemnată relativ rar; de obicei, avem de-a face cu evoluţii în zig-zag, de la creşteri la stabilitate, până la scăderi. Deci, în recentul sondaj se înregistrează, în percepţia respondenţilor, doar creşteri şi stabilitate.

Detalierea din comunicatul INS relevă că, în privinţa volumului de activitate, managerii din industria prelucrătoare anticipează o creştere moderată, cei din construcţii o creştere mai puternică, cei din comerţul cu amănuntul o creştere moderată, asemenea celor din sectorul servicii. În legătură cu evoluţia numărului de angajaţi, în industria prelucrătoare se preconizează o creştere moderată a numărului de salariaţi, în construcţii un spor mai consistent, în comerţul cu amănuntul o majorare semnificativă, iar în servicii menţinerea numărului de salariaţi aproximativ la nivelul din luna mai.

Există, însă, o zonă în care, pe toată linia, s-au anticipat creşteri cu totul şi cu totul nedorite. În toate cele patru ramuri ar urma ca preţurile să se majoreze, fie moderat, ca în industria prelucrătoare şi în servicii, fie mai puternic, în construcţii şi în comerţul cu amănuntul.

Dacă ar fi să se formuleze o concluzie, fie şi numai preliminară, la rezultatele anchetei de conjunctură a INS din luna mai, putem aprecia că, în percepţia managerilor, perspectivele economiei româneşti sunt, în esenţă, pozitive. Este confirmată, astfel, o reală oportunitate deoarece, cum bine se ştie, o stare de spirit pozitivă este, ea însăşi, o sursă de valoare adăugată. În consecinţă, ca orice oportunitate (iar aici nu este una minoră), se impune a nu fi irosită.