Prezervarea mediului natural este esentiala pentru sanatatea umana, pentru calitatea vietii la nivel local, regional si global
Data: 1-15 iunie 2021
Pandemia COVID-19 ne reamintește că sănătatea umană, vegetală, animală și a mediului sunt interdependente și, prin urmare, trebuie să evidențiez faptul că importanța unei abordări consolidate pentru sănătate necesită cât mai urgent „resetarea relației noastre cu natura". Astfel, un mediu natural sănătos este esențial pentru sănătatea umană, bunăstarea și prosperitatea la nivel local, regional, global și, evident, stă la baza dezvoltării durabile.
Abordarea pierderii biodiversității
În ciuda „acordurilor globale" existente pentru protecția, conservarea, utilizarea durabilă și restaurarea biodiversității, se preconizează că tendințele globale negative ale biodiversității și ale funcțiilor ecosistemelor vor continua sau se vor agrava. Prin urmare, statele/guvernele trebuie să se angajeze în a lua măsuri urgente pentru a aborda cei cinci factori direcți ai pierderii biodiversității, rezultatul tuturor activităților umane: schimbări în utilizarea terenurilor și a pădurilor, schimbări în utilizarea mărilor și a oceanelor, schimbările climatice, poluarea și speciile exotice invazive, exploatarea directă a organismelor. De asemenea, trebuie abordată supraexploatarea și exploatarea ilegală a resurselor, precum și a factorilor indirecți identificați, inclusiv a celor cauzați de metode și modele nesustenabile de consum și producție. Aici, subliniez faptul că este necesară o acțiune concertată și colaborativă de către toți partenerii și, evident, părțile interesate, precum: guvernele, întreprinderile, fermierii, mediul academic și oamenii de știință, ONG-urile, cetățenii etc.
Evidențiind nevoia urgentă de acțiune transformatoare, pentru a proteja, a conserva și a restabili ecosistemele, respectiv pentru a opri și inversa pierderea biodiversității, evident, prin această importantă acțiune se va asigura conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității, creșterea rezistenței la schimbările climatice și, nu în ultimul rând, susținerea ecosistemelor sănătoase de care depind viața, bunăstarea și economiile noastre.
În ceea ce privește anul 2030, guvernele trebuie să se angajeze, în primul rând, în a promova obiectivele globale ambițioase și eficiente privind biodiversitatea, inclusiv conservarea sau protejarea a cel puțin 30% din terenurile globale și a cel puțin 30% din oceanul global pentru a opri și a inversa pierderea biodiversității („30by30") și, totodată, pentru a aborda schimbările climatice, inclusiv prin a gestiona, în mod echitabil, sisteme reprezentative din punct de vedere ecologic și bine conectate ale ariilor protejate și ale altor măsuri eficiente de conservare bazate pe zone. De asemenea, trebuie să asigure gestionarea eficientă și echitabilă a zonelor protejate și să îmbunătățească conectivitatea lor ecologică, cu accent pe zonele care oferă cele mai mari beneficii pentru biodiversitatea globală, respectiv serviciile ecosistemice și protecția climei. Mai mult, trebuie să pună în aplicare planuri, strategii și politici interne de implementare științifică pentru conservarea, protejarea și restaurarea ecosistemelor terestre, de apă dulce, marine și oceanice și să joace rolul în îndeplinirea cu succes a acestor obiective și/sau ținte globale.
Defrișările
În ceea ce privește defrișările, degradarea pădurilor și conversia ecosistemelor - determinate de extinderea proiectelor agricole, miniere, exploatări forestiere și infrastructură - acestea sunt amenințări globale la adresa climei, biodiversității, securității alimentare și mijloacelor de trai. Urgent trebuie luate măsuri de consolidare a guvernanței pădurilor, a transparenței și a statului de drept, evident, măsuri care să promoveze finanțarea durabilă și care să abordeze factorii determinanți ai pierderii și degradării pădurilor, inclusiv eforturile de îmbunătățire a producției durabile și creșterea stimulentelor pentru prevenirea defrișărilor, protejarea pădurilor intacte și refacerea pădurilor și terenurilor degradate. Pentru realizarea acestor măsuri este imperios necesară monitorizarea sporită a defrișărilor la nivel global, regional și local.
Oceanele și mările
În ceea ce privește protejarea mărilor și oceanelor noastre, aceasta este esențială pentru bunăstarea economică, socială și de mediu a oamenilor și a planetei și, evident, are un rol vital în susținerea biodiversității, oferind servicii ecosistemice, inclusiv reglarea climatului nostru. Cu toate acestea, în prezent, oceanele și mările sunt amenințate semnificativ de acțiunile umane - spre exemplu: supraexploatarea habitatelor și resurselor marine, poluarea, inclusiv gunoiul marin, microplasticele, zgomotul subacvatic, alte presiuni antropice asupra habitatelor oceanului sunt factorii principali ai pierderii biodiversității marine. De asemenea, schimbările climatice duc la creșterea nivelului mării, evenimente meteorologice extreme, încălzirea oceanelor și influențează stratificarea, reducerea nivelului de oxigen și schimbări ale resurselor marine, care au, în același timp, un impact asupra biodiversității marine. Absorbția crescută a dioxidului de carbon duce, totodată, la acidificarea crescută a oceanului.
În consecință, acțiunile guvernamentale trebuie să aibă în vedere încurajarea colaborării și cooperării între actorii publici, privați și ai societății civile, adoptarea de modele și tehnologii inovatoare de afaceri, promovarea programelor de educație publică mai largă și de gestionare eficientă a deșeurilor.
Concluzii
Criza COVID-19 a consolidat importanța științei și a dovezilor în politicile guvernamentale și în luarea deciziilor. Politicile, practicile și măsurile de gestionare eficientă pentru a aborda problemele evidențiate trebuie să fie luate în serios, cu mare responsabilitate, la nivel local, regional și global, de toate țările/guvernele în parteneriat cu părțile interesate relevante, inclusiv industria și ONG-urile.
Comerțul ilegal, tăierea ilegală și pescuitul ilegal au un impact devastator asupra mediului nostru natural. Aceste activități - nedeclarate și nereglementate - determină pierderea biodiversității și subminarea eforturilor noastre de a combate schimbările climatice și impactul acestora.
Trebuie sporit sprijinul pentru lanțuri de aprovizionare durabilă care separă producția agricolă de defrișări și degradarea pădurilor, inclusiv producția care rezultă din conversia ilegală a terenurilor și alte impacturi negative asupra naturii, în conformitate atât cu legislația națională, cât și cu cea internațională și, de asemenea, trebuie la nivel global, regional, local un angajament cu privire la conservarea, gestionarea durabilă, refacerea și protejarea pădurilor și alte ecosisteme.
Gunoiul marin continuă să polueze oceanul, iar la nivel mondial are efecte negative asupra vieții marine prin ingestie și încurcare, precum și dăunătoare habitatelor și mijloacelor de trai ale oamenilor și cu posibile impacturi asupra siguranței alimentelor și a sănătății umane - aici, în context local, regional și global, trebuie luate măsuri ambițioase de gestionare eficientă pentru a stopa poluarea mediului marin, care are un impact direct semnificativ asupra vieții marine și a mediului natural sănătos.
Prosperitatea noastră și mediul sănătos vor fi rezultatul unei economii inovatoare, circulare, în care nu se irosește nimic și, mai mult, în care resursele naturale sunt gestionate în mod durabil, biodiversitatea este protejată, prețuită și refăcută, astfel încât să sporească rezistența omenirii sau să stabilească ritmul unei societăți globale sigure și durabile.