CRIZA, RESTRUCTURAREA SI DEZVOLTAREA DURABILA

(Urmare din nr. trecut)

6. Dezvoltarea durabila in Romania
Devenita membra a UE in 2007, Romania poate beneficia de fondurile structurale pentru a-si apropia nivelul de dezvoltare de cel al tarilor avansate din UE. Aceasta presupune capacitatea de a propune si conduce proiecte, finantarea fiind orientata pe directiile principale /15/:
Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), vizind investitii in infrastrcutura, facilitati de productie, structuri institutionale vizind o gama larga de activitati (dezvoltare urbana, sanatate, turism, transport, mediu etc.) si transfer tehnologic si consultanta pentru IMM-uri si comunitatile locale, cu contributia UE de maximum 85%
Fondul Social European (FSE), destinat pentru integrarea in munca a somerilor, sprijinirea intreprinzatorilor pentru cresterea productivitatii angajatilor, incluziunea sociala a grupurilor dezavantajate si imbunatatirea sistemului de invatamint, inclusiv cel tehnic si vocational, cu contributia UE de maximum 85%
Fondul de Coeziune (FC), vizind proiecte de infrastructura pentru constructia si modernizarea coridoarelor transeuropene de transport si infrastructura de mediu (apa, canalizare, deseuri etc.)
Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR)
Fondul European pentru Pescuit (FEP)
Obiectivele urmarite sunt:
- obiectivul CONVERGENTA, prin urmatoarele programe:
a) cresterea competitivitatii economice, generate de dezvoltarea mediului de afaceri, cercetare-dezvoltare-inovare, cresterea eficientei energetice etc.
b) imbunatatirea standardului de viata si calitatii mediului
c) imbunatatirea sistemelor de transporturi
d) dezvoltarea resurselor umane, prin imbunatatirea sistemului de invatamint, sistemului de instruire continua, promovarea egalitatii de sanse si combaterea excluziunii sociale etc.
e) dezvoltarea capacitatii administrative, prin accelerarea reformei managementului public si in sectoarele ce sustin dezvoltarea economica si crearea locurilor de munca
- obiectivul COOPERARE TERITORIALA EUROPEANA, cu urmatoarele componente:
f) cooperarea transfrontaliera (intre Romania si tarile vecine) si cooperarea in bazinul Marii Negre
g) cooperarea transnationala, vizind crearea de retele pentru dezvoltare teritoriala integrata, in cadrul programului sud-est european, cu protejarea bazinului Dunarii, prevenirea riscurilor naturale si tehnologice etc.
h) cooperarea interregionala (Programele INTERREG IVC, URBACT II, ESPON 2013, INTERACT 2007 - 2013), vizind dezvoltarea regionala si cresterea competitivitatii in Europa la economia cunoasterii, inovarii, mediului, dezvoltare urbana si cooperare teritoriala in perioada 2007 – 2013.
Din pacate, imaturitatea politica la nivelul societatii si al guvernantilor si tarele unei culturi politice de tip oriental si neo-feudal, cu o puternica infrastructura de amoralitate a politicienilor, intretinuta de saracie, educatie carentiala, apetenta pentru confortul facil si inconsecventa in urmarirea tenace a indeplinirii obiectivelor propuse din partea populatiei, care au cultivat coruptia si oportunismul in proportii ingrijoratoare, tolerate de o justitie inapta sa rezolve problemele pe care i le propune societatea, au facut dificila si intirziata realizarea reformelor impuse la nivel institutional de apartenenta la UE, situind Romania pe o pozitie codasa intre tarile noii Europe la multi indicatori, dar creind un orizont de speranta pentru reforme intr-un ritm mai alert in conditiile create de actuala criza economica si financiara mondiala.
In plus, exploatarea irationala a padurilor, degradarea terenurilor agricole, in buna parte insuficient cultivate, distrugerea sistemelor de irigatii anterioare evenimentelor din decembrie 1989, fara a fi inlocuite cu altele mai eficiente pe masura necesarului si expunerea la alunecari de teren si inundatii, poluarea avansata in unele regiuni ale tarii, insuficienta dezvoltare a infrastructurilor urbane, dar mai ales rurale ofera un cimp larg de actiune in spiritul dezvoltarii durabile in Romania la nivelul resurselor sale naturale.
Dupa ce in perioada de preaderare la UE, Romania a facut uz de fondurile din programele PHARE, ISPA si SAPARD, atragerea fondurilor europene structurale dupa aderare, privind dezvoltarea rurala si urbana si dezvoltarea cadrului institutional functional se afla la un nivel inadmisibil de redus, probind pina acum incapacitatea de a propune si conduce proiecte de care tara are atita nevoie pentru reducerea dezechilibrelor interregionale si apropierea de nivelul mediu al tarilor din UE. Este nevoie de competenta, responsabilitate si moralitate, atribute rare la clasa politica actuala si la managerii si guvernantii care gestioneaza avutia nationala si chiar si la unii din firme private. Desi cadrul organizational exista, reprezentarea in guvern fiind asigurata de ministere specifice, agentii guvernamentale si mai multe ONG-uri, dezvoltarea durabila ramine o sintagma prea putin valorizata in realitatea economico-sociala din Romania. Se impune deci activizarea reala a aplicarii principiilor dezvoltarii durabile, simpla existenta a unui minister al mediului si a unor comitete nationale pentru dezvoltare durabila fiind doar o forma de dezvoltare birocratica, consumatoare de resurse, fara efectele scontate de misiunea pentru care au fost create. In ce priveste proiectele ce ar trebui adoptate, ca parte a unei abordari constructiviste, ele ar trebui sa favorizeze domeniile de activitate cu aport important de valoare adaugata, fara a neglija insa si unele care asigura ocuparea fortei de munca, cu efecte pozitive privind echilibrul financiar, chiar daca valoarea adaugata este mai redusa, dar pozitiva. Insuficienta fundamentare decizionala practicata de diferitele guverne postdecembriste, emitente ale diferitelor ordonante guvernamentale si initiative legislative, precum si ale Parlamentului, care aproba unele legi cu insuficient discernamint, pot avea efecte contrare unor eventuale bune intentii initiale, provocind sau amplificind instabilitatea legislativa, ca in cazul taxei forfetare – cu efecte negative imediate privind jugularea activitatii multor IMM-uri, generind implicit somaj suplimentar, efecte fiscale negative prin reduceri in alimentarea bugetului si plati suplimentare de ajutoare de somaj – sau al legii privind marirea salariilor din invatamint, insuficient sustenabila bugetar.
Ratiunile electorale, politicianismul si populismul nu pot suplini nicicum aplicarea unor metode de fundamentare decizionala care si-au probat pe deplin validitatea, precum Analiza Problemei si Analiza/Ingineria Valorii (metoda initiata de L. D. Miles la GEC pentru perfectionare organizationala si aplicata apoi pe larg la nivel guvernamental si al companiilor in numeroase tari).
Lipsa unei viziuni strategice clare privind dezvoltarea institutionala a tarii este de altfel cauza principala a evolutiei lente a reformei si a integrarii in UE, cu efecte negative asupra calitatii vietii populatiei, iar ratiunile de natura economico-sociala trebuie sa primeze in argumentarea directiilor unei reale dezvoltari durabile (sustenabile) in conditiile globalizarii si valorificarii calitatii de tara membra UE. Sprijinirea IMM-urilor pentru reactivizarea celui mai puternic sector productiv, de ocupare a fortei de munca si generator de fonduri la buget constituie o prioritate neglijata pina acum. Directionarea formarii profesionale subordonata acestei abordari va contribui in mod determinant la succesul economic. Iar situatia actuala cind Romania, avind un imens potential agricol, importa cca 70% din produsele alimentare, trebuie curmata cit mai curind, contribuind si in felul acesta la jugularea crizei economice in Romania, mai ales daca va redeveni un mare exportator in acest domeniu, redevenind si un suport pentru rata de schimb a monedei nationale fata de valutele forte. Criza impune, de asemenea, reducerea cheltuielilor inutile sau exagerate generate de birocratie si incompetenta in administratia de stat la toate nivelurile, acestea fiind facute din banul public, care in perioadele de recesiune se reduce datorita reducerii taxelor colectate la fisc. In acelasi timp, un regim de fiscalitate care sa favorizeze simultan visteria statului si initiativa antreprenoriala este absolut necesar, trebuind sa fie corelat si cu reforma legislativa. Aplicarea consecventa si responsabila a principiilor si metodelor managementului stiintific este singura cale de valorificare eficienta a potentialului ridicat de care dispune Romania pentru o dezvoltare sustenabila, capabila sa asigure bunastarea locuitorilor sai.

Prof. dr. ing. Eduard Radaceanu, Universitatea Politehnica din Bucuresti

Bibliografie
1. Radaceanu, Ed., Managementul de succes. Metode. Realitati. Perspective, Ed.AGIR, Bucuresti, 2008
2. Radaceanu, Ed., Artificial Intelligence&Robots for Performance Management – some methodic aspects, Preprint Conf. IFAC-MCPL, Sibiu, sept. 2007, pg. 319 – 324
3. Radaceanu, Ed., Productivity and Quality Requirements for Real Competitiveness, Proc. of the 7-th International Conf. Technology and Quality for Sustainable Development, Ed. AGIR, Bucharest, 2006, pg. 653 – 659
4. Radaceanu, Ed., Inginerie si Management, Proc. a 3-a Conferinta nationala a ASTR, Cluj-Napoca, nov. 2008, Ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2008, pg. 455 – 462
5. Radaceanu, Ed., Value analysis, globalization and durable development – managerial coordinates regarding employment, ses. anuala a INCSMPS, Ed. Agora, Bucuresti, 2005, pg. 159 – 167
6. Radaceanu, Ed., Triada necesara Calitate, Productivitate, Competitivitate, in Univers ingineresc, AGIR, anul XVII, nr. 5, 6, 7, martie – aprilie 2007
7. AFNOR, Gerer et Assurer la Qualite, AFNOR, Paris, 1989
8. Guillermo de la Dehesa, Invingatori si invinsi in globalizare, Ed. Historia, Bucuresti, 2007
9. Badrus, Gh., Radaceanu, Ed., Globalitate si management, Ed. All-Bek, Bucuresti, 1999
10. Korten, D., Corporatiile conduc lumea, FCD Forum, Bucuresti, 1995
11. Kepner, Ch.,Tregoe, B., The Rational Manager, Mc.Grow Hill Comp.,N.Y.,1965
12. Popper, K., Conjecturi si infirmari, Ed.Trei, Bucuresti, 2002
13. Brown, L., Flavin, Ch., French, H., Probleme globale ale omenirii – Starea lumii 2000, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000
14. www.descopera.ro/stiinta/3897990/ziua.darwin
15. www.fonduri-ue.ro, Instrumente Structurale. Oportunitati de dezvoltare pentru Romania, MEF, Bucuresti, nov. 2007
16. www.wikipedia.org/wiki/ray_kurzweil
17. www.worldwatch.org
18. www.csmdata.iucn.org/downloads/iucn_future_of_sus-tainabilty.pdf
19. www,honda.com/ASIMO/
20. www.science.hotnews.ro/stiintatehnologie.5554559.ro-botul

Anexa
Domeniile principale privind dezvoltarea durabila (sustenabila)

Nr. crt. Domeniul Nr. crt. Domeniul
A. Saracia H. Pamintul
B. Guvernarea I. Oceanele, marile, coastele marine
C. Sanatatea J. Apa potabila
D. Educatia K. Biodiversitatea
E. Demografia L. Dezvoltarea economica
F. Hazardul natural M. Parteneriatul economic global
G. Atmosfera N. Consumul si productia bunurilor industriale

Drumul catre fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene

Motto: Orice drum, oricit de lung, incepe cu primul pas.

Fondurile europene sunt instrumente financiare postaderare, create de Uniunea Europeana pentru segmentul privat si public din Romania.
Ca urmare a integrarii in Uniunea Europeana, Romania beneficiaza de fonduri structurale la un nivel care atinge aproape 28 de miliarde euro pentru perioada 2007 – 2013. Aceste sume sunt nerambursabile si sunt acordate in virtutea criteriului de convergenta, care prevede eliminarea decalajelor existente intre regiunile tarii si armonizarea cu standardele europene din punct de vedere economic, social si cultural, imbunatatirea vietii si a mediului.
Fondurile structurale pot fi accesate prin intermediul unor programe operationale stabilite la nivel national si care la rindul lor contin o serie de subprograme ce prevad un numar mare de activitati ce pot fi finantate din bani europeni, nerambursabili. Pentru fiecare proiect elaborat se obtine intre 50% si 100% din investitia necesara pentru activitatea respectiva. Diferenta de bani va fi asigurata prin contributia beneficiarului.
Fondurile nerambursabile se aloca doar in urma unei documentatii ce trebuie depusa la o autoritate expres desemnata si trebuie sa respecte in totalitate documentatia standard solicitata. Aceasta contine, de la caz la caz, studiu de fezabilitate, proiect tehnic (in cazul constructiilor), plan de afaceri, studiu de marketing, buget, planificarea in timp a activitatilor si alte documente specifice, pentru care solicitantii de finantari din fonduri europene au nevoie frecvent de sprijinul specializat al unor firme de consultanta.
O companie ce ofera consultanta in accesarea acestor fonduri structurale trebuie sa ajute beneficiarul (agent economic privat, autoritate publica sau ONG) sa obtina aceste fonduri. Ulterior, ea mai trebuie sa isi indrume clientii si in implementarea proiectului de finantare respectiv. In fine, avind in vedere numarul foarte mare de activitati eligibile, o astfel de firma trebuie sa dispuna de un numar mare de consultanti, manageri de proiecte si colaboratori cu experienta.

Domenii si activitati pentru care se poate solicita finantarea
Exista trei fonduri structurale functionale in Romania: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC). Se mai pot obtine bani europeni nerambursabili prin intermediul a doua actiuni complementare, respectiv: Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) si Fondul European pentru Pescuit (FEP).
Domeniile in care se pot depune proiecte astfel finantate sunt diverse. Detalii despre toate aceste programe sunt disponibile pe www.fonduri-structurale-europene.ro, pe www.fonduri-ue-ro, dar si pe alte multe website-uri dezvoltate de numeroase companii care ofera consultanta in domeniu. Spre exemplu, Programul Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice isi propune sa finanteze proiecte care conduc la: consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv, constituirea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilor, cresterea capacitatii de cercetare si dezvoltare si stimularea cooperarii intre institutii si sectorul productiv, cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, promovarea surselor regenerabile de energie si a potentialului turistic romanesc.

Criterii de eligibilitate
- sa isi desfasoare activitatea in Romania;
- sa nu se afle in stare de insolventa si sa nu aiba afacerile administrate de un judecator sindic;
- sa nu inregistreze datorii restante fata de bugetul de stat, bugetele locale, asigurari sociale pentru somaj sau de sanatate, asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale sau alte tipuri de obligatii prevazute de legile in vigoare;
- sa fi inregistrat profit in ultimii doi ani contabili, in cazul in care societatea functioneaza de peste doi ani;
- sa fie proprietarul infrastructurii/terenului/constructiei pe care se va efectua investitia sau sa aiba in concesiune/folosinta/chirie infrastructura/terenul/constructia pe o durata de minimum 10 ani de la data depunerii proiectului;
- infrastructura/terenul/constructia pe care se va efectua investitia trebuie sa fie libera de orice sarcini si sa nu faca obiectul unor litigii in curs de solutionare cu privire la situatia juridica;
- durata si valoarea finantarii solicitate sa se incadreze in limitele stabilite in „cererea de proiecte“;
- politicile si normele comunitare si nationale in ceea ce priveste ajutorul de stat, achizitiile publice, respectiv egalitatea de sanse si dezvoltarea durabila sunt respectate.

De la idee la proiect
Cei care vor sa solicite finantarea unui proiect din fonduri europene trebuie sa tina cont de urmatoarele recomandari:
- sa elaboreze cit mai exact ideea de proiect pentru care se va solicita finantarea;
- sa consulte permanent website-urile institutiilor la care se depun proiectele, sursele de informatii privind finantarile disponibile;
- sa elaboreze proiectul si sa il depuna la mai multi finantatori, mai ales daca acesta nu ar putea fi finantat in totalitate printr-un anumit program operational;
- sa verifice cu atentie respectarea tuturor criteriilor de eligibilitate;
- sa colaboreze cu consultantii specializati si cu experienta in realizarea de proiecte de finantare;
- sa argumenteze cit mai bine proiectul (de ce este importanta si urgenta problema vizata, care sunt avantajele activitatilor propuse in proiect, posibilitatile de replicare a rezultatelor proiectului);
- sa incerce sa propuna in proiect elemente de noutate in modul de rezolvare a problemelor vizate.
Principalele documente necesare pentru obtinerea finantarii unui proiect prin fonduri nerambursabile sunt: analiza economico-financiara; analiza de risc; studiul de fezabilitate; proiectul tehnic, acolo unde este cazul; autorizatia de constructie; avizul de mediu; evaluarea strategica de mediu; documentele de confirmare a cofinantarii; detalii privind contributia in natura; titlul de proprietate/act de concesiune; documentele contabile ale firmei; cazierul fiscal al persoanei autorizate sa depuna cererea de finantare si al persoanei responsabile de proiect; adeverinta ca solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (obtinuta de la Administratia Financiara).
Lista completa a documentelor trebuie consultata pentru fiecare caz in parte. Abia dupa verificarea acestor documente, evaluatorii vor trece la verificarea proiectului.

Semnarea contractului de finantare in sapte pasi
Pasul 1: Beneficiarii eligibili completeaza cererea de finantare si anexele solicitate de Autoritatea de Management. Exista un model de cerere de finantare pentru toate cele trei instrumente structurale, cu anexele diferentiate pe fiecare fond in parte.
Pasul 2: Cererea de finantare este transmisa Organismului International/Autoritatii de Management.
Pasul 3: Se verifica conformitatea administrativa a cererii de finantare, in conformitate cu procedurile interne ale fiecarei AM.
Pasul 4: Dupa verificarea conformitatii administrative urmeaza verificarea eligibilitatii proiectului. Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt prezentate in Programul Cadru de Implementare si trebuie aprobate de catre Comitetul de Monitorizare.
Pasul 5: Evaluarea tehnica si financiara a proiectului.
Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de Monitorizare.
Pasul 7: Aprobarea proiectului si semnarea contractului de finantare.