Noi pasi in procesul conectarii la cerintele actualei etape a revolutiei stiintifico-tehnice
Data: 1-15 iunie 2021
Actualitatea nemijlocită ne oferă permanent teme de reflecţie cu un impact semnificativ în exercitarea profesiei de inginer, precum şi în gestionarea vieţii fiecăruia şi a tuturor, în funcţie de evoluţiile economico-sociale, în primul rând ale celor care vizează procesele de dezvoltare durabilă şi de digitalizare. Este motivaţia principală care ne determină ca, număr de număr, în publicaţia Univers ingineresc, să ţinem la curent cititorii în legătură cu decizii naţionale şi la nivelul Uniunii Europene referitoare la ambele procese. În cele ce urmează, prezentăm două documente care, cu siguranţă, se înscriu în zona interesului major al cititorilor noştri.
Fundamentarea alocării a 500 milioane euro pentru accelerarea procesului de e-guvernare
Prima informaţie pe care o supunem atenţiei colegilor ingineri vizează adoptarea oficială a propunerii de politică publică în domeniul e-guvernării. Este vorba despre un document strategic referitor la guvernarea digitală şi, implicit, la managementul serviciilor publice electronice la nivelul administraţiei centrale şi locale, document de real interes pentru comunitatea inginerească, pentru întreaga societate românească.
„Dorim să ducem administraţia publică în viitor, să îmbunătăţim sistemele publice digitale din sectoare cheie de activitate, precum Educaţie, Sănătate, Cultură, Justiţie, Poliţie. Am aprobat o propunere de politică publică privind digitalizarea României, o foaie de parcurs pentru următorii zece ani. Toate ministerele şi agenţiile guvernamentale vor fi legate într-o singură reţea şi o singură bază de date interoperabilă prin intermediul unui cloud guvernamental, pentru care Guvernul a inclus în PNRR finanţare de 500 milioane de euro", a declarat premierul Florin Cîţu.
Documentul a fost elaborat în urma unui amplu proces de dezbatere cu instituţiile responsabile, proces coordonat la nivelul Secretariatului General al Guvernului şi centrat pe evenimentele de viaţă definite în cadrul Strategiei Naţionale pentru Agenda Digitală a României, şi a fost validat de membrii Comitetului director pentru e-guvernare.
„Situaţia de la care porneşte politica publică este caracterizată de insuficienta dezvoltare a serviciilor publice electronice în România, problemă care poate fi tradusă, concret, prin numărul mic de servicii publice electronice care depăşesc nivelul 2 de sofisticare digitală, puse la dispoziţie de instituţiile şi autorităţile publice din România, în condiţiile în care maximum este nivelul 5. Specialiştii Comitetului director pentru e-guvernare susţin că o astfel de politică publică nu a mai fost realizată niciodată în acest domeniu al sectorului public. Prin măsuri şi realizări punctuale, la intervale scurte, această politică publică are scopul de a întări capacitatea sectorului public de a funcţiona într-un mediu digital avansat. De asemenea, are obiectivul de a livra servicii publice electronice mature, centrate pe nevoile cetăţeanului, respectiv ale mediului de afaceri", se menţionează în comunicat.
Potrivit reprezentanţilor Executivului, propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării în perioada 2021 - 2030 este un instrument cu mai multe valenţe: ▪ principalul document de viziune privind procesul, adică foaia de parcurs a digitalizării serviciilor publice în România pentru următorii 10 ani; ▪ un mecanism de monitorizare, evaluare şi ajustare periodică; ▪ un instrument suport de programare şi negociere cu Comisia Europeană pentru exerciţiul de finanţare 2021 - 2027 din fonduri europene şi un instrument de fundamentare a măsurilor de digitalizare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR.
Guvernul subliniază că este absolut necesară implementarea coordonată şi integrată a procesului de guvernare electronică şi a politicii privind e-guvernarea în România, precum şi reducerea birocraţiei. În acest sens, recent a fost înfiinţat Comitetul pentru e-guvernare şi reducerea birocraţiei, ca mecanism de decizie şi monitorizare a implementării politicii publice, prezidat şi coordonat de prim-ministrul României. Obiectivul principal al Comitetului este oferirea cadrului de dezbatere şi decizie asupra principalelor iniţiative, măsuri şi proiecte privind debirocratizarea şi asigurarea coerenţei modului de implementare a propunerii de politică publică privind e-guvernarea.
„Digitalizarea rămâne una dintre priorităţile cheie ale Guvernului României, alături de simplificarea legislaţiei, respectiv îmbunătăţirea calităţii reglementărilor în vederea susţinerii mediului de afaceri, ambele subscrise ţintelor asumate constant atât prin strategiile naţionale adoptate, cât şi în faţa Comisiei Europene, recent, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă", precizează Executivul.
Documentul de politică publică poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2016/04/Propunere-de-politica-publica-in-domeniul-e-guvernarii-adoptata-3-iun-2021.pdf.
De la scară națională, la dimensiuni comunitare: identitatea digitală europeană
În documentul prezentat anterior, accentul a fost pus pe modul în care este receptată, la nivel guvernamental, cerinţa imperioasă a societăţii româneşti de a se adapta la cerinţele erei digitale. Acest proces se integrează organic în cel care se desfăşoară la scara întregii Uniuni Europene. Consonanţa dintre viziunea naţională şi cea comunitară este reflectată şi de faptul că Executivul de la Bruxelles a propus cadrul pentru identitatea digitală europeană, de care vor putea beneficia toți cetățenii UE, rezidenții și întreprinderile din spaţiul comunitar. Astfel, s-a anunţat, într-un comunicat oficial: „Cu un click pe telefon, cetățenii își vor putea dovedi identitatea și vor putea partaja documente electronice din portofelele lor de identitate digitală europeană. Ei vor putea accesa servicii online pe baza identificării lor digitale naționale, care va fi recunoscută în întreaga Europă. Marile platforme vor trebui să accepte, la cererea utilizatorului, utilizarea portofelelor de identitate digitală europeană, de exemplu pentru a-și dovedi vârsta. Utilizarea portofelului de identitate digitală europeană va rămâne întotdeauna la latitudinea utilizatorului", se precizează în comunicat. „Cetățenii UE așteaptă nu numai un nivel ridicat de securitate, ci și facilitate, atunci când interacționează cu administrațiile naționale, de exemplu pentru depunerea declarației fiscale, sau pentru înscrierea la o universitate europeană unde trebuie să se identifice în mod oficial. Portofelele de identitate digitală europeană le oferă acestora o nouă posibilitate de a stoca și utiliza date pentru diverse tipuri de servicii, de la efectuarea check-in-ului într-un aeroport până la închirierea unui autoturism. Consumatorilor li se oferă astfel posibilitatea de a alege, de a face o alegere europeană. Întreprinderile noastre europene, mari și mici, vor beneficia la rândul lor de identitatea digitală și vor putea oferi o gamă largă de noi servicii, având în vedere că propunerea oferă o soluție pentru servicii de identificare fiabile și sigure", a declarat comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.
Cadrul general pentru confirmarea identităţii digitale europene
În temeiul noului regulament, statele membre le vor oferi cetățenilor și întreprinderilor portofele digitale care vor fi în măsură să le conecteze identitățile digitale naționale cu dovada altor atribute personale (de exemplu, permis de conducere, diplome, cont bancar). Aceste portofele pot fi furnizate de autorități publice sau de entități private, cu condiția să fie recunoscute de statul membru. Noile portofele de identitate digitală europeană vor permite tuturor europenilor să acceseze servicii online fără a fi nevoiți să utilizeze metode private de identificare sau să partajeze în mod inutil date cu caracter personal. „Cu această soluție, europenii au controlul deplin asupra datelor pe care le partajează", menţionează CE.
Identitatea digitală europeană va avea următoarele caracteristici:
▪ Va fi la dispoziția oricărei persoane care dorește să o utilizeze: orice cetățean european, rezident sau întreprindere din UE care va dori să utilizeze identitatea digitală europeană va fi în măsură să facă acest lucru;
▪ Va fi utilizabilă pe scară largă: portofelele de identitate digitală europeană vor fi utilizabile pe scară largă, ca o modalitate de a identifica utilizatorii sau de a dovedi anumite atribute personale, în scopul de a avea acces la servicii digitale publice și private în întreaga Uniune;
▪ Utilizatorii au controlul asupra propriilor date: portofelele de identitate digitală europeană le vor permite oamenilor să aleagă ce aspecte ale identității, ale datelor și ale certificatelor partajează cu terți și să țină evidența acestor partaje. Controlul de care dispune utilizatorul garantează că vor fi partajate numai informațiile care trebuie partajate.
Pentru ca această inițiativă să devină realitate cât mai curând posibil, propunerea este însoțită de o recomandare. Astfel, CE invită statele membre să stabilească un set comun de instrumente până în septembrie 2022 și să demareze imediat lucrările pregătitoare necesare. Acest set de instrumente ar trebui să includă arhitectura tehnică, standardele și orientările privind bunele practici.
În paralel cu procesul legislativ, Comisia va colabora cu statele membre și cu sectorul privat pentru aspectele tehnice ale identității digitale europene. Prin intermediul programului Europa digitală, Comisia va sprijini punerea în aplicare a cadrului pentru identitatea digitală europeană; multe state membre au prevăzut proiecte pentru punerea în aplicare a unor soluții de e-guvernare, inclusiv a identității digitale europene, în planurile lor naționale din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
Context. Busola pentru dimensiunea digitală a CE pentru 2030 stabilește o serie de obiective și etape la realizarea cărora va contribui identitatea digitală europeană. De exemplu, până în 2030, toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online, toți cetățenii vor avea acces la dosarele lor medicale, iar 80% dintre cetățeni ar trebui să utilizeze o soluție de identificare electronică (eID). Pentru această inițiativă, Comisia se bazează pe cel mai avansat cadru juridic transfrontalier existent pentru identitățile digitale de încredere, inițiativa europeană privind identificarea electronică și serviciile de încredere (Regulamentul eIDAS). Deja aproximativ 60% dintre europeni pot beneficia de sistemul actual. Cu toate acestea, nu există nicio obligație ca statele membre să dezvolte o identitate digitală națională și să o facă interoperabilă cu cele ale altor state membre, ceea ce duce la discrepanțe mari între țări. Propunerea actuală va aborda aceste deficiențe prin îmbunătățirea eficacității cadrului și extinderea beneficiilor acestuia la sectorul privat și la utilizarea mobilă.
*
Pentru a înţelege mai bine cum va funcţiona noul sistem, Comisia Europeană a publicat un set de întrebări frecvente şi răspunsurile aferente la acestea:
♦ Ce este identificarea digitală?
Identificarea ne permite să dovedim cine suntem. Identificarea digitală ne ajută să economisim timp și să simplificăm interacțiunile. Diferiți furnizori privați și publici oferă în prezent mijloace de identificare digitală, care le permit utilizatorilor să acceseze online diferite servicii publice sau să utilizeze servicii bancare online, de exemplu. Identitățile digitale oferă grade diferite de fiabilitate și securitate. Marile platforme permit utilizatorilor lor să se conecteze la diverse servicii online, de la efectuarea de cumpărături la citirea presei, dar aceste conectări nu oferă utilizatorilor controlul deplin asupra datelor pe care le partajează atunci când se identifică pentru a utiliza serviciile online.
♦ Ce este portofelul de identitate digitală europeană?
Mulți cetățeni utilizează deja portofele digitale pe telefoanele lor inteligente pentru a-și stoca cărțile de îmbarcare atunci când călătoresc sau pentru a-și păstra cardurile bancare virtuale pentru a efectua plăți cu ușurință. În conformitate cu noile norme, portofelele de identitate digitală europeană vor fi accesibile tuturor. Portofelele de identitate digitală europeană sunt portofele digitale personale care le permit cetățenilor să se identifice digital, să stocheze și să gestioneze datele de identitate și documentele oficiale în format electronic. Poate fi vorba despre un permis de conducere, prescripții medicale sau diplome. Utilizând portofelul, cetățenii vor putea să își dovedească identitatea, atunci când este necesar, pentru a accesa servicii online, pentru a partaja documente digitale sau pur și simplu pentru a dovedi un anumit atribut personal, cum ar fi vârsta, fără a-și dezvălui identitatea sau alte date personale. Cetățenii vor deține în orice moment controlul deplin asupra datelor pe care le partajează.
♦ Ce se va schimba pentru europeni?
Principalul element pe care îl introduc noile norme este acela că orice persoană va avea dreptul de a avea un portofel de identitate digitală europeană care este acceptat în toate statele membre. Dar, în același timp, utilizarea portofelului nu va fi obligatorie. Utilizatorii vor putea controla ce date cu caracter personal doresc să partajeze cu serviciile online. În timp ce serviciile publice și anumite servicii private vor fi obligate să recunoască identitatea digitală europeană, datorită elementelor sale de securitate, recunoașterea acesteia devine atractivă pentru toți furnizorii de servicii privați pentru serviciile care necesită o autentificare strictă, creând astfel noi oportunități de afaceri.
♦ Ce putem face cu noul portofel de identitate digitală europeană?
Vom putea să îl utilizăm pentru a accesa servicii online atât publice, cât și private în UE, în special cele care necesită autentificarea strictă a utilizatorilor. Exemple în acest sens ar putea fi accesarea unui cont bancar sau solicitarea unui împrumut, depunerea declarațiilor fiscale, înscrierea la o universitate din țara de origine sau din străinătate și multe alte lucruri pe care le facem cu mijloacele obișnuite de identificare.
♦ Care este valoarea adăugată în comparație cu sistemul actual?
Portofelele de identitate digitală europeană vor fi stabilite pe baza identităților digitale de încredere furnizate de statele membre, îmbunătățind eficacitatea acestora, extinzând beneficiile acestora la sectorul privat și oferind portofele digitale personale care sunt sigure, gratuite, ușor de utilizat și care protejează datele cu caracter personal.
Pentru această inițiativă, Comisia Europeană se bazează pe Regulamentul eIDAS, cel mai avansat cadru juridic transfrontalier existent pentru identitățile digitale de încredere, inițiativa europeană privind identificarea electronică și serviciile de încredere. Adoptat în 2014, acesta oferă baza pentru procedurile transfrontaliere de identificare electronică, autentificare și certificare a site-urilor web în cadrul UE. După cum am menționat, regulamentul nu conține nicio obligație pentru statele membre de a furniza cetățenilor și întreprinderilor lor un sistem de identificare digitală care să permită accesul securizat la serviciile publice sau să asigure utilizarea acestora dincolo de frontierele UE. Acesta nu conține nici dispoziții privind utilizarea unei astfel de identificări pentru servicii private sau pentru dispozitive mobile. Acest lucru duce la discrepanțe între țări.
Unele țări oferă cetățenilor lor un sistem de identificare, în timp ce altele nu fac acest lucru și, atunci când îl fac, nu toate aceste sisteme pot fi utilizate la nivel transfrontalier. În prezent, 19 sisteme de identificare electronică notificate sunt utilizate de 14 state membre, acoperind aproape 60% din populația UE-27, dar gradul de utilizare a acestor sisteme este scăzut, sunt greu de folosit, iar utilizarea lor comercială este limitată.
Pandemia de COVID-19 și trecerea la utilizarea serviciilor digitale au arătat că există limitări care trebuie remediate urgent.
♦ Ce se întâmplă cu identificarea noastră electronică existentă? Trebuie să trecem printr-o altă procedură de înregistrare?
Nu. Portofelele de identitate digitală europeană se vor baza pe sistemele naționale care există deja în unele state membre. În prezent, nu toate persoanele care locuiesc în UE au acces la un mijloc de identificare digitală.
♦ Cum putem obține un portofel de identitate digitală europeană?
Statele membre vor oferi portofelul cetățenilor și rezidenților lor la nivel național. Toată lumea va putea să descarce, să instaleze și să utilizeze portofelul de identitate digitală europeană pe telefonul său inteligent sau pe un alt dispozitiv personal.
♦ Cum vor fi garantate securitatea, protecția vieții private și protecția datelor cu caracter personal?
Propunerea prevede un nivel ridicat de securitate. Comisia va propune, de comun acord cu statele membre, standardele, specificațiile tehnice și aspectele operaționale menite să garanteze că portofelele de identitate digitală ale statelor membre prezintă cele mai înalte niveluri de securitate. Statele membre își vor certifica portofelele pentru a garanta că respectă aceste cerințe. Partajarea online a datelor cu caracter personal nu va fi posibilă decât dacă cetățeanul alege să partajeze informațiile respective.
♦ Va oferi Comisia o identitate digitală europeană unică pentru a înlocui identitățile digitale naționale?
Nu. Acesta nu este obiectivul regulamentului. Identitățile digitale vor continua să fie furnizate de statele membre. Cadrul pentru identitatea digitală europeană se sprijină pe această bază și extinde funcționalitățile și posibilitățile de utilizare a identificărilor electronice naționale prin intermediul unui portofel digital personal.
♦ Cum ne vom asigura că sistemele sunt interoperabile, mai precis că funcționează în diferite state membre?
Comisia va propune, de comun acord cu statele membre, standardele, specificațiile tehnice și aspectele operaționale prin intermediul unui act de punere în aplicare.
♦ Când vom putea utiliza acest portofel digital personal?
Statele membre ar trebui să emită noile portofelele de identitate digitală europeană la un an de la intrarea în vigoare a acestui nou regulament.
♦ Care este scopul setului de instrumente comun propus împreună cu cadrul pentru identitatea digitală europeană?
Pandemia COVID-19 a intensificat necesitatea unor servicii digitale eficace și ușor de utilizat în întreaga UE. Este esențial ca statele membre să înceapă imediat să colaboreze cu Comisia și cu sectorul privat pentru a pregăti punerea în aplicare a cadrului pentru identitatea digitală europeană. O cooperare strânsă va fi organizată chiar din prima zi a adoptării propunerii de către Comisie, pentru a discuta punerea în aplicare tehnică și pentru a defini standarde comune.
♦ Care este calendarul pentru elaborarea, adoptarea și punerea în aplicare a setului de instrumente?
Vor începe imediat lucrările în vederea ajungerii la un acord cu statele membre cu privire la calea de urmat. Obiectivul este ca, până în septembrie 2022, statele membre, în strânsă cooperare cu CE, să convină asupra setului de instrumente pentru punerea în aplicare a cadrului pentru identitatea digitală europeană. Se preconizează publicarea de către Comisie a setului de instrumente în octombrie 2022. Odată ce cadrul tehnic a fost convenit, acesta va putea fi testat în cadrul unor proiecte-pilot.
*
Tema fiind de un real interes, vom continua să informăm cititorii despre măsurile adoptate în vederea accelerării şi aprofundării procesului de digitalizare în UE, proces vital pentru noi toţi, implicit pentru comunitatea inginerească din ţara noastră.