Cercetarea stiintifica, la zi - Performante in valorificarea potentialului agricol
Data: 16-31 mai 2009
In conditiile in care gradul de mecanizare a agriculturii romanesti este extrem de redus (ocupam penultimul loc in Europa la acest capitol, devansind doar Albania), orice actiune menita sa amelioreze aceasta grava situatie se cere consemnata si, deopotriva, salutata. De ceea, astazi supunem atentiei cititorilor preocuparile si rezultatele Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare (INMA), cu peste 80 de ani de activitate in domeniu. Dr. ing. Ion Pirna, director general, ne-a oferit citeva amanunte in legatura cu premierele pe care institutul le are in pregatire, precum si cu modalitatile de depasire a efectelor crizei financiare asupra acestui sector.
– Cit de lung este drumul de la cercetare pina la productie?
– Prefer sa raspund cu exemple concrete. Noi colaboram strins cu intreprinderile membre ale Patronatului producatorilor de tractoare si masini agricole, cu care avem proiecte comune si carora le transferam noile tehnologii astfel incit fabricile sa-si mentina nivelul de competitivitate.
În acest context, programul nostru este, in momentul de fata, deosebit de complex: avem 14 oferte pregatite pentru a satisface solicitarile partenerilor nostri. De pilda, in colaborare cu MAT Craiova, concepem un tractor de 80 – 85 CP, care va avea foarte multe facilitati. Motorul va fi unul termic de tip Deutz, care a demonstrat de-a lungul timpului ca este fiabil si ca, pentru agricultorul roman, inseamna mai putina bataie de cap. Acest tractor va fi realizat pe linii integral romanesti, si va fi una dintre sursele energetice care – potrivit sondajelor noastre – sunt preferate de agricultorii romani. Un alt proiect, pe care-l realizam tot in colaborare cu MAT Craiova, vizeaza crearea unui echipament tehnologic multifunctional care, la o singura trecere, sa efectueze mai multe operatiuni: prelucrarea solului, semanatul, aplicarea de fertilizanti.
Activitatile noastre se axeaza si pe utilizarea energiilor regenerabile. Pe acest segment avem o colaborare cu Mecanica Ceahlau Piatra Neamt si actionam pentru dezvoltarea tehnologiilor si echipamentelor tehnice in vederea obtinerii biomasei. Un alt proiect, derulat cu acelasi partener, se refera la perfectionarea echipamentelor de infiintat culturi cerealiere.
– Cu mijloacele de care dispuneti, puteti realiza programul pe care vi l-ati propus?
– Asigurarea resurselor financiare este destul de dificila, iar preocuparea noastra de a identifica noi surse este constanta. Avem, in principal, doua posibilitati de finantare. Pe de-o parte, proiectele finantate de la buget, prin Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), cistigate prin competitie. Acestea sunt cofinantate de uzinele constructoare de masini. Pe de alta parte, avem contracte directe cu producatorii de tehnica agricola, dar si cu alti parteneri. Noi am manifestat mereu o mare deschidere catre constructorii de masini si utilaje, dar si catre asociatiile agricole. Pe aceste segmente este nevoie de o serie de masini cu flux scurtat sau instalatii localizate. Aici, noi ne-am gindit la partea de curatire a produselor agricole, spalare, sortare, calibrare, deshidratare, preambalare, ambalare.
– Ar fi de interes opinia dvs. in legatura cu situatia generala a cercetarii romanesti.
– Cercetatorii romani fac parte din grupul mare al comunitatii de profil, au contacte internationale. Exista infrastructura necesara, laboratoare competente, poli de excelenta, s-a realizat baza de interfatare cu economia. Datorita programelor finantate de ANCS au aparut primii muguri ai realizarii adevarate a transferului tehnologic: reteaua de incubatoare, start-up-urile care au la baza brevete si idei originale romanesti. În ceea ce priveste finantarea, nutresc speranta ca, pina la sfirsitul acestui an, se vor debloca instrumentele de plata. Pe piata romaneasca exista si cerere, si capacitatea de a raspunde acesteia. Pina acum, au fost proiecte care au dus infrastructura cercetarii romanesti in majoritatea institutelor de profil la un nivel bun, concurential. Ne lipsesc, insa, banii. Fara intrari valorice nu putem astepta, la iesirea din procesul cercetarii, rezultate pe masura necesarului si posibilului.